Tag: prezidentiale

  • PSD începe războiul de 45 zile pentru cucerirea puterii la oraşe şi sate

    Acelaşi este acum şi principiul lui Adrian Năstase, care nici nu a ieşit bine din închisoare şi a cerut alegeri anticipate la anul, pentru consolidarea majorităţii parlamentare a unui PSD unit în jurul unui preşedinte de aceeaşi culoare politică. Exemplele de mai sus, contrapuse eşecurilor regulate ale oricăror încercări de coabitare politică, reflectă incapacitatea cronică de colaborare a puterii cu opoziţia, care i-a împins mereu pe politicieni să forţeze prin diverse metode cucerirea totală a puterii, guvernări monocolore şi impunerea de legi care să le asigure un control cât mai centralizat al administraţiei.

    După ce spargerea USL şi formarea ACL au lăsat PSD în inferioritate în majoritatea administraţiilor locale şi s-au lăsat cu certuri pentru putere, vicepremierul Liviu Dragnea a propus o OUG care să redea temporar (timp de 45 zile) dreptul aleşilor locali să se mute la alte partide în cursul mandatului, fără ca migraţia lor să le atragă pierderea funcţiilor. Dragnea susţine că mecanismul, menit să clarifice raporturile de forţe din administraţia locală, e acelaşi cu cel patentat în 2006 de ADA, care, după o perioadă de racolări masive de primari de la opoziţie, a introdus legea de interzicere a migraţiei politice a aleşilor locali, oferindu-le însă acestora o perioadă de graţie de 45 de zile ca să-şi declare partidul unde vor să rămână definitiv.

    Vicepremierul are dreptate însă doar parţial, adică exact de unde începe imoralitatea OUG propuse de el. Intenţia puterii (PSD acum, la fel ca ADA în 2006) este să atragă aleşi locali şi apoi să-i împiedice să migreze la alte partide până la următoarele alegeri locale. Numai că legea din 2006 interzicea în premieră migraţia, după ani în şir în care traseismul fusese liber şi nestingherit, iar cele 45 de zile erau menite pur şi simplu să accelereze mutarea în tabăra ADA a primarilor încă neracolaţi.

    Acum, PSD s-a gândit să redeschidă prin OUG fereastra traseismului spre a o închide la loc după 45 zile doar pentru că este în interesul său să obţină repede ce are de obţinut (adepţi noi cu acte ai PSD, UNPR şi PLR în primării şi consilii locale, cărora să le poată da în siguranţă fonduri de campanie pentru prezidenţiale şi a căror migrare să slăbească forţele ACL din teritoriu), fără să se lege la cap cu o procedură de modificare definitivă a legii din 2006 în sensul revenirii la migraţia liberă. O astfel de modificare definitivă ar fi pentru PSD nu doar neproductivă, pentru că şi-ar atrage renumele de restaurator al traseismului, dar şi periculoasă în perspectiva reorientării unor aleşi locali spre ACL în anii următori.

    Primul reflex al fruntaşilor PNL, PDL şi FMP (nu PMP) a fost să combată iniţiativa PSD cu plângeri în străinătate, la ambasadele UE şi SUA, la CE, PPE şi Comisia de la Veneţia, adică la fel ca în 2012 când cu scandalul loviturii de stat. Fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a punctat însă, corect, că dacă vor să fie cu adevărat credibile, partidele dreptei ar trebui să se angajeze că nu vor primi niciun primar, şef de CJ sau consilier local dacă OUG va intra în vigoare, întrucât dacă vor beneficia şi ele de ordonanţă, după cum e previzibil, astfel de proteste nu vor avea nicio valoare.

    ACL a recepţionat rapid ideea şi a promis că nu va primi niciun primar sau consilier traseist, în timp ce PMP, prin vocea fostului preşedinte Eugen Tomac, a comunicat doar că “nu poate decât să bucure faptul că există aleşi locali care susţin punctul de vedere al PMP”. ACL ar fi singura dezavantajată clar dacă ordonanţa s-ar aplica, întrucât ar putea pierde primari şi consilieri nu doar în favoarea puterii, dar şi în favoarea PMP, în condiţiile în care inclusiv fruntaşi din PDL de talia lui Emil Boc îşi arată deja pe faţă susţinerea faţă de candidatura la prezidenţiale a Elenei Udrea.
     

  • Experiment chimic de dreapta cu Mandela şi politruci. Perlele politice ale săptămânii

    “PMP este fundul de sac al unei experienţe ratate (…) E ca un experiement chimic care a fost prost mânuit în laborator, iar cel care a încercat să constituie produsul nu era chimist ” – Mihai-Răzvan Ungureanu (ACL)

    “Cu siguranţă, în turul unu va fi o cafteală la care nu doresc să particip. În turul unu îmi voi lua popcorn şi băutură răcoritoare şi mă voi uita la dezbaterile între doamnele… d-na Macovei, d-na Udrea, d-na Diaconescu, dl. Iohannis şi aşa mai departe” – premierul Victor Ponta

    “M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela, care nu şi-a sacrificat principiile niciodată, care şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, pentru care nimic nu a fost imposibil şi care a făcut foarte mulţi ani de închisoare, s-a sacrificat, şi-a sacrificat interesele personale pentru ţară” – Monica Macovei (ACL)

    “Dl. Iohannis se găseşte într-un caz de unică bigamie politică din România: este preşedintele PNL şi este în continuare membru al Forumului Democrat German” – Liviu Dragnea (PSD)

    “Eu chiar am antecedente în sistemul educaţional, am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar timp de trei ani şi acuma sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României” – Klaus Iohannis (ACL) despre cele 6 locuinţe ale familiei sale

    “Poate are şi latura bună: desparte bărbaţii de curve” – Vasile Blaga (ACL) despre ordonanţa care permite aleşilor locali să-şi schimbe partidul în 45 de zile

  • Experiment chimic de dreapta cu Mandela şi politruci. Perlele politice ale săptămânii

    “PMP este fundul de sac al unei experienţe ratate (…) E ca un experiement chimic care a fost prost mânuit în laborator, iar cel care a încercat să constituie produsul nu era chimist ” – Mihai-Răzvan Ungureanu (ACL)

    “Cu siguranţă, în turul unu va fi o cafteală la care nu doresc să particip. În turul unu îmi voi lua popcorn şi băutură răcoritoare şi mă voi uita la dezbaterile între doamnele… d-na Macovei, d-na Udrea, d-na Diaconescu, dl. Iohannis şi aşa mai departe” – premierul Victor Ponta

    “M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela, care nu şi-a sacrificat principiile niciodată, care şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, pentru care nimic nu a fost imposibil şi care a făcut foarte mulţi ani de închisoare, s-a sacrificat, şi-a sacrificat interesele personale pentru ţară” – Monica Macovei (ACL)

    “Dl. Iohannis se găseşte într-un caz de unică bigamie politică din România: este preşedintele PNL şi este în continuare membru al Forumului Democrat German” – Liviu Dragnea (PSD)

    “Eu chiar am antecedente în sistemul educaţional, am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar timp de trei ani şi acuma sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României” – Klaus Iohannis (ACL) despre cele 6 locuinţe ale familiei sale

    “Poate are şi latura bună: desparte bărbaţii de curve” – Vasile Blaga (ACL) despre ordonanţa care permite aleşilor locali să-şi schimbe partidul în 45 de zile

  • Au apărut găleţile şi micii electorali (FOTO, VIDEO)

    Emil Boc, primul suporter din PDL al Elenei Udrea de la PMP, s-a raliat “Ice Bucket Challenge”, campania de promovare a donaţiilor pentru bolnavii de scleroză laterală amiotrofică, turnându-şi o găleată de apă rece pe cap şi apoi pasându-i leapşa Elenei Udrea.

    Aceasta a văzut imediat ocazia de reclamă electorală şi a vestit că vine cu găleata în faţa clădirii Guvernului, ca să arate că e contra lui Ponta. Tot Elena Udrea a început să-şi demoleze cu metodă imaginea de divă, postând pe pagina ei de Facebook poze de la o cârciumă de ţară unde a mâncat mici şi dintr-o băcănie de unde şi-a luat salam (cu soia?).

    Nu s-a lăsat mai prejos nici Monica Macovei, care a folosit pretextul campaniei umanitare pentru bolnavii de scleroză ca să se laude că ea a înfiinţat DNA, scop în care a turnat apă cu gheaţă într-un vas cu pozele unor adversari politici condamnaţi penal în ultimii ani. Monica Macovei a adăugat ulterior pe Facebook şi un îndemn pentru susţinătorii care strâng semnăturile necesare pentru intrarea ei în cursa prezidenţială: “Hai să transformăm strângerea semnăturilor într-o provocare mai mare decât cea a Ice Bucket Challenge”.

  • Au apărut găleţile şi micii electorali (FOTO, VIDEO)

    Emil Boc, primul suporter din PDL al Elenei Udrea de la PMP, s-a raliat “Ice Bucket Challenge”, campania de promovare a donaţiilor pentru bolnavii de scleroză laterală amiotrofică, turnându-şi o găleată de apă rece pe cap şi apoi pasându-i leapşa Elenei Udrea.

    Aceasta a văzut imediat ocazia de reclamă electorală şi a vestit că vine cu găleata în faţa clădirii Guvernului, ca să arate că e contra lui Ponta. Tot Elena Udrea a început să-şi demoleze cu metodă imaginea de divă, postând pe pagina ei de Facebook poze de la o cârciumă de ţară unde a mâncat mici şi dintr-o băcănie de unde şi-a luat salam (cu soia?).

    Nu s-a lăsat mai prejos nici Monica Macovei, care a folosit pretextul campaniei umanitare pentru bolnavii de scleroză ca să se laude că ea a înfiinţat DNA, scop în care a turnat apă cu gheaţă într-un vas cu pozele unor adversari politici condamnaţi penal în ultimii ani. Monica Macovei a adăugat ulterior pe Facebook şi un îndemn pentru susţinătorii care strâng semnăturile necesare pentru intrarea ei în cursa prezidenţială: “Hai să transformăm strângerea semnăturilor într-o provocare mai mare decât cea a Ice Bucket Challenge”.

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • Urzeala tronurilor în variantă dâmboviţeană: candidaţi blatişti, candidaţi iepuri

    Acum, fiecare tabără le acuză pe celelalte două că fac blat pentru ca una dintre ele să câştige prezidenţialele: pe rând, Iohannis e acuzat de PSD că face blat cu Băsescu şi de PMP că face blat cu Ponta, Udrea e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis şi de ACL că face blat cu Ponta, Macovei e acuzată de PSD că face blat cu Iohannis.

    Uneori, blatul incriminat nici măcar nu are legătură cu prezentul candidaţilor, ci cu trecutul, devenind un fel de blat retroactiv: Iohannis a fost acuzat de PMP că a fost adus de “coaliţia Grivco” în 2009 în politica centrală şi de PSD că l-a votat pe Traian Băsescu în 2004 şi că l-a făcut cetăţean de onoare al Sibiului. PMP şi-a amintit că fostul pesedist Cristian Diaconescu ar fi votat în 2007 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, revelaţie motivată de faptul că preşedintele şi Elena Udrea aveau nevoie de un pretext spre a renunţa la serviciile lui Diaconescu de candidat la prezidenţiale.

    Cu Diaconescu însă intrăm deja într-o subcategorie a acuzaţiilor de blat, cea care îl reduce pe câte un candidat la statutul de “iepure” pentru un candidat mai puternic: PSD spune că Diaconescu ar fi fost iepure pentru Udrea, Băsescu spune că Macovei ar fi iepure pentru Iohannis, ACL spune că Tăriceanu ar fi iepure pentru Ponta.

    Orice acuzaţie de blat, fie că e întemeiată sau nu, poate trece drept plauzibilă din două motive: traseismul cronic al politicienilor români şi interesele economice transpartinice care îi leagă pe mulţi, dincolo de rivalităţile politice de moment. Excesul de acuzaţii de blat e însă contraproductiv pentru cei care le emit, întrucât electoratul, zăpăcit de aceste tiruri încrucişate la infinit, sfârşeşte prin a nu mai reţine decât cele două motive de mai sus, excelente stimulente pentru absenteism.

  • Guvernul alocă 192 milioane lei pentru organizarea alegerilor prezidenţiale

    Din bugetul pentru prezidenţialele din acest an, 166,7 milioane lei au fost alocaţi Ministerului Afacerilor Interne, 47 milioane lei Secretariatului General al Guvernului, 10,6 milioane lei Autorităţii Electorale Permanente, 7,7 milioane lei Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, iar 4,2 milioane lei Ministerului Afacerilor Externe.

    Executivul a adoptat marţi şi o hotărâre privind buna organizare şi desfăşurare a alegerilor prezidenţiale, modelele buletinului de vot, timbrului autocolant, copiei de pe lista electorală permanentă, tabelelor electorale şi declaraţiei pe propria răspundere care vor fi folosite la alegeri

    Tot prin hotărâre de Guvern, au fost aprobate modelele ştampilelor birourilor electorale, ştampilei de control a secţiilor de votare şi a modelului ştampilei cu menţiunea “VOTAT”, precum şi modele proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării.

    Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc în 2 noiembrie, iar cel de-al doilea în 16 noiembrie.

  • Fostul premier francez Alain Juppé a anunţat că va candida la primarele UMP

    “Doresc să particip la această frumoasă construcţie”, a anunţat fostul premier francez într-un articol publicat pe blogul său şi intitulat “2017, în curând …”, după o expunere a felului în care vede Franţa de astăzi.

    “Acesta este motivul pentru care am decis să candidez la (…) primarele” prevăzute să aibă loc în 2016, a declarat Alain Juppé.

    Fostul premier François Fillon, în vârstă de 60 de ani, şi un fost ministru, Xavier Bertrand, în vârstă de 49 de ani, şi-au anunţat deja candidaturile într-un context de tensiuni în cadrul UMP, afectat de un scandal de amploare legat de emiterea de facturi false şi cheltuieli exorbitante.

    Fostul preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, în vârstă de 59 de ani, a cărui posibilă revenire în politică alimentează numeroase speculaţii, încă nu a anunţat dacă ia în cacul să candideze.

    Potrivit lui Alain Juppé, în vârstă de 69 de ani, UMP trebuie să câştige alegerile prezidenţiale “pentru a scoate Franţa din marasmul în care stagnează astăzi”.

    Alain Juppé este omul politic cel mai popular în rândul francezilor, conform unor sondaje efectuate recent.

     


    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Voiculescu e cu brutăria, politicienii cu pâinea

    Premierul Victor Ponta a scăpat, pentru moment, de tirul periodic contra sa al Antenei 3 (altminteri mereu gata să-i reproşeze un sinistru “blat” cu preşedintele Traian Băsescu, încă din perioada guvernării Ungureanu), pentru că soarta televiziunilor familiei Voiculescu depinde acum de ceea ce va decide Ministerul Finanţelor în privinţa clădirilor unde funcţionează televiziunile respective.

    În acelaşi timp însă, Dan Şova, şeful de campanie al lui Ponta şi la rândul lui urmărit penal de DNA pentru foloase necuvenite de pe urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate de complexurile Turceni şi Rovinari, a avut grijă să declare că Dan Voiculescu este “al doilea condamnat politic după Adrian Năstase”, menţinând astfel vii speranţele unei părţi a electoratului-ţintă că, după plecarea de la putere a actualului preşedinte, nu doar diverse graţieri importante ar putea avea loc, dar va dispărea şi reticenţa lui Ponta de a ataca sistemul “justiţiei lui Băsescu”, înlocuind, de exemplu, actuala conducere a DNA sau a ANI.

    Liderii ACL au folosit condamnarea lui Voiculescu mai curând ca punct de plecare teoretic pentru conturarea programului lor politic, judecând după declaraţiile “premierului din umbră” Cătălin Predoiu că dosarul privatizării frauduloase a ICA ar trebui să fie premisa pentru un control pe scară largă al tuturor privatizărilor din România, îndeosebi al celor prin care capitaliştii români au cumpărat active ale statului.

    În fine, Monica Macovei şi Elena Udrea au folosit şi ele sentinţa în cazul Voiculescu şi protestul de stradă al spectatorilor Antena 3 spre a arăta că ele sunt singurele care apără cu adevărat independenţa justiţiei şi statul de drept, mai ales prin comparaţie cu Klaus Iohannis şi liderii ACL, care au condamnat prea târziu şi prea moale atât violenţele de la protestul de stradă organizat de Antena 3, cât şi atacurile la DNA din partea susţinătorilor lui Voiculescu.