BusinessMagazin

Tag: profi

  • LOVITURĂ de teatru: Reţeaua Profi explodează în România. Cum vrea să cucerească piaţa retailerul

    Retai­le­rul şi-a adjudecat în fiecare din ulti­mii ani titlul de „cam­­pio­nul ex­pan­­siunii“ în co­merţul lo­cal şi va mer­­­ge îna­in­te cu ex­pan­­siunea, având pla­­­ni­ficate alte peste 200 de ma­gazine, ur­mând a depăşi astfel pragul de 1.000 de unităţi.

    „Departe de a fi un an uşor, am reuşit şi în 2018 să ne atingem obiec­ti­vele şi să evo­luăm (…). Cifra a cres­cut cu peste 25%, până la aproape 1,3 mi­liarde euro, dar la o bază de magazine mult mai mare decât în anul anterior. La aceasta au con­­tri­buit atât extin­de­rea reţelei, cât şi creş­terea L4L (fără să se ţină cont de expan­siu­ne – n.red.)“, a de­cla­rat Daniel Cîrstea, direc­torul general al Profi
     

  • Lovitură de teatru: Ce se întâmplă cu magazinele Profi din România. Surpriză majoră la raft pentru toţi clienţii

    Mărcile proprii ale retai­lerului Profi vor aduce 150-170 de milioane de euro la cifra de afaceri a companiei în 2018, arată calculele ZF făcute pe baza datelor comunicate de oficialii lanţului de magazine.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Program Profi sărbători: când sunt deschise magazinele

    Program Profi sărbători: Magazinele Profi Loco vor fi deschise în intervalul 4 – 6 aprilie, până la ora 21, în 7 aprilie va fi deschis până la ora 19:00, în 8 magazinul va fi închis, iar în 9 aprilie magazinul va funcţiona în intervalul 10:00-18:00.

    Program Profi sărbători: În centrele comerciale, magazinele Profi vor funcţiona în intervalul 4 – 6 aprilie în program normal, în ziua de 7 aprilie magazinele vor funcţiona până la ora 19:00, în ziua de 8 vor fi închise, iar în 9 aprilie vor funcţiona după programul 10:00 – 18:00.

    Program Profi sărbători: Programul magazinelor profi Non-Stop pentru perioada Paştelui este: 4 – 6 aprilie vor fi deschise non-stop, 7 aprilie magazinele vor fi deschise până la ora 19:00, în 8 aprilie vor fi închise, iar în 9 magazinele non-stop Profi vor fi deschise în intervalul 10:00 – 18:00.

  • Povestea managerului care a transformat Profi în reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România

    Daniel Cîrstea lucrează în retail din 2001, trecându-şi în portofoliu nume locale şi internaţionale precum Artima (actualmente Carrefour), Carrefour şi apoi Profi. La Profi a ajuns în 2010, când retailerul era pe locul 13-14 în piaţă, după cum îşi aminteşte executivul român. Avea 82 de magazine şi afaceri de 600 mil. lei.

    A ocupat mai multe poziţii în companie până când în 2015 a devenit director general. În mandatul său de conducere lanţul de magazine a ajuns la peste 700 de supermarketuri şi magazine de proximitate sub trei branduri, dintre care unul dedicat zonei rurale. Mai mult, businessul a trecut de pragul de 1 mld. euro (4,7 mld. lei) anul trecut, potrivit lui Daniel Cîrstea, valoare ce îi permite retailerului să urce în prima parte a clasamentului celor mai mari jucători din comerţul alimentar.

    Românii cheltuie anual peste 20 mld. euro pe mâncare şi bunuri de larg consum, iar circa 60% din bani merg către comerţul modern, mai exact către cele zece reţele străine de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry sau proximitate modernă. Profi este unul dintre cei zece jucători, cel mai extins dintre ei. Acest titlu a fost adjudecat anul trecut, în mandatul lui Daniel Cîrstea, care are 38 de ani. Aproape jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în comerţul alimentar, un domeniu despre care spune că ”singura constantă în retail este schimbarea“. Asta l-a şi atras de altfel să rămână. Ce l-a determinat să se angajeze prima dată în domeniu? A fost o conjunctură fericită.

    Era 2001 când s-a angajat prima dată în retail. ”Abia terminasem facultatea şi eram în Timişoara când l-am cunoscut pe Florentin Banu, atunci proprietarul magazinelor Artima“, îşi amintea recent executivul român.

    Florentin Banu este antreprenorul care a dezvoltat în trecut brandul de napolitane Joe, vândut către gigantul elveţian Nestlé, şi supermarketurile Artima, pe care le-a vândut fondului de investiţii Enterprise Investors (şi preluate ulterior de către Carrefour).

    Daniel Cîrstea habar nu avea la momentul acela ce înseamnă retailul. Avea mai multe opţiuni să se angajeze, însă Florentin Banu l-a convins. ”Era încă de atunci un antreprenor autentic, fără frică. Iar pasiunea mea pentru retail de la el o am“, îşi aminteşte executivul. De altfel, antreprenorul a rămas de-a lungul anilor unul dintre modelele sale în viaţă şi în carieră, alături de Pawel Musial (cel care a condus Profi până în 2015) şi de Călin Costinaş (adjunctul său în cadrul Profi în prezent).

    ”L-am întrebat pe Florentin Banu de ce m-a ales pe mine, iar el mi-a spus că nu se bazează pe şcoala făcută, pentru că poţi învăţa la locul de muncă, iar rezultatele vin pe parcurs. Contează să te înconjori de oameni de încredere. Ceea ce am făcut şi eu ulterior şi fac şi astăzi“, afirma Daniel Cîrstea recent.

    Crede că viaţa în general îţi este influenţată de 4-5 persoane, la fel şi cariera. Florentin Banu l-a învăţat despre antreprenoriat şi curaj. Pawel Musial i-a arătat că te poţi bate cu cei mari din retail, iar Călin Costinaş este ca o floare de lotus, ascultă oamenii. ”De la fiecare dintre ei am învăţat ceva ce eu nu aveam. Trebuie să te înconjori de oameni de încredere şi să vii la muncă cu plăcere.“ În cariera sa din retail, Daniel Cîrstea a învăţat multe. Puţini sunt cei care se pot mândri cu o carieră marcată de tranzacţii şi schimbări de acţionariat, expansiuni galopante şi evoluţii demne de un basm cu Feţi-Frumoşi, care cresc într-un an câţi alţii în şapte. Cum reuşeşte toate acestea? Se trezeşte de regulă la 6 dimineaţa pentru a ieşi la plimbare cu cei doi câini ai familiei. Totodată, când nu este în deplasări, încearcă la 7-8 seara să îşi încheie ziua de lucru pentru a se dedica familiei.

    Primul său job a fost în departamentul de contabilitate al lanţului de supermarketuri Artima, pentru că terminase o facultate cu profil economic. Şi-a dat seama însă că ce învăţase în şcoală nu avea legătură cu realitatea.

    ”Florentin Banu mi-a spus încă de la început că nu este pentru mine contabilitatea şi mi-a propus să merg în departamentul de achiziţii.“ I-a mai spus că dacă nu îi place se poate întoarce. Nu a făcut-o niciodată. După trei zile ştia că nu avea să o mai facă. A crescut, spune chiar el, încet, dar sigur. A fost iniţial asistent în departament, după care buyer, iar apoi a ajuns şef de magazin la Bistriţa, Oradea şi altele.

    În 2005, fondul de investiţii Enterprise Investors, cu care avea să se mai întâlnească apoi în carieră, a cumpărat de la Florentin Banu supermarketurile Artima. Atunci, Daniel Cîrstea afirmă că a avut contact cu comerţul modern, structurat şi ordonat. La momentul acela era senior category manager. Trei ani mai târziu ajunsese coordonatorul departamentului de achiziţii, când gigantul francez Carrefour a intrat în scenă. Grupul a preluat supermarketurile Artima şi şi-a făcut astfel intrarea pe acest segment al magazinelor mici după ce anterior fusese activ doar în domeniul hipermarketuri. Provocarea a fost atunci pentru Daniel Cîrstea şi să se mute cu jobul de la Timişoara la Bucureşti.

    Dar nu s-a adaptat în Capitală. ”Am învăţat multe în perioada aceea, dar nu reuşeam să mă simt ca acasă.“ Era vorba de o corporaţie unde spiritul antreprenorial era lăsat pe plan secund, spunea el recent. Aşa a decis să plece la Profi. Era 2010, iar retailerul era la momentul acela locul 13-14 în piaţă. Îşi aminteşte astăzi, uitându-se în urmă, că mulţi i-au spus că e nebun. Nu s-a lăsat influenţat, mai ales că o bună parte din echipă o ştia din Artima, iar alţii li s-au alăturat pe parcurs. Şi astăzi, 80% din top managementul Profi a avut o legătură cu lanţul de magazine Artima.

  • Mega Image a cedat în acest an titlul de cea mai extinsă reţea de magazine din România

     Compania este lider şi după numărul de deschideri din acest. Acelaşi titlu l-a primit şi anul trecut când a inaugurat 134 de unităţi. De altfel, an de an retailerul a apăsat pedala de acceleraţie, ajungând astăzi să se apropie de 700 de unităţi. Prin comparaţie, următorul clasat este lanţul olandezo-belgian Mega Image care are circa 585 de magazine. În total în tot comerţul modern există circa 2.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate şi cash & carry.
     
    Cele două reţele cele mai extinse – Profi şi Mega Image – sunt active pe segmentul magazinelor mici, mai exact supermarketuri şi proximitate, care au nevoie de investiţii mai mici. Mai mult, pentru că aceste magazine acoperă zeci sau sute de metri pătraţi, retailerii găsesc mai uşor spaţii de închiriat. Profi merge de regulă pe metoda chiriei, alegând să deschidă magazine fie la parterul blocului în interiorul oraşelor mai mari, fie în spaţii de sine stătătoare.

    Schimbarea de lider în clasamentul celor mai extinse reţele de magazine s-a realizat în acest an, după mulţi ani în care primul loc a fost deţinut de Mega Image. Retailerul a redus în ultimii ani ritmul de dezvoltare de la peste 100 de unităţi la aproape jumătate. În ceea ce priveşte anii viitori, compania anunţă că merge înainte cu expansiunea în acelaşi ritm, respectiv 50-60 de unităţi pe an sub ambele formate – supermarket şi proximitate. Până acum circa 90% din magazine sunt în Bucureşti şi Ilfov, iar restul se împart pe o rază de 250 km în jurul Capitalei. În acest an compania a intrat şi pe piaţa din Cluj. Acesta este un model special în retail, niciun alt jucător neavând o concentrare asa mare a afacerii în Capitală şi în apropiere. Nici Profi nu a mers pe modelul standard.
     

  • Unul dintre cei mai mari lanţuri de magazine din România ar putea să DISPARĂ

    Retailerii internaţionali, printre care Profi şi Mega Image, tatonează o preluare a lanţului de magazine Uni­carm, potrivit surselor din piaţă.

    Unicarm este unul dintre cele mai puternice businessuri antreprenoriale din retailul românesc, cu afaceri de 650 mil. lei anul trecut.

    Afacerea construită de Vasile Lucuţ are un model de business care include activităţi de retail şi producţie. Unicarm are circa 100 de magazine, concentrate în special în centrul, nordul şi vestul ţării.

    „Poveşti, după cum ştiţi, au fost multe“, spune Vasile Lucuţ, proprie­ta­rul Unicarm, cu privire la o eventuală vânzare.

    Grupul deţine în România fabrici de me­zeluri, lapte şi pâine, precum şi o re­ţea de magazine. În totalul busi­nes­sului reţeaua proprie de ma­ga­zine contribuie cu circa 30-40%, în rest diferenţa provine din vânză­rile realizate de com­pa­nie în ma­gazinele altor retai­leri stră­ini sau români, conform da­te­lor oferite anterior de Vasile Lucuţ.

    Profi şi Mega Image sunt doi dintre rechinii din comerţul local, fiecare dintre cele două reţele preluând anterior afaceri antre­pre­noriale de dimensiuni mici şi medii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cei mai mari lanţuri de magazine din România ar putea să DISPARĂ

    Retailerii internaţionali, printre care Profi şi Mega Image, tatonează o preluare a lanţului de magazine Uni­carm, potrivit surselor din piaţă.

    Unicarm este unul dintre cele mai puternice businessuri antreprenoriale din retailul românesc, cu afaceri de 650 mil. lei anul trecut.

    Afacerea construită de Vasile Lucuţ are un model de business care include activităţi de retail şi producţie. Unicarm are circa 100 de magazine, concentrate în special în centrul, nordul şi vestul ţării.

    „Poveşti, după cum ştiţi, au fost multe“, spune Vasile Lucuţ, proprie­ta­rul Unicarm, cu privire la o eventuală vânzare.

    Grupul deţine în România fabrici de me­zeluri, lapte şi pâine, precum şi o re­ţea de magazine. În totalul busi­nes­sului reţeaua proprie de ma­ga­zine contribuie cu circa 30-40%, în rest diferenţa provine din vânză­rile realizate de com­pa­nie în ma­gazinele altor retai­leri stră­ini sau români, conform da­te­lor oferite anterior de Vasile Lucuţ.

    Profi şi Mega Image sunt doi dintre rechinii din comerţul local, fiecare dintre cele două reţele preluând anterior afaceri antre­pre­noriale de dimensiuni mici şi medii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Retailerul care a inaugurat cinci magazine săptămâna aceasta

    Unitatea din Malu, judeţul Giurgiu se găseşte pe Şoseaua Giurgiului, nr.123. În format Loco, această are o suprafaţă totală de 318 mp, din care sala de vânzări măsoară 190 mp.În acelaşi format funcţionează magazinul din Valea Stanciului, judeţul Dolj. Acesta se află pe str. Cezar Lăzărescu, nr. 38, şi se întinde pe o suprafaţă totală de 343 mp, din care sala de vânzări măsoară 255 mp.

    Magazinele din Pechea, Rosiorii de Vede şi Târgu Cărbuneşti sunt deschise în format Standard.Unitatea din Pechea, judeţul Galaţi, este situată pe str. Suhurlui nr. 2 şi are o suprafaţă totală de 420 mp, din care sala de vânzări acoperă 316 mp. Cea din Rosiorii de Vede, judeţul Teleorman, se află pe Aleea CFR, bl.L7-L8 şi dispune de o suprafaţă totală de 414 mp, sala de vânzări măsurând 358 mp.

    Cu o suprafaţă totală de 577 mp, din care suprafaţă de vânzări ocupă 453 mp, magazinul din Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj, funcţionează pe str. Pieţei, nr.3. Prin magazinele sale prezente în 322 de localităţi şi o echipa de aproape 12.000 de oameni, PROFI este reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România.

  • Creşterea salariilor înseamnă socialism, rezultatul înseamnă capitalism

    În acel moment, salariul minim era de 700 de lei brut, adică 538 de lei net. Prea puţini se gândeau că această creştere a salariului minim va antrena o mişcare a tuturor salariilor, ceea ce în final se va duce în consum.

    În 2016, deci după patru ani, fondul de investiţii polonezo-american a vândut reţeaua Profi cu peste 500 de milioane de euro, multiplicându-şi banii de peste şapte ori.

    Între timp, salariul minim a ajuns la 1.450 de lei brut, 1.065 de lei net, adică s-a dublat în cinci ani. Salariul mediu a crescut de la 1.530 de lei net (2.100 de lei brut) la 2.363 de lei net în mai 2017 (3.369 de lei brut), ceea ce înseamnă un plus de 54%.
    Toată această creştere a stârnit revolta economiştilor, care au considerat că România nu a câştigat suficient în productivitate ca să-şi permită aceste creşteri salariale atât de rapide. În IT, domeniul care a crescut spectaculos în criză, salariul mediu a crescut de la 3.578 de lei net (4.718 lei brut) în 2012 la 5.842 de lei net (7.524 lei brut) în mai 2017, adică un plus de 63%.

    Economiştii, multinaţionalele (care operează cu salariile la limita superioară) şi companiile româneşti (care lucrează cu salarii la limita inferioară) afirmă că nu pot susţine aceste creşteri salariale, mai ales dacă se continuă programul PSD de creştere în continuare a salariului minim. Guvernul Tudose a primit aprobarea parlamentului pentru un salariu minim de 2.000 de lei brut din 2018 şi 2.300 de lei brut pentru absolvenţii cu studii superioare, adică o creştere de încă 40%. După numai o săptămână, Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a anunţat că nu se pune problema acestei creşteri salariale până la 2.000 de lei, ci numai până la 1.550 de lei brut. Multe companii, care se bazează pe un business în loan, au reînceput să protesteze faţă de aceste creşteri salariale pe care nu le pot acoperi, întrucât clienţii lor nu acceptă creşterea preţului produselor.

    Creşterea salariului minim şi creşterile salariale reprezintă o temă din ce în ce mai discutată în toate ţările lumii, începând cu cele mai capitaliste. în SUA sunt zone care impun companiilor un salariu minim. În Germania, care a respins ani de zile această temă, impunerea unui salariu minim este la ordinea zilei. În economii care se consolidează, adică unde companiile mari, multinaţionale, cumpără tot ce le iese în cale, salariile nu pot creşte decât prin măsuri administrative.

    O temă care se discută tot mai aprins este legată de faptul că în marile economii (ca SUA, Germania, Japonia) marile companii au crescut atât de mult productivitatea prin automatizare, robotizare, ceea ce a implicat reduceri de personal, încât angajaţii nu mai au suficientă putere să obţină majorări salariale.

    De asemenea, deschiderea graniţelor a adus milioane de emigranţi care au acceptat salarii mai mici deşi aveau un nivel de pregătire mai ridicat. Acest lucru a pus presiune pe piaţa muncii în sensul că angajaţii au ajuns să nu mai aibă suficientă putere pentru a bate cu pumnul în masă.

    Automatizările din companii, apariţia roboţilor, emigranţii au născut o clasă de şomeri tineri care reprezintă cea mai mare problemă din Europa.

    Având în vedere aceste situaţii născute din capitalism, din productivitate, din puterea multinaţionalelor, din globalizare, ce pot să facă guvernele ca să liniştească masele? Creşterea salariilor prin lege sau impunerea unor salarii minime. Capitalismul a ajuns să impună şi măsuri socialiste pentru a ţine tinerii şi angajaţii în frâu. În Silicon Valey se discută despre impunerea unui venit minim chiar fără să faci nimic.

    Într-un articol din Fortune intitulat ”Why free money could be the future of work“ se discută despre ce se va întâmpla când roboţii şi automatizarea proceselor vor lua amploare în cadrul companiilor, iar marea majoritate a angajaţilor va trebui să-şi găsească alt job, care nu va mai fi disponibil pentru ei, întrucât nu vor avea un nivel de pregătire suficient.

    Sam Altman, CEO al start-up-ului Ycombinator, a început să facă un experiment punând în conturile a 50 de familii 1.500 de dolari pe lună fără să ceară nimic în schimb. Toată lumea se uită cu interes care va fi rezultatul acestui experiment, întrucât viitorul va fi acolo. O familie va primi o anumită sumă de bani pentru a trăi, având ca sursă impozitarea roboţilor, care i-au furat jobul.

    Acest lucru poate părea o utopie, dar tot mai multă lume se gândeşte la această modalitate de liniştire a maselor, ca să permită continuarea progreselor tehnologice şi schimbarea lumii. Dacă masele nu vor avea un venit minim garantat, se vor răscula şi vor distruge totul în jur. Câştigurile de productivitate împing firmele înainte, dar la un moment dat totul are un preţ. Ce faci atunci când nu poţi să reconverteşti atât de uşor angajaţii de la un job la altul?

    România se poziţionează în lumea investitorilor ca o ţară cu forţă de muncă bine pregătită, calificată şi la cel mai scăzut preţ. Câteodată, România ca stat trebuie să-şi capitalizeze forţa de muncă calificată la un preţ mai mare.

    În cazul Enterprise Investors cu reţeaua Profi, dublarea salariilor minime pe economie i-a adus creşterea consumului şi multiplicarea de 7 ori a banilor investiţi în afacerea Profi, un randament excepţional pentru un business de retail, unde toţi comercianţii se plâng că operează cu marje mici.

    Creşterea salariilor a fost văzută ca o măsură socialistă, dar în schimb rezultatul a fost capitalist.

    Ca să reziste, capitalismul va avea nevoie şi de socialism.

  • Deloitte: Primul trimestru din 2017 a adus o corecţie pe piaţa locală de fuziuni şi achiziţii

    Faţă de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacţii a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Faţă de trimestrul anterior, volumul tranzacţiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacţiilor s-a înjumătăţit, chiar şi fără a lua în considerare cele două mega-tranzacţii ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi şi Asahi – Ursus Breweries).

    “Piaţa de fuziuni şi achiziţii traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu aşteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieţei să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creştere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât şi un interes mare al fondurilor de investiţii pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii Deloitte România.

    Cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a fost achiziţia de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei româneşti a achiziţiei a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacţiei, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacţie după valoare a fost preluarea şi majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziţia depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spaţiilor.

    Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacţiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piaţa de tranzacţii de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.