BusinessMagazin

Tag: problema

  • Criza care schimbă totul. Economiile europene sunt puse faţă în faţă cu o problemă infinit mai gravă decât pandemia

    Războiul declanşat în Ucraina a forţat impunerea unor valuri de sancţiuni economice fără precedent care duc Rusia în pragul prăbuşirii, dar care totodată afectează Occidentul într-o manieră mult mai gravă decât criza sanitară globală, scrie CNCB.

    Pe fondul agresiunilor la care a fost şi este supusă Ucraina, liderii europeni au decis să-şi reducă depedenţa energetică faţă de Rusia. Parlamentul European a lansat săptămâna trecută un apel pentru un embargo total asupra petrolului, cărbunelui şi gazului rusesc.

    Cu toate acestea, această deconectare rapidă ar putea costa Europa scump, într-un moment în care Comunitatea Europeană deja se confruntă cu o inflaţie record ce ameninţă să şteargă revenirea economică începută în 2021.

    Directorul ING al departamentului de macro-economie a subliniat recent că unul dintre cele mai mari riscuri cu care se confruntă Europa este pierderea competitivităţii pe plan internaţional.

    „Războiul schimbă tot pentru continentul european. Nu vorbesc doar despre securitate şi apărare, ci şi despre întregul sistem economic. Experimentăm acum dezavantajul modelului nostru economic, care se bazează pe economii orientate spre export, susţinute de o industrie puternică, dar şi de o depedenţă energetică periculoasă”, a declarat oficialul

    Europa a beneficiat din plin de efectele globalizării, iar acum ea trebuie să se concentreze pe tranziţie către energia verde şi căutarea autonomiei energetice. De asemenea, economiile trebuie să îşi sporească cheltuielile în domeniul apărării, digitalizării şi educaţiei, sunt de părere analiştii.

    „În momemntul în care vom reuşi să depăşim aceste provocări ne vom afla într-o poziţie extraordinară, însă până atunci presiunea asupra economiilor va fi uriaşă. Războiul are loc pe teritoriul unuia dintre cei mai mari producători şi exportatori de cereale din lume. Asta înseamnă că preţurile alimentelor vor creşte la niveluri alarmante. La această  problemă se adaugă şi o inflaţie puternică care va afectea cel mai grav economiile în curs de dezvoltare”, a Carstern Brzeski de la ING.

    Pieţele de capital europene sunt şi ele aruncate în haos pe fondul războiului, fiind caracterizate acum de un nivel de incertitudine fără precedent.

    Analiştii sunt de părere că o revenire la normalitatea economică de dinaintea războiului este aproape imposibilă în acest momemnt.

    Cea mai mare bancă din zona europ, BNP Paribas, este de părere că urmează o perioadă de intensificare a cheltuielilor guvernamententale şi majorarea datoriilor externe, dublată de o inflaţie care va continua să crească. Pe termen lung, aceastea vor fi principalele dileme cu care se vor confrunta ţările Europei.

  • O nouă problemă la orizont: Datoria globală explodează şi ajunge la 71 de trilioane de dolari

    Datoria globală totală va creşte cu aproape 10% în 2022, ajungând la un nivel record de 71 de trilioane de dolari. În plus, nivelul împrumuturilor la scară globală va rămâne ridicat, scrie CNBC.

    Potrivit analizei realizate de managerul britanic de active Janus Henderson, creşterea datoriei globale va fi dirijată în primul rând de împrumuturi contractate de SUA, Japonia şi China, dar şi de o mare parte din naţiunile lumii.

    În 2021, datoria globală a crescut cu 7.8%, până  la 65,4 trilioane de dolari, ţările lumii împrumutându-se semnificativ pe fondul pandemiei. Totodată, guvernele au plătit înapoi doar un trilion de dolari din datorie, la o rată a dobânzii de 1,6%.

    Pentru 2022, situaţia s-ar putea schimba semnificativ, analiştii prognozând o creştere de 14% a costurilor asociate returnării împrumuturilor contractate.

    Cea mai afectată ţară de problema datoriei globale va fi Marea Britanie, care va resimţi puternic efectul majorării dobânzilor şi impactul unei inflaţii care continuă să crească.

    „Pandemia a avut un impact uriaş asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele acesteia vom continua să le experimetăm pentru mult timp. Războiul din Ucraina, este de asemenea un factor care va forţa guvernele să se împrumute din nou pentru a finanţa creşterea cheltuielilor în domeniul apărării”, a declarat Bethany Payne, manager în cadrul Janus Henderson.

    În privinţa apărării, Germania a promis deja că va investi peste 2% din PIB în acest domeniu, după declanşarea războiului din Ucraina. La cei 2% se mai adaugă şi finanţarea propriei forţe armate cu 100 de miliarde de euro.

    Agenţia S&P Global Ratings, se aşteaptă ca imprumutrile contractate de guvernele lumii să totalizeze 10.4 trilioane de dolari în 2022, aproape o treime din cât s-a contractat anterior pentru combaterea pandemiei.

    „Ne aşteptăm ca volumul împrumuturilor să rămână la un nivel ridicat, din cauza pandemiei, a inflaţiei şi a scenei politice şi sociale tot mai polarizată”, a declarat Karen Vartapetov, analist de credit în cadrul S&P.

    Raportul agenţiei de rating mai subliniază şi faptul că  repercusiunile macroeconomice la nivel global, cauzate de Războiul din Ucraina va pune şi mai multă presiune pe guverne pentru finanţare, în timp ce politica monetară din ce în ce mai strictă, va ridica costul acesteia.

    Pentru ţările care se luptă pentru creştere economică şi pentru a-şi reduce depedenţa de imprumuturi, dar şi pentru ţările ale căror sume contractate ating deja cote alarmante, acest fenomen reprezintă o nouă problemă.

    Pe de altă parte, în cazul economiilor dezvoltate, costurile împrumuturilor vor creşte, însă guvernele vor avea suficient timp la dispoziţie pentru cosolidarea bugetului. Această fereastră de timp, va permite totodată lansarea unor reforme care să stimuleze semnificativ creşterea economică.

  • O nouă problemă la orizont: Datoria globală explodează şi ajunge la 71 de trilioane de dolari

    Datoria globală totală va creşte cu aproape 10% în 2022, ajungând la un nivel record de 71 de trilioane de dolari. În plus, nivelul împrumuturilor la scară globală va rămâne ridicat, scrie CNBC.

    Potrivit analizei realizate de managerul britanic de active Janus Henderson, creşterea datoriei globale va fi dirijată în primul rând de împrumuturi contractate de SUA, Japonia şi China, dar şi de o mare parte din naţiunile lumii.

    În 2021, datoria globală a crescut cu 7.8%, până  la 65,4 trilioane de dolari, ţările lumii împrumutându-se semnificativ pe fondul pandemiei. Totodată, guvernele au plătit înapoi doar un trilion de dolari din datorie, la o rată a dobânzii de 1,6%.

    Pentru 2022, situaţia s-ar putea schimba semnificativ, analiştii prognozând o creştere de 14% a costurilor asociate returnării împrumuturilor contractate.

    Cea mai afectată ţară de problema datoriei globale va fi Marea Britanie, care va resimţi puternic efectul majorării dobânzilor şi impactul unei inflaţii care continuă să crească.

    „Pandemia a avut un impact uriaş asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele acesteia vom continua să le experimetăm pentru mult timp. Războiul din Ucraina, este de asemenea un factor care va forţa guvernele să se împrumute din nou pentru a finanţa creşterea cheltuielilor în domeniul apărării”, a declarat Bethany Payne, manager în cadrul Janus Henderson.

    În privinţa apărării, Germania a promis deja că va investi peste 2% din PIB în acest domeniu, după declanşarea războiului din Ucraina. La cei 2% se mai adaugă şi finanţarea propriei forţe armate cu 100 de miliarde de euro.

    Agenţia S&P Global Ratings, se aşteaptă ca imprumutrile contractate de guvernele lumii să totalizeze 10.4 trilioane de dolari în 2022, aproape o treime din cât s-a contractat anterior pentru combaterea pandemiei.

    „Ne aşteptăm ca volumul împrumuturilor să rămână la un nivel ridicat, din cauza pandemiei, a inflaţiei şi a scenei politice şi sociale tot mai polarizată”, a declarat Karen Vartapetov, analist de credit în cadrul S&P.

    Raportul agenţiei de rating mai subliniază şi faptul că  repercusiunile macroeconomice la nivel global, cauzate de Războiul din Ucraina va pune şi mai multă presiune pe guverne pentru finanţare, în timp ce politica monetară din ce în ce mai strictă, va ridica costul acesteia.

    Pentru ţările care se luptă pentru creştere economică şi pentru a-şi reduce depedenţa de imprumuturi, dar şi pentru ţările ale căror sume contractate ating deja cote alarmante, acest fenomen reprezintă o nouă problemă.

    Pe de altă parte, în cazul economiilor dezvoltate, costurile împrumuturilor vor creşte, însă guvernele vor avea suficient timp la dispoziţie pentru cosolidarea bugetului. Această fereastră de timp, va permite totodată lansarea unor reforme care să stimuleze semnificativ creşterea economică.

  • Elon Musk l-a provocat pe Vladimir Putin la duel pentru a tranşa problema Ucrainei

    Omul de afaceri Elon Musk l-a provocat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la duel pentru a tranşa problema Ucrainei. Provocarea a fost lansată pe Twitter.

    Şeful Tesla l-a provocat pe preşedintele rus la o luptă unu la unu scriind numele Vladimir Putin cu litere slave.

    „Îl provoc pe Владимир Путин la o singură luptă”, a scris Musk pe Twitter.

    Miliardarul a adăugat faptul că miza luptei este Ucraina. „Eşti de acord cu această luptă?”, a fost întrebarea trimisă direct pe contul oficial al preşedintelui rus.

  • Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: Principala problemă în dezvoltarea infrastructurii energetice nu este legată de lipsa banilor, ci de absenţa viziunii

    Principala problemă în dezvoltarea infrastructurii energetice din România, în ultimii zece ani, nu a fost legată de lipsa banilor, ci de absenţa unei viziuni care să contureze modelul sistemului energetic al viitorului, a declarat Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, în cadrul dezbaterii „Energia nucleară şi gazele naturale, surse esenţiale pentru tranziţia către neutralitatea climatică?”, organizată de Sierra Quadrant.

    „Probabil că o să vă dezamăgesc, eu nu cred că, pentru România, principala problemă a fost sau este lipsa banilor. Pentru că existau foarte multe surse şi în trecut care să determine anumite direcţii în dezvoltarea de noi capacităţi, fie de producţie, fie de transport, fie de asigurare a creşterii randamentelor şi a eficienţei energetice. Deci, încă  o dată, nu cred că fondurile au reprezentat o problemă”

    În opinia sa, nivelul redus al investiţiilor în infrastructura energetică din ultimii zece ani sunt cauzate de lipsa specialiştilor care să realizeze un proiect complet, de construcţie până la implementare.

    „Cred că noi avem o foarte mare problemă cu resursa umană şi avem o foarte mare problemă cu viziunea, iar când vorbesc de viziune nu vorbesc doar de o strategie, vorbesc şi din punct de vedere al ducerii la bun sfârşit a unui proiect pe care ţi-l propui, la un moment dat, să îl faci”, a subliniat el. 

    Dumitru Chisăliţă a subliniat că guvernanţii au discutat de-a lungul timpului despre centrale nucleare, energie eoliană sau gaze naturale, fără a avea conturat clar ce tip de sistem energetic vrea România să aibă în 2050.

    „Până la bani e nevoie de alte etape, pe care noi nu le avem”, a continuat preşedintele AEI. 

    El a dat ca exemplu extinderea reţelei de gaze naturale, care se face în prezent fără a se încerca o compatibilitate cu alte forme gazoase de transport, precum biometan, biogaz sau chiar hidrogen.

    „Cred că asta e prima mare greşeală. Dacă tot construim un sistem, haideţi să nu construim pentru 15 ani, să îl construim pentru 50 de ani sau pentru 70 de ani. De ce? Pentru că înseamnă o eficienţă mai mare, o mai bună utilizare a banului”, a subliniat el.

    Conferinţa organizată de Sierra Quadrant a analizat  impactul deciziei recente a Comisiei Europene de a include gazele naturale şi energia nucleară în sfera instrumentelor care vor facilita tranziţia ecologică, în condiţiile în care România a susţinut acest demers, din perspectiva dezvoltării centralei nucleare de la Cernavodă şi a rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră

  • CEO-ul Maersk, cea mai mare firmă de transport de mărfuri din lume, spune că problemele lanţurilor globale de aprovizionare vor continua şi în 2022: „Problema nu constă în capacitatea navelor”

    Grupul danez Moller-Maersk, mai mare linie de transport de mărfuri din lume, se aşteaptă ca problemele lanţurilor internaţionale de aprovizionare să se prelungească cel puţin către primul trimestru al anului viitor, de vreme ce nivelul cererii de containere creşte mai repede decât se estimase iniţial, scrie Bloomberg.

    Compania spune că transporturile efectuate prin intermediul oceanelor vor creşte anul acesta între 7% şi 9%, cu un punct procentual peste o predicţie lansată anterior.

    „Clienţii noştri încearcă să satisfacă cererea puternică a consumatorilor”, cât şi o creştere a stocurilor, spune Soren Skou, CEO-ul Maersk, subliniind că fenomenul alimentează nivelul ridicat de cerere pentru transporturi.

    La nivel global, lanţurile de aprovizionare sunt marcate de o stare de haos, pe măsură ce transportatorii încearcă să gestioneze cererea tot mai mare pentru bunuri de consum, cuplată cu întreruperile activităţilor din porturi, cauzate de focarele de Covid-19.

    Maersk şi multe alte companii similare au fost unii dintre principalii beneficiari ai situaţiei actuale, în contextul în care taxele de transport au atins niveluri record.

    Lipsa şoferilor de camioane şi alte probleme de personal au adăugat noi straturi tensiunilor deja existente în rândul comerţului mondial, existând în prezent circa 300 de nave care aşteaptă să fie descărcate, spune Skou.

    „Problema nu constă în capacitatea navelor. Problema este că navele aşteaptă să intre în porturi şi trebuie să rezolvăm aspectul legat de forţa de muncă astfel încât lanţurile de aprovizionare să funcţioneze mai bine.”

    Cererea de containere s-ar putea majora cu 2%-4% în 2022, estimează Maersk. Compania susţine că restricţiile comerciale şi fenomenul inflaţionist par să influenţeze comportamentul consumatorilor, remarcând că, în SUA şi Europa, cheltuielile se îndreaptă către sectorul serviciilor.

    Acţiunile Maersk s-au apreciat în ultima lună cu aproape 21% şi sunt pe plus cu 90% în ultimele 12 luni. Veniturile societăţii din T3/2021 au fost de 16,6 miliarde de dolari, cu 3,5% peste aşteptările analiştilor intervievaţi de Bloomberg — 16,08 miliarde de dolari.

     

  • Banca centrală elveţiană: Criza prin care trece Evergrande nu reprezintă o mică problemă locală

    Banca Naţională a Elveţiei monitorizează îndeaproape situaţia gigantului chinez Evergrande, a declarat preşedintele instituţiei, Thomas Jordan, sugerând că datoriile grupului imobiliar ar prezenta o serie de riscuri asupra sistemului financiar din a doua economie a lumii, conform Reuters.

    „Nu este corect să fim alarmişti, însă nu putem spune că este o mică problemă locală. Am văzut de-a lungul timpului că unele schimbări relativ mici au tulburat brusc pieţele financiare şi au declanşat corecţii majore. Vom urmări cu atenţia problema, aşa cum vor face şi alte bănci centrale”, spune Jordan.

    Până acum, băncile elveţiene nu au tras niciun semnal de alarmă cu privire la expunerea pe care o au vis-a-vis de Evergrande.

    Un potenţial scenariu ar fi „segregarea faţă de grup a celorlalte companii pentru a se asigura că este materializată valoarea activelor, fluxul de cash fiind folosit doar pentru dezvoltarea proiectelor”, potrivit instituţiei bancare UBS.

    Între timp, Barclays Capital, a doua cea mai mare bancă din Regatul Unit, a menţionat că prăbuşirea dezvoltatorului imobiliar nu reprezintă un aşa-numit „moment Lehman”, ce a marcat o criză de o magnitudine complet diferită.

    La sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de ieri, acţiunile listate de Evergrande în Hong Kong au crescut cu peste 17%, în timp ce indicele bursier Hang Seng a înregistrat un plus de aproape 1,2%. Totuşi, compania şi indicele de referinţă sunt pe minus cu 81% şi, respectiv, 10,8% de la începutul anului.

     

  • Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, replică dură la adresa ministrului de Finanţe: ”Când este vorba să lăsăm bani românilor care muncesc, e o problemă bugetară. Când dăm 50 de miliarde către baronii locali nu mai e o problemă de buget sau deficit?”

    Ministrul Economiei, Claudiu Năsui (USR-PLUS), i-a răspuns dur ministrului de Finanţe, Dan Vîlceanu (PNL) pe tema impozitării salariului minim, declarând că ”atunci când este vorba să lăsăm bani românilor care muncesc, e o problemă bugetară, dar când dăm 50 de miliarde de lei la programe care au mers întotdeauna către baroni locali şi firme de partid, nu mai e problemă de buget sau deficit?”

    Dan Vîlceanu, proaspăt instalat în fruntea Ministerului de Finanţe, şi-a prezentat ieri ţintele mandatului său, precizând că nu vor avea loc creşteri de taxe sau impozite, dar nici nu se ia în calcul scăderea lor.

    Astfel, despre iniţiativa USR-Plus, de a aplica zero taxe pe primii 2.300 de lei (actualul salariu minim brut), actualul ministru de Finaţe a zis că dacă s-ar aplica o astfel de măsură ar însemna „o mare problemă bugetară.”

    „E o măsură pe care mi-e greu să cred că o putem aplica în acest moment. Vorbeam de consolidare fiscală, de acoperirea cheltuielilor pe care le avem şi dacă venim cu această măsură o să avem o mare problemă bugetară.”, a spus Vîlceanu.

    Ministrul Finanţelor a adăugat că ”mi-e greu să cred că odată ce deschidem cutia Pandorei, vom mai putea opri generalizarea unui asemenea proiect”.

    În replica, ministrul Economiei a declarat că atunci ”când este vorba să lăsăm bani românilor care muncesc, e o problemă bugetară. Dar când e vorba să dăm 50 de miliarde de lei la programe care au mers întotdeauna către baroni locali şi firme de partid, nu mai e problemă de buget sau deficit?”.

    Claudiu Năsui a mai spus că România nu e săracă, e sărăcită.

    ”Oare cutia Pandorei nu se deschide şi atunci când înfiinţăm noi agenţii de stat, noi bănci de stat, mii de noi posturi la stat, sporuri ridicole şi, evident, noi pensionari speciali? Românii care vor salarii mai mari din munca lor nu cer niciun privilegiu. Ei cer o normalitate, să nu le mai luăm jumătate din salariu ca să plătim tot felul de privilegii pentru cei conectaţi politic”, a spus Năsui într-un comunicat de presă.

    Salariul minim brut în România este de 2.300 de lei brut şi 1.386 de lei net.


     

  • Cresc vocile critice din Coaliţie. Cioloş, despre cazul Cîţu: „E o problemă gravă. O problemă de etică, de morală”

    Copreşedintele USR PLUS, Dacian Cioloş, a declarat că incidendul din SUA în care a fost implicat în 2000 actualul premier Florin Cîţu este „o problemă gravă” care trebuie lămurită de PNL şi preşedintele Klaus Iohannis.

    Declaraţia lui Dacian Cioloş vine după ce Mediafax şi Aleph News au publicat întreg dosarul premierului Florin Cîţu din instanţa din SUA.

    „E o problemă gravă. Chiar dacă nu are consecinţe juridice, pentru că au trecut 20 de ani, e o problemă de etică, de morală. Aşteptăm clarificări de la partenerii noştri de guvernare, de la PNL, care au propus candidatul. Am vrea să ştim şi dacă preşedintele Iohannis a avut cunoştinţă sau nu în momentul în care l-a desemnat pe Florin Cîţu premier”, a declarat Dacian Cioloş, copreşedintele USR PLUS pentru Ziarul de Iaşi.

    Dacian Cioloş nu este singura voce critică din cadrul USR PLUS. Deputatul Emanuel Ungureanu a declarat astăzi că Florin Cîţu „a pledat nevinovat, deşi ştia că era beat pulbere”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chestionar CFA România: Îmbătrânirea populaţiei este problema noastră, a tuturor!

    CFA România, asociaţia analiştilor financiari certificaţi international, consideră că îmbătrânirea populaţiei este un subiect actual şi “fierbinte” pentru multe dintre statele lumii, iar România se confruntă cu aceleaşi probleme, la care trebuie să le găsească soluţii în următorii ani.

    Siguranţă financiară mai ales după pensionare are o importantă covârşitoare atât pentru indivizi, cât şi pentru societate, în ansamblu, iar la nivel global este necesar ca majoritatea ţărilor să facă faţă efectelor sociale, economice şi financiare ale îmbătrânirii populaţiei, scriu reprezentanţii CFA România într-un comunicat.

    În contextul în care populaţia României scade şi totodată şi numărul persoanelor active descreşte, ne punem întrebarea dacă ne putem baza pe “bunăstarea statului”.

    “Credem că soluţia este la fiecare dintre noi, pentru că noi vom fi acei oameni în vârstă care se pensionează, mulţi în acelaşi timp, de aceea trebuie să luăm măsuri şi să avem grijă de independenţa noastră financiară”, spun reprezentanţii CFA România.

    În încercarea de a aduce o perspectivă informată şi o bază pentru dezbateri constructive în societatea românească având ca temă îmbătrânirea populaţiei şi posibilele soluţii, Asociaţia CFA România lansează chestionarul „Îmbătrânirea populaţiei este problema noastră, a tuturor!”.

    “Rezultatele chestionarului vor fi analizate şi vom publica un studiu care îşi propune să analizeze atitudinea românilor vis-à-vis de îmbătrânire, punând accent pe dimensiunile sociale, profesionale şi financiare ale procesului. Întrebările din chestionar adresează modul cum evaluează românii capacitatea statului de a promova bunăstarea economică şi socială a cetăţenilor lui, cum fiecare dintre noi percepe îmbătrânirea şi ce măsuri luăm pentru a ne asigura independenţa financiară şi un nivel de trai decent în perioadele în care vom deveni vulnerabili financiar”, spune Andreea Nica, CFA – Membru al Consiliului Director al Asociaţiei CFA România.

    Chestionarul poate fi completat aici:

    CFA România consideră important acest demers, şi îşi doreşte să implice mediul instituţional, angajatorii şi mediul de afaceri precum şi participanţii individuali într-un dialog constructiv, orientat către identificarea celor mai adecvate soluţii cu privire la îmbătrânirea populaţiei în România.