BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Mugur Isărescu, guvernator BNR: Singura ţară europeană care are o variaţie anuală a preturilor, un indice IAPC mai mare decât noi, este Ungaria

    Rata anuală a inflaţiei, măsurată pe baza indicelui intern al preţurilor de consum, şi-a menţinut traiectoria descrescătoare în trimestrul trei 2023 şi această tendinţă a fost sprijinită în special de evoluţia preţurilor produselor alimentare, a declarat vineri Mugur Isărescu, guvernator BNR la prezentarea Raportului asupra Inflatiei.

    În schimb, în clasamentul european privind inflaţia (IAPC), România a pierdut din poziţia relativ mai bună din perioada anterioară. ”Eram pe locul 7-8 în lunile de vară şi acum am ajuns pe locul 2 ca inflaţie.  Singura ţară care are o variaţe anuală, un indice IAPC mai mare decât noi este Ungaria. De ce această deteriorare Principalul factor este ceea ce caracterizează România faţă de alte ţări: un deficit fiscal mai mare, o poziţie fiscal-bugetară mult mai vulnerabilă . Impactul nu a apărut încă privind măsurile de a reduce acest deficit bugetar”, a spus Mugur Isărescu.

    Ce a mai declarat guvernatorul BNR:

    ►Se vede foarte clar că evoluţia preţurilor agroalimentare în trimestrul trei a fost forţa care a dus inflaţia în jos. La grâu, în cazul României, a fost o recoltă relativ bogată şi acest lucru a permis menţinerea unei evoluţii favorabile pe pieţele materiilor prime agricole. Măsura plafonării adaosului comercial a potenţat aceste ajustări descedente ale preţurilor alimentare. În luna august scăderile de preţuri au fost chiar semnificative. Avem produse de morărit şi panificaţie, lapte şi produse lactate, legume fructi, ouă, uleiuri şi grăsimi.

    ► Începând cu luna iulie însă, în mod neaşteptat, care ne-a surprins, a fost o creştere a combustibililor şi acest lucru a temperat scăderea indicelui preţurilor de consum. Dinamica anuală a preţurilor producţiei industrial, cea care în urmă cu un an, doi chiar ne-a speriat, şi-a continuat traiectoria descedentă în principal datorită faptului că au scăzut costurile cu produsele energetice, costurile cu energia şi pe cale de consecinţă şi alte costuri. Apar însă semne de nervozitate. Pe pieţele de energie şi pe cele corelate direct de acestea, aici să spunem că bătălia nu este încheiată. Războiul din Orientul Apropiat  va influenţa evoluţia preţurilor la energie.

    ► Avem şi o scădere a ratei inflaţiei de bază, adică inflaţia Core2 ajustat, similar cu scăderea inflaţiei generale calculate pe baza indicelui de consum. Dacă la bunuri nealimentare, categoria serviciilor dezinflaţia aproape că nu se observe, avem la bunuri alimentare o scădere importantă a preţurilor.

    ► Continuarea corecţiei aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt în toate sectoarele economice este o tendinţă pozitivă. Avem o revizuire uşor descedentă a anticipaţiilor pe termen mediu şi lung. Tendinţa este evident în jos, ceea ce încurajează ideea că dezinflaţia va continua.

    ► Înainte de criza energetică mai toate creşterile de preţ erau concentrate undeva între 2% şi 3%, adică limita ţintei noastre. Au apărut şi creşteri mai mari de 2-3%, electricitate, gaze naturale, combustibil, iar acestea uşor, uşor s-au transpus în 2022 în costuri şi propagare către preţuri finale care au persistat şi în anul 2023. Cu alte cuvinte, o inflaţie de tip cost push, care este determinată mai ales de preţurile energiei, care intră în componentţa mai tuturor costurile, nu este uşor de stabilit pe termens curt. Chiar când preţurile la energie scad, este posibil ca preţurile să nu scadă din N motive.

    ► Avem semne timide de relaxare a pieţei muncii în trimestrul trei, s-a diminuat numărul angajărilor, iar ritmul anual de creştere a costurilor cu forţa de muncă a avansat mai lent. Nu putem să spunem însă  nici aici că bătălia s-a încheiat. Personal cred că trebuie să fim foarte atenţi la acest tip de inflaţie determinat de majorarea costurilor salariale în perioada următoare.

    ► Am dat inflaţia în jos fără să intrăm în recesiune, dar avem o temperare evidentă a creşterii economice în trimestrul doi, probabil că va continua şi în trimestrul trei. Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar această temperare a creşterii este evidentă. Ceea ce am încercat nu numai noi, ci şi în Europa şi America să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune este o treabă foarte grea, unii spun că imposibilă. Până acum a ieşit, dar avem această slăbire a creşterii economice. Cu alte cuvinte, trebuie să fim foarte atenţi la mixul de politic economice care să continue dezinflaţia fără a crea recesiune.

    ► Asteptările privind evoluţia economiei nu arată nici ele fabulous de bine.

    ► Încetinirea ritmului anual al consumului populaţiei în T2 a fost principalul elemente care a dus la scăderea creşterii economice. Avem o prelungire a tendinţei pe termen scurt, inclusiv în asociere cu creşterea economisirii bancare.  Credite mai puţine, economisire mai mică, consum mai mic. Pentru banca centrală sună bine. Acesta este semnalul că politica monetară funcţionează. Scade cererea de credite, creşte economisirea, scade cererea în general. Pentru creşterea economică nu este atât de bine. Ceea ce contribuie la continuarea creşterii economice şi este motorul care preia funcţia creşterii consumului este creşterea investiţiilor.

    ► Parcursul solid al investiţiilor este condiţionat în bună măsură de valorificarea resurselor financiare europene. Asigură şi un minim de creştere economică, sănătoasă, echilibrată, fără deficite excesive, iar o bună parte din bani sunt donaţii, nu crează nici datorie şi permite continuarea dezinflaţiei fără recesiune. Temperarea consumului şi creşterea investiţiilor în special pe bază de bani europene duce la restrângerea deficitului de cont curent. Aici observăm ceva ce era de aşteptat că o bună parte din această restrângere a deficitului de cont curent apare în balanţa bunurilor.

    ► Cursul de schimb ne-a ajutat, am evitat pe de o parte şi o inflaţie mai mare în primii doi ani după declanşarea crizei energetice, 2021-2022 şi în jumătatea acestui an. Prima de risc a României este în continuare cea mai mare. Care este factorul principal al acestei prime de risc? Chiar dacă ultimele ieşiri pe piaţa de capital sunt sub costurile Ungariei, principalul factor al primei de risc încă mare este situaţia deficitelor gemene, fiscal şi de cont curent, care rămân încă mari şi o problemă greu de dat în jos.

    ► Sunt incertitudini extrem de ridicate în ceea ce priveşte preţul petrolului în condiţiile acutizării tensiunilor din plan geopolitic. Avem o reconfirmare a prognozei pentru finalul anului de 7,5% a inflaţiei, însă o revizuire aşcendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024 în contextul majorărilor legiferat ale unor taxe şi impozite. Ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţiei şi ajungem în intervalul ţintei la orizontul trimestrului trei din 2025, ceea ce nu este rău în contextul a două războaie şi a incertitudinilor. Deocamdată prognoza arată bine.

    ► Principala contribuţie la scăderea inflaţiei este reducerea inflaţiei Core2 ajustat, ceea ce arată întărirea politicii monetare şi ţinerea la nivel relativ înalt a dobânzilor o perioadă mai lungă, deci am fost şi noi precursorii higher for longer, şi-a spus efectul şi îşi va spune cuvântul.

    ► Ce este relativ nou în această prognoză este că avem o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară. Este previzionată a fi eliminată în totalitate până la finele anului viitor, asta în contextul anticipării unui ritm susţinut al corecţiei fiscale pe parcursul anului 2024 şi a continuării transmisiei efectelor induse de normalizarea politicii monetare la noi şi în lume.


     

     

  • Veşti bune pentru consumatorii britanici: Inflaţia la produsele alimentare din Regatul Unit scade la o singură cifră pentru prima dată în ultimele 16 luni

    Inflaţia la produsele alimentare din Marea Britanie a scăzut la o singură cifră pentru prima dată din iulie 2022, potrivit companiei de cercetare Kantar, raportează Financial Times.

    Ritmul anual de creştere a preţurilor în supermarketuri s-a redus la 9,7% în ultima luna octombrie, în scădere de la 11% în luna precedentă şi mult sub nivelul maxim de 17,5% înregistrat în martie.

    Fraser McKevitt, şeful departamentului de retail şi cunoaştere a consumatorilor de la Kantar, a declarat: „Inflaţia preţurilor la produsele alimentare a scăzut în sfârşit la o singură cifră după 16 luni de creştere care a depăşit nivelul de 10%, marcând o mare piatră de hotar pentru publicul britanic şi pentru retaileri”.

    Cu toate acestea, potrivit lui McKevitt, consumatorii încă „simt asprimea inflaţiei”, deoarece există scăderi de preţ de la an la an doar în rândul unui număr limitat de produse alimentare, cum ar fi untul, pastele şi laptele.

  • Indicele mondial al preţurilor alimentelor scade în octombrie -FAO

    Indicele preţurilor la nivel mondial al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie a scăzut în octombrie la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, din cauza reducerii preţurilor la zahăr, cereale, uleiuri vegetale şi carne.

    Indicele de preţ al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, care urmăreşte cele mai tranzacţionate mărfuri alimentare la nivel mondial, a avut o medie de 120,6 puncte în octombrie, în scădere de la 121,3 puncte în luna precedentă, a anunţat vineri agenţia într-un raport citat de Reuters.

    Indicele din octombrie a fost cel mai scăzut din martie 2021.

    Indicele FAO al preţurilor la cereale a avut o medie de 125,0 puncte, în scădere cu 1,3 puncte faţă de septembrie.

    “Preţurile internaţionale ale grâului au scăzut cu 1,9% în octombrie, reflectând ofertele în general mai mari decât cele anticipate anterior în Statele Unite ale Americii şi concurenţa puternică între exportatori”, a precizat FAO.

    Lactatele au contracarat tendinţa de scădere a preţurilor, indicele FAO crescând cu 2,4 puncte, până la 111,3 puncte, după nouă luni de scăderi consecutive.

    “Preţurile mondiale ale laptelui praf au crescut cel mai mult, în principal din cauza creşterii cererii de importuri, în special din nord-estul Asiei”, a precizat FAO.

    Într-un raport separat privind cererea şi oferta de cereale, FAO şi-a menţinut prognoza pentru producţia mondială de cereale din acest an la 2,819 miliarde de tone, în creştere cu 0,9% faţă de anul precedent.

    “În ceea ce priveşte anul 2024, plantaţiile de grâu de iarnă sunt în derulare în întreaga emisferă nordică, iar creşterea suprafeţei este de aşteptat să fie limitată, reflectând preţurile mai mici ale recoltei din acest an”, a precizat FAO.

    În raport se arată că în Ucraina, efectele continue ale războiului cu Rusia, inclusiv accesul limitat la câmpuri şi preţurile scăzute la porţile fermelor, alături de condiţiile meteorologice mai puţin ideale, sunt considerate a conduce la o reducere a suprafeţei cultivate cu grâu.

  • Preţurile sucului de portocale ating un maxim istoric

    Preţurile sucului de portocale au atins cel mai ridicat nivel din momentul lansării tranzacţionării contractelor futures în New York în 1966, în condiţiile în care perspectivele unei producţii limitate în SUA, Brazilia şi Mexic au crescut puternic interesul investitorilor faţă de acest produs, potrivit Reuters.

     

  • Chirii: Bucureştiul a început să rivalizeze la preţuri cu oraşul Cluj-Napoca

    Piaţa închirierilor de locuinţe se menţine puternică la nivel naţional. Majorări ale preţurilor au fost vizibile luna trecută, în principal, în cazul apartamentelor cu 2 şi 3 camere din marile oraşe, potrivit datelor analizate de Imobiliare.ro.

    Bucureştiul a început, încă din luna septembrie, să rivalizeze la capitolul preţuri cu oraşul Cluj-Napoca, cunoscut până nu de mult ca fiind cel mai costisitor pentru chiriaşi. În octombrie, Capitala şi-a asumat poziţia de lider pe segmentul apartamentelor cu 3 camere. Cluj-Napoca conduce în topul chiriilor pentru garsoniere, iar în cazul apartamentelor cu 2 camere cele două mari oraşe se menţin la egalitate.

    Preţurile au stagnat la nivelul pieţei din Braşov în luna octombrie, iar Constanţa conduce în clasamentul celor mai semnificative majorări ale chiriilor într-un an. Iaşi şi Timişoara se menţin oraşe mai accesibile pentru cei care vor să se închirieze un apartament.

    „Segmentul chiriilor a continuat să fie vedeta pieţei rezidenţiale şi în luna octombrie, după începerea anului universitar, iar acest lucru s-a întâmplat în contextul în care cererea a crescut şi pentru apartamentele scoase la vânzare. Bucureştiul rivalizează cu Clujul în ceea ce priveşte preţurile practicate şi îşi consolidează poziţia de cel mai scump oraş pe segmentul apartamentelor mari unde chiria medie a ajuns la 675 euro”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

    Preţurile au stagnat în Capitală pe parcursul lunii octombrie atât în cazul garsonierelor, cât şi în cazul apartamentelor cu 2 camere. Bugetul mediu necesar pentru închirierea unor astfel de locuinţe rămâne de 320 euro/lună, respectiv 500 euro/lună.

    Pe de altă parte, au fost identificate scumpiri semnificative în cazul apartamentelor cu 3 camere. Dacă în luna septembrie proprietarii solicitau, în medie, 650 euro/lună pentru o locuinţă de acest tip, în octombrie preţul s-a majorat la 675 euro/lună. Discutăm despre un avans cu aproape 15% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Cele mai scumpe zone din Capitală au fost, în luna octombrie, Aviatorilor – Kiseleff şi Primăverii. Pentru a închiria un apartament aici un chiriaş trebuie să aloce un buget lunar mediu de 1.250 de euro. În top se menţine şi zona Herăstrău, unde chiria ajunge la 1.150 euro/lună.

    Cea mai ieftină zonă din Bucureşti a fost, luna trecută, pentru cei care au dorit să închirieze o locuinţă Costin Georgian – Lucreţiu Pătrăşcanu, situată la limita sectorului 3. Proprietăţile din oferta disponibilă în această parte a Capitalei aveau şi suprafeţe destul de reduse. Bugetul mediu necesar pentru închirierea unui apartament a fost de doar 350 euro/lună. O sumă similară este suficientă şi pentru un potenţial chiriaş interesat de zona Giurgiului. Apartamente ieftine pot fi găsite şi în cartierul Berceni din sectorul 4.

    Sectorul 6 din vestul oraşului cuprinde, în schimb, unele dintre cele mai căutate cartiere din Bucureşti. Militari – Gorjului – Lujerului – Uverturii şi Drumul Taberei s-au aflat în ultimele 12 luni în topul preferinţelor celor care şi-au căutat un apartament de închiriat. Centrul oraşului atrage, la rândul său, un număr semnificativ de potenţiali chiriaşi. Discutăm, de această dată, despre zona Victoriei – Romană – Universitate.

    Bugetul mediu necesar pentru închirierea unei garsoniere în Cluj-Napoca a crescut uşor în luna octombrie, dacă ne raportăm la situaţia din septembrie. Proprietarii le-au solicitat chiriaşilor suma de 335 euro/lună pentru o astfel de locuinţă.

    Pentru un apartament cu 2 camere chiria s-a menţinut la un nivel similar cu cel din Capitală, respectiv de 500 euro/lună, în timp ce pentru un apartament cu 3 camere bugetul mediu necesar a ajuns la 650 euro/lună.

    Cea mai scumpă zonă din Cluj-Napoca este Andrei Mureşanu. Un apartament aici costa în octombrie 700 euro/lună. Centrul oraşului este, la rândul său, destul de costisitor pentru chiriaşi. Proprietarii solicită, în medie, 650 euro/lună pentru un apartament cu o astfel de poziţionare privilegiată. Cu un buget de 625 euro/lună poţi închiria o locuinţă în zona Sopor care s-a dezvoltat semnificativ, în ultimul timp, pe segmentul rezidenţial nou.

    La polul opus se află cartierul Mănăştur. Bugetul mediu necesar pentru achitarea chiriei lunare ajunge la doar 430 de euro în acest caz. Plăteşti cu doar câţiva euro în plus pe lună pentru un apartament în zona Bulgaria.

    Preţurile practicate pe piaţa închirierilor de locuinţe din Braşov au stagnat pe parcursul lunii octombrie. Proprietarii solicită pentru o garsonieră 300 euro/lună, iar pentru un apartament cu 2 camere 450 euro/lună. Persoanele interesate de locuinţe mai spaţioase trebuie să scoată din buzunar sume considerabil mai mari pentru a le obţine. Un apartament cu 3 camere poate fi închiriat în Braşov, în medie, cu 600 euro/lună.

    Putem observa majorări pe plan local cuprinse între 15% şi aproape 19% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor analizate de Imobiliare.ro.

    Cea mai scumpă zonă din Braşov este Calea Poienii. Chiriaşii care au vrut să se mute într-un apartament aflat aici au plătit în octombrie, în medie, 1.000 euro/lună. Prund-Şchei şi centrul istoric al oraşului dispun, la rândul lor, de unele dintre cele mai scumpe locuinţe scoase la închiriere pe piaţa locală.

    Un apartament în zona Florilor-Craiter (Kreiter) costă, în schimb, doar 350 euro/lună, iar unul în zona Triaj-Hărman 390 euro/lună. Locuinţe ieftine de închiriat pot fi găsite şi în zona Gării.

    Cel mai căutat cartier din Braşov pentru cei interesaţi de închirierea unei locuinţe este Tractorul. Acesta s-a dezvoltat accelerat pe segmentul rezidenţial nou în ultimii ani. Astra este un alt cartier popular în rândul celor care şi-au căutat un apartament în care să se mute cu chirie pe Imobiliare.ro rivalizând la acest capitol cu centrul istoric al oraşului.

    Chiriile pentru apartamentele cu 2 şi 3 camere din Constanţa s-au majorat în luna octombrie. Dacă la începutul toamnei un chiriaş avea nevoie, în medie, de 430 euro/lună pentru a închiria o locuinţă cu 2 camere, în octombrie cheltuielile sale au crescut la 450 euro/lună. Un apartament cu 3 camere putea fi închiriat în septembrie cu 560 euro/lună. Luna trecută, se solicita pentru o proprietate similară suma de 600 euro/lună.

    Majorările de pe piaţa locală a închirierilor ajung, în unele cazuri, să depăşească în ritm anual 22%.

    Zona Faleză Nord este cea mai scumpă din oraş pentru chiriaşi. Proprietarii scot pe piaţă apartamente ce pot fi închiriate, în medie, cu 600 euro/lună. În centrul oraşului te poţi muta cu o chirie de circa 550 euro/lună. La polul opus se află zona industrială-CET unde chiriaşii plătesc doar 250 euro/lună.

    Proprietarii din Iaşi le-au cerut, în octombrie, chiriaşilor o sumă medie de 300 euro/lună pentru o garsonieră şi 400 euro/lună pentru un apartament cu 2 camere. În cazul apartamentelor cu 3 camere preţurile s-au majorat uşor luna trecută comparativ cu începutul acestei toamne. Dacă în septembrie aveai nevoie de un buget de 482 euro/lună pentru a închiria o astfel de locuinţă, în octombrie acesta se apropia de 500 euro/lună.

    Cele mai scumpe zone din Iaşi sunt Copou – Sărărie, Moara de Vânt şi zona centrală a oraşului. Un apartament poate fi închiriat, în medie, cu 450 euro/lună.

    Copou-Sărărie este, totodată, şi cea mai populară zonă din Iaşi pentru cei interesaţi de închirierea unei locuinţe, potrivit căutărilor efectuate pe Imobiliare.ro în ultimele 12 luni. Tătăraşi şi centrul oraşului atrag, de asemenea, privirile celor mai mulţi potenţiali chiriaşi.

    Bularga a fost în octombrie cea mai ieftină zonă din Iaşi. Pentru a închiria o locuinţă în această parte a oraşului, un chiriaş a avut nevoie de doar 300 euro/lună. Cu 325 euro/lună găseşti apartamente de închiriat în zona Mircea cel Bătrân, iar cu 350 euro/lună în Galata.

    Garsonierele din Timişoara puteau fi închiriate, luna trecută, cu o sumă medie de 230 euro/lună. Proprietarii solicitau 360 euro/lună pentru un apartament cu 2 camere, cu 10 euro în plus faţă de septembrie. Cei care au avut nevoie de un spaţiu mai generos au scos din buzunar 420 euro/lună pentru o locuinţă cu 3 camere.

    Zona Cetate, poziţionată ultracentral, a fost cea mai scumpă din Timişoara în privinţa chiriilor solicitate pentru apartamente pe parcursul lunii octombrie. Persoanele interesate de închirierea unei locuinţe aici trebuie să plătească, în medie, 450 euro/lună. Tipografilor o urmează în clasament, cu o chirie de 430 euro/lună.

    Pentru un buget lunar de 400 de euro poţi închiria un apartament în zonele Torontalului – Bucovina, Aradului sau Braytim.

    Cei interesaţi de locuinţe cât mai ieftine trebuie să-şi îndrepte atenţia spre zona Buziaşului unde un apartament putea fi închiriat în octombrie, în medie, cu 280 euro/lună. Proprietăţi la preţuri mai accesibile puteau fi găsite şi în zonele Calea Şagului şi Dâmboviţa.

  • Ce spune Sebastian Burduja despre preţurile la energie

    ♦ Pe datele pe care noi le-am văzut pe gaz suntem pe locul patru în Europa din perspectiva celui mai ieftin gaz disponibil la consumator. Pentru energie electrică cred că suntem pe locul 16. Deci sunt date care trebuie să ne dea încredere că economia românească rămâne competitivă din perspectiva acestor costuri şi pe de altă parte, îi protejăm şi pe românii vulnerabili.

    ♦ Pe legislaţia actuală noi mergem până în martie 2025, deci trecem două ierni pe schema actuală de plafonare a preţurilor. Uniunea Europeană a făcut recomandări statelor membre în cadrul rapoartelor semestriale şi ne-a spus şi nouă şi altora: aveţi grijă de aceste măsuri, mergeţi spre o fazare, spre o reducere a lor şi ţintiţi mai bine ajutorul către acei consumatori cu adevărat vulnerabili.

    ♦ Soldul la zi de rambursare a plăţilor către furnizori la ministerul nostru este de 1,3 miliarde lei, el s-a acumulat în ultimele 3 săptămâni. Acum o lună, o lună şi ceva, am dat o ordonanţă de urgenţă prin care am putut lua banii din fondul de solidaritate şi să-i direcţionăm către plata acestor facturi. Ministerul Energiei a compensat atunci facturi de peste 3 miliarde de lei şi a reuşit să mai relaxeze lucrurile în piaţă.

     

  • Avertismetul Băncii Mondiale: Preţul petrolului ar putea urca la peste 150 de dolari pe baril dacă se intensifică conflictul din Orientul Mijlociu

    Preţul petrolului ar putea urca la peste 150 de dolari pe baril dacă se intensifică conflictul din Orientul Mijlociu, a avertizat luni Banca Mondială, riscând o repetare a şocului preţurilor petrolului din anii 1970, dacă principalii producători îşi reduc livrările, scrie FT.

    În raportul trimestrial Commodity Markets Outlook, creditorul multilateral a declarat că un conflict prelungit între Israel şi Hamas ar putea determina creşteri mari ale preţurilor la energie şi alimente, într-un “şoc dublu” pentru pieţele de mărfuri care încă se resimt după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

    “Cel mai recent conflict din Orientul Mijlociu vine după cel mai mare şoc pentru pieţele de mărfuri din anii ’70 încoace – războiul Rusiei cu Ucraina”, a declarat Indermit Gill, economist-şef al Băncii Mondiale şi vicepreşedinte senior pentru economie de dezvoltare.

    Conform previziunilor de bază ale băncii, preţurile globale ale materiilor prime ar urma să scadă cu 4,1% în următorul an, iar preţul petrolului va scădea până la o medie de 81 de dolari pe baril, faţă de 90 de dolari pe baril în trimestrul actual, pe măsură ce creşterea economică încetineşte.

    Cu toate acestea, raportul a precizat că această perspectivă s-ar putea inversa rapid dacă se intensifică conflictul din Orientul Mijlociu. În cel mai pesimist scenariu, oferta globală de petrol s-ar putea reduce cu 6 până la 8 milioane de barili pe zi, ceea ce ar duce preţurile între 140 şi 157 de dolari pe baril, dacă principalii producători arabi, cum ar fi Arabia Saudită, ar trece la reducerea exporturilor.

    În cazul unor scenarii de perturbări mici şi medii, preţurile ar putea ajunge la 102 – 121 de dolari pe baril, se mai arată în raport. Cererea globală actuală de petrol este de aproximativ 102mn b/d.

  • Cine este Peter Crampton de la Barclays, cel mai bine cotat analist care acoperă Hidroelectrica. Ce preţuri-ţintă a mai nimerit în trecut

    Din unsprezece analişti prezenţi pe platforma Bloomberg, care oferă preţuri-ţintă pentru acţiunile producătorului de energie electrică verde Hidroelectrica (H2O), prima companie de la Bursa de Valori Bucureşti în funcţie de capitalizare, cel mai bine cotat este Peter Crampton de la gigantul bancar Barclays. Cu o rată de succes de 67%, adică 138 din 205 ratinguri pe profit, randamentul mediu pe rating este de 12,4%.

    De-a lungul timpului, Crampton a lansat 351 de recomandări, dintre care 65% sunt „buy”, 23% „hold”, iar 12% „sell”, arată datele Tipranks.com. Analistul acoperă societăţi listate pe pieţele de capital din Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia, Spania şi Statele Unite. Din 2018 lucrează la Barclays; anterior a fost analist la Royal Bank of Scotland, UBS şi grupul britanic Macquarie.

    Cel mai bun rating a fost oferit acţiunilor gigantului energetic german Uniper SE. La începutul lui 2022, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, analistul le-a recomandat investitorilor să vândă acţiunile companiei care până de curând era cel mai mare cumpărător de gaze ruseşti. Astfel, dacă un investitor ar fi shortat (vândut în lipsă) o acţiune Uniper în intervalul 5 ianuarie 2022-5 ianuarie 2023, ar fi obţinut un randament de 93%. În acest interval, acţiunile societăţii s-au prăbuşit de la 41 la 2,6 euro pe unitate.

    În ceea ce priveşte acţiunile H2O, Crampton le vede la 130 de lei pe unitate în toamna lui 2024, ceea ce implică un potenţial de creştere de 9,5% în funcţie de preţul de tranzacţionare de la BVB. Valoarea de piaţă a grupului ar urca astfel de la 53,8 miliarde la 58,9 miliarde de lei.

    Pentru Verbund, cea mai mare companie listată din Austria, Peter Crampton estimează acţiunile la 100 de euro pe unitate, adică un randament potenţial de peste 20% începând cu ziua de 19 octombrie 2023 până la aceeaşi dată de anul viitor. În cercurile de investitori şi analişti, Hidroelectrica este comparată adesea cu producătorul austriac de energie electrică.

    În medie, analiştii listaţi de Tipranks.com au recomandat „menţinere” pe acţiunile Verbund şi au oferit un preţ ţintă de 79,2 euro pe unitate, deci minus 4,7% faţă de preţul la care se tranzacţionează în prezent acţiunea. Dinamica Verbund din ultimul an constă într-un avans de 5%, la o capitalizare de 14 miliarde de euro.

     

  • Înfricoşător: portofelele ar putea fi cele care vor urla de groază de Halloween în acest an

    ♦ Cu preţurile zahărului la un maxim pe 13 ani şi cel al boabelor de cacao la cel mai ridicat nivel din ultimii 44 de ani, dulciurile se scumpesc, îngroşând factura de Halloween.

    Cu preţurile zahărului la un maxim pe 13 ani şi cel al boabelor de cacao la cel mai ridicat nivel din ultimii 44 de ani, dulciurile se scumpesc, îngroşând factura de Halloween.

    Într-o săptămână în care copiii vor face turul caselor pentru a strânge dulciuri, factura riscă să fie una amară pentru adulţi, scrie Le Figaro. În Franţa, agenţia pentru protecţia consumatorului, UFC-Que Choisir, a constatat că preţurile dulciu­rilor au crescut cu 21% în decurs de un an.

    Creşterea se situează mult peste cea a inflaţiei alimentare, acuză agenţia. Scumpirile vin pe fondul creşterii preţurilor zahărului, care au atins un maxim pe 13 ani. Preţurile chipsurilor, ciocolatei şi dulciurilor au crescut la rândul lor cu cel puţin 10%. Drept rezultat, „recordul“ din 2022, 112 milioane de euro cheltuite de francezi pe dulciuri pentru Halloween, ar urma să fie depăşit în acest an în special din cauza creşterii dramatice a preţurilor.

    În sectorul de retail, agenţia a remarcat scumpirile operate de Haribo, care deţine 42% din piaţă, cu creşteri de preţuri cuprinse între 18% şi 26%.

    Preţul zahărului la nivel mondial a urcat la un maxim pe 13 ani, creşterea lunară atingând 9,8% doar în septembrie. Aceasta vine pe fondul temerilor privind o ofertă deficitară în perioada următoare. Scumpirea petrolului reprezintă un alt factor, producătorii transformând o parte din recoltă în etanol.

    De asemenea, preţul ingredien­tului-cheie în fabricarea ciocolatei, cacaua, a crescut cu 40% în acest an. Săptămâna trecută, preţul acestei materii prime a atins cel mai ridicat nivel din 1979.

    Şi în SUA, cheltuielile de Halloween sunt aşteptate să atingă un nou record în acest an, notează Axios. Acestea ar putea ajunge la 12,2 miliarde de dolari, faţă de recordul de 1,6 miliarde de dolari de anul trecut.

    Potrivit sondajului anual realizat de National Retail Federation, cheltuielile pe dulciuri sunt aştepate să atingă 3,6 miliarde de dolari, în creştere de la 3,1 miliarde de dolari anul trecut.

    Însă pasiunea americanilor pentru costume va fi cea care va împinge cheltuielile de Halloween la noi niveluri record.

    Scumpirile ar putea face ca petrecăreţii să primească mai puţine dulciuri în acest an, potrivit datelor NIQ. Preţul acestora a crescut cu aproape 14% în săptămâna încheiată pe 30 septembrie.

    În cadrul unui sondaj recent Halloween Spending Trends citat de foodinstitute.com, 73% dintre americani au declarat că cheltuielile pentru sărbătoare vor fi influenţate de provocările economice. Sondajul realizat de Power Reviews a găsit de asemenea că 34% dintre participanţi vor cumpăra dulciuri mai ieftine de Halloween în acest an.

  • Retailerii care au scăpat de tunul ANAF vor fi garanţia că marile reţele nu vor muta în preţuri noua taxă de 1% pe cifra de afaceri? În retailul alimentar, marjele de profit sunt sub 5% de obicei, media fiind undeva la 2-3%.

    Noua taxă de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari, poate cea mai importantă măsură din pachetul fiscal al guvernului Ciolacu, care ar urma să afecteze şi marii retaileri alimentari, ridică întrebarea dacă nu cumva aceşti bani suplimentari ar putea fi plătiţi de consumatorii care se vor confrunta astfel cu noi scumpiri, după ce deja de aproape doi ani oamenii se luptă cu inflaţia record care le-a mâncat din puterea de cumpărare.

    ♦ Companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro (250 mil. lei) ar urma să plătească un impozit minim pe profit de 16% sau de 1% din cifra de afaceri minus anumite cheltuieli, după o formulă de calcul specifică ♦ Se va plăti impozitul mai mare dintre cele două

    Noua taxă de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari, poate cea mai importantă măsură din pachetul fiscal al guvernului Ciolacu, care ar urma să afecteze şi marii retaileri alimentari, ridică întrebarea dacă nu cumva aceşti bani suplimentari ar putea fi plătiţi de consumatorii care se vor confrunta astfel cu noi scumpiri, după ce deja de aproape doi ani oamenii se luptă cu inflaţia record care le-a mâncat din puterea de cumpărare.

    În aceste condiţii, ZF se întreabă dacă retailerii din eşalonul secund, cei cu afaceri de 20-45 mil. euro, care au scăpat de tunul ANAF, ar putea fi garanţia că marile reţele nu vor muta în preţuri noua taxă de 1% pe cifra de afaceri. Ziarul Financiar a identificat cei mai mari actori din liga secundă, e vorba de reţele de zeci de magazine precum Paco din Vrancea, Euromarket din Vâlcea sau Palas din Mureş.

    „Noi nu o să mărim preţurile pentru că nu avem motiv, dar marii retaileri le vor majora cu siguraţă. Ei nu se uită la noi şi nu s-au uitat niciodată când vine vorba de poli­tica de preţ. Noi am semnalat anterior şi că plafonarea adaosului comercial la anumite alimente va duce la creşterea preţurilor la alte bunuri, ceea ce s-a şi întâmplat. E mai ales cazul la produse nealimentare, care sunt folosite mai rar şi astfel consumatorul nu pune la fel de mult accent pe preţ“, spune Feliciu Paraschiv, proprietarul Paco.

    Paco este o reţea de circa 15 supermarketuri şi un magazin cash&carry în judeţul Vrancea, cu afaceri de 204,3 mil. lei anul trecut.Comerţul alimentar local este dominat de zece reţele străine mari, care adună circa 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă şi cash&carry. Ele au aproape 70% din vânzările de bunuri de larg consum din România. În piaţă mai există însă şi circa 400 de actori locali care au construit reţele ce adună peste 2.000 de supermarketuri. Apoi, România mai are şi circa 38.000 de magazine tradiţionale, mici, independente, potrivit celor mai recente date. Cât contează aceştia din urmă în economia lucrurilor?

    Marii jucători din acest domeniu sunt cunoscuţi pentru că lucrează cu marje de profit de sub 5% de obicei, media fiind undeva la 2-3%. Astfel, ar putea plăti taxa pe cifra de afaceri.

    Mai exact, companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro (250 mil. lei) ar urma să plătească un impozit minim pe profit de 16% sau de 1% din cifra de afaceri minus anumite cheltuieli, după o formulă de calcul specifică. Se va plăti impozitul mai mare dintre cele două. Măsură este anunţată dar nu e încă publicată în Monitorul Oficial.

    Ţinând cont că aceste reţele mari au afaceri de miliarde de lei sau chiar peste 10 mld. lei anual, ele ar putea să plătească până la 100 milioane de lei taxă pe cifra de afaceri, conform calculelor ZF. Vor transfera ele această taxă în preţuri sau vor reuşi comercianţii micii şi medii să ţină piaţa în şah?

    ÑPiaţa de retail alimentar e destul de competitivă, având atât jucători mari, cât şi mici şi medii. România încă mai mare multe magazine mici, fapt ce creează un mediu bun, competitiv“, spune analistul financiar Aurelian Dochia.

    Totuşi, el nu crede că există actori suficient de puternici, nici chiar liderii, pentru a influenţa singuri decisiv preţurile.

    „Este cunoscut că orice mărire de taxe poate să aibă un impact asupra preţurilor, însă acest lucru depinde de perspectiva de timp şi de structura fiecărui sector. Echilibrul de putere şi marja de profit din sector pot influenţa lucrurile. Ca regulă generală, ne putem aştepta ca o majorare de taxe să se vadă în preţuri, dar nu cred că cineva poate spune acum care va fi impactul ei.“

    Un avantaj mare în comerţul alimentar e că sectorul este competitiv, aşa că nu sunt mari sanse să vedem mişcări imediate de preturi ca urmare a acestei taxe, adaugă analistul.

    Comerţul alimentar este competitiv la nivel naţional, dar jucătorii locali sunt cu atât mai puternici în anumite regiuni ale ţării. ZF a scris recent, spre exemplu, că judeţul Vâlcea reprezintă acasă pentru trei dintre cei mai puternici retaileri independenţi din România, respectiv Annabella, Diana şi Euromarket, care au ajuns să opereze peste 200 de magazine în total. Annabella şi Diana au însă fiecare afaceri de peste 50 mil. euro.

    Spre deosebire de reţelele străine care încearcă să acopere în mod echilibrat toată ţara, unii dintre marii antreprenori români din domeniu au ales să se dezvolte regional, de regulă în apropiere de oraşul mamă.

    Pot aceste afaceri locale şi regionale puternice să reprezinte un garant al stabilităţii preţurilor? Această întrebare e cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani inflaţia a fost principala problemă a economiei locale, preţurile la bunuri de larg consum crescând chiar cu 30-50%.

    „Evoluţia preţurilor ţine de comportamentul pieţei. În comerţul alimentar, influenţa jucătorilor mici şi medii e foarte redusă, la fel şi puterea lor financiară. Dacă competitorii direcţi ai marilor reţele (companii cu afaceri similare) vor absorbi această posibilă taxă în preţuri, aşa vor face şi restul. Totuşi, dacă cei mari majorează preţurile, o vor face şi cei mici pentru că pentru ei reprezintă o sursă de profit suplimentar“, spune Emilian Duca, consultant fiscal.

    Existenţa în orice piaţă a unor jucători mici şi medii este vitală pentru competiţie, însă în comerţul alimentar forţa celor zece mari este tot mai mare de la an la an. De altfel, tocmai de aceea, câteva sute sau chiar mii de magazine mici trag obloanele anual.

    Marile reţele au o uriaşă forţă de negociere cu furnizorii aşa că reuşesc să ţină preţurile sub nivel din comerţul tradional. Astfel, ele ajung la afaceri de miliarde de lei fiecare şi 100 mld. lei cumulat în 2022. Marjele de profit sunt însă mult mai mici decât în alte sectoare, chiar şi decât în alte sectoare din comerţ, cum ar fi moda.

    Totuşi, Aurelian Dochia e de părere că taxarea acestor companii mari porneşte de la suspiciunea că aceşti actori şi-ar transfera profiturile în ţările-mamă, suspiciune care nu este demonstrată.

    „Probabil că măsura unei taxe suplimentare aplicată doar anumitor actori e discriminatorie. Eu nu am văzut vreo dovadă că există înregistrări în contabilitatea acestor firme că se realizează transferuri de milioane. Din punct de vedere politic este însă la îndemână să găseşti un ţap isipăşitor“, conchide el.