“Cunoaştem faptul că Biroul Electoral Central a anunţat rezultatul referendumului de duminică, iar acum acesta trebuie confirmat de către Curtea Constituţională. Luna trecută, Curtea Constituţională şi Parlamentul au stabilit reguli foarte clare privind desfăşurarea referendumului. Acum, Curtea trebuie să decidă dacă aceste reguli au fost respectate. Curtea Constituţională trebuie lăsată să ia o decizie bazată pe principii, în mod independent, fără niciun amestec din afară”, afirmă Ambasada SUA, într-un comunicat transmis miercuri MEDIAFAX. De asemenea, în poziţia Ambasadei SUA se subliniază că “este esenţial ca poporul român să aibă încredere că referendumul s-a desfăşurat în mod liber şi corect şi că regulile stabilite au fost aplicate”.
Tag: presiuni
-
Financial Times: Uniunea Europeană intensifică presiunea asupra Bucureştiului
Acest membru nou din Balcani al Uniunii Europene (UE) va primi termen până la sfârşitul anului să dea curs cererilor Comisiei Europene (CE), prin care să reafirme statul de drept şi independenţa sistemului său judiciar, scrie Financial Times. Se aşteaptă ca un raport sensibil care evaluează progresele înregistrate de România în domeniile luptei împotriva corupţiei şi aducerii sistemului său judiciar către normele europene, aşteptat miercuri, să avertizeze că lupta pentru putere de la Bucureşti riscă să anuleze toate eforturile întreprinse de această ţară în ultimii ani, adaugă ziarul.
-
Merkel a cedat teren: Liderii UE înlesnesc condiţiile finanţării de criză pentru Spania şi Italia
Astfel, după 13 ore şi jumătate de discuţii, încheiate vineri dimineaţa, aproape de răsăritul soarelui, liderii din zona euro au convenit să renunţe la condiţia ca guvernele să aibă statut de creditor privilegiat în cazul liniei de finanţare către Spania, destinată recapitalizării sectorului bancar, transmite Bloomberg. Totodată, summit-ul UE a deschis calea către recapitalizarea directă a băncilor de la fondurile de urgenţă ale zonei euro, după ce UE va fi creat o instituţie unică de supraveghere bancară. Italia şi Spania vor putea accesa credite de “bailout” fără a pierde suveranitatea economică, măsură menită să împingă în jos costurile de finanţare a celor două state, a căror creştere puternică a generat temeri că zona euro s-ar putea diviza, aplicând o lovitură grea economiei mondiale.
-
Parlamentari eleni: Germania datorează Greciei 54 mld. euro pentru un împrumut din timpul războiului
De asemenea, parlamentarii solicită şi acordarea unor reparaţii pentru victimele atrocităţilor comise de nazişti şi a valorilor furate, potrivit Athens News. Parlamentarii vor ca această chestiune să fie discutată în prezenţa miniştrilor de Finanţe, de Extene, Apărării şi Justiţiei, dar şi a reprezentanţilor părţilor interesate. Semnatarii doresc ca Parlamentul să adopte o poziţie clară asupra chestiunii, pe care o descriu ca “o problemă naţională crucială”.
-
Germania presează Grecia să renunţe la controlul asupra politicii bugetare
Introducerea unei astfel de măsuri ar reprezenta o extindere fără precedent a controlului UE asupra statelor membre. Noul comisar ar avea puterea de a bloca prin “veto” decizii luate de guvernul elen, dacă acestea nu sunt conforme cu ţintele stabilite de creditorii internaţionali. Noul administrator, numit de alţi miniştri de Finanţe din zona euro, va avea responsabilitatea de a supraveghea “toate marile sectoare de cheltuieli” ale guvernului de la Atena. “Consolidarea bugetară trebuie pusă sub un control strict. Având în vedere rezultatele dezamăgitoare de până acum în respectarea obiectivelor, Grecia trebuie să accepte transferul suveranităţii bugetare la nivel european pentru o anumită perioadă de timp”, se arată în document.
-
Franks: Suntem îngrijoraţi de probabilitatea revenirii presiunilor asupra leului
“În mod cert, noi dorim ca banca centrală să adopte o atitudine prudentă în politica monetară din viitor. Şi motivul pentru care recomandăm prudenţă este că suntem îngrijoraţi de posibilitatea revenirii presiunilor pe curs şi ieşiri de capital”, a spus Franks, întrebat dacă banca centrală ar trebui să continue procesul de reducere a ratei dobânzii de politică monetară. BNR a anunţat marţi un curs de referinţă de 4,3125 lei/euro, în scădere cu 0,21 bani faţă de nivelul anterior. Astfel, cursul a coborât la nivelul minim din ultimele două luni. O paritate mai redusă decât cea de marţi a fost afişată de BNR la 10 octombrie, când cursul a fost de 4,3053 lei/euro.
-
Olanda, supusă presiunilor pentru a autoriza aderarea României şi Bulgariei la Schengen
“Toate condiţiile au fost îndeplinite pentru a permite adoptarea unei decizii privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, iar Consiliul este invitat să o adopte cât mai rapid posibil”, precizează proiectul, consultat de AFP. “Dacă va fi necesar, Consiliul European va reveni asupra subiectului la reuniunea sa din martie 2012”, adaugă textul.
-
Ce se mai întâmplă cu salariile?
Pe piaţa de resurse umane, liniştea spune mai mult decât orice perioadă tumultoasă. De linişte se feresc şi angajatorii, dar şi angajaţii şi, de ceva vreme, din piaţă nu se mai aude zgomot. Totul se mişcă la intensitate redusă şi toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă pentru a-şi putea programa următoarea mişcare. Poate tocmai de aceea studiile care radiografiază piaţa muncii aduc mereu concluzii surprinzătoare. Spre exemplu, cu aproximativ o lună în urmă, PwC lansa studiul salarial Paywell care avea un ton general optimist: România are mai mulţi angajaţi şi mai bine plătiţi decât anul trecut, atmosfera generală din companii este mult mai relaxată, iar 59% dintre participanţi au bugetat pentru 2012 o creştere salarială medie de 6,8%.
La sfârşitul lunii noiembrie PayLogic, compania care administrează servicii de externalizare a activităţilor de administrare de personal şi calcul salarial, prezenta un studiu cu o concluzie ceva mai pesimistă, care viza, ce-i drept, datele aferente doar lunii septembrie 2011, comparată cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, acest studiu concluzionează că numărul de angajaţi a scăzut în septembrie cu 5% faţă de aceeaşi lună din 2010, reducându-se, în acelaşi timp, şi venitul mediu al angajaţilor cu 7%, până la 1.790 de lei pe lună, în valoare brută. Reducerea venitului mediu per angajat este o dovadă a faptului că firmele sunt în situaţia în care trebuie să restructureze în continuare costurile cu salariile.
A crescut, în schimb, valoarea primelor cu 28%, de la 307 la 393 de lei pe lună, acesta fiind un indiciu clar că angajatorii se îndreaptă tot mai mult către un model care încurajează remunerarea în funcţie de performanţe, în detrimentul unui salariu de bază mare şi fix, indiferent de rezultatele individuale sau ale companiei.
O altă veste bună este scăderea cu 22% a fluctuaţiei de personal. Această veste bună pentru angajatori ascunde însă o realitate care pentru angajaţi nu este nicidecum confortabilă, anume că nu mai au alternative în piaţă. În cele mai multe cazuri, scăderea fluctuaţiei nu se datorează unei consolidări a gradului de fidelizare a angajaţilor, ci este pur şi simplu efectul unei atitudini mult mai precaute. Aceeaşi atitudine mai prudentă a dus probabil la scăderea numărului de zile de concediu medical înregistrate, ştiut fiind faptul că nu de puţine ori concediile medicale nu aveau în spate un motiv real. Astfel, numărul de zile de concediu medical a scăzut cu 42% în septembrie a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului trecut. De altfel, şi Codul muncii vizează în mod direct acest aspect, iar angajatorii au dreptul de a verifica dacă angajaţii care sunt în concediu medical chiar suferă de boala invocată, chiar dacă asta înseamnă vizitarea lor la domiciliu.
Interesant este faptul că a scăzut şi numărul de ore suplimentare efectuate, de la o medie de 2,31 de ore pe lună la 1,43. “Aceasta indică o reducere de <turaţie> a volumului de muncă. În acelaşi timp, acest lucru confirmă şi că se reduce cererea de pe piaţă”, arată studiul PayLogic.
-
Comisia Europeană, presată să reducă cheltuielile cu scăderea cofinanţării care revine României şi altor cinci ţări
Mai multe ţări vor diminuarea fondurilor CE pentru reducerea cofinanţării a 6 state, inclusiv România. CE a anunţat, la începutul lunii august că planul de accelerare a plăţii de subvenţii europene ar conduce la economii de 2,9 miliarde de euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria, ţări care au fost nevoite să apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei. Economiile pentru România pot ajunge la 714 milioane de euro, a anunţat atunci executivul comunitar. Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE. Suma poate fi însă redusă cu cel puţin jumătate, după ce mai mulţi contributori neţi la bugetul UE, între care Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ţările nordice, şi-au exprimat temeri privind impactul planului asupra propriilor finanţe, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Financial Times.
-
Franks: Reformele din România au încetinit. Există îngrijorări legate de posibile presiuni politice
“Membrii board-ului încurajează autorităţile să continue ferm reformele structurale pentru că există îngrijorări legate de posibile presiuni politice care să îngreuneze acest proces”, a spus Franks. Întrebat dacă aceste presiuni au legătură cu alegerile de anul viitor, Franks a afirmat: “Tu ar trebui să ştii mai bine decât mine despre ce este vorba. În mod cert, viitoarele alegeri din 2012 sunt…directorii (boardului FMI – n.r.) vor ca Guvernul să menţină o abordare fermă atât asupra politicii fiscale, cât şi asupra reformelor structurale, chiar şi în contextul alegerilor”. Consiliul Director al FMI a aprobat joi a doua evaluare a noului acord , de tip preventiv, şi a pus la dispoziţia României încă o tranşă, a treia, în valoare de 480 de milioane de euro.