BusinessMagazin

Tag: premier

  • Ce mesaj ii transmite Premierul Nicolae Ciucă, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la împlinirea a 15 ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

    Premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj public Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la împlinirea a 15 ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Prim-ministrul l-a lăudat pe Patriarh pentru generozitatea şi solidaritatea arătate în vremurile de criză.

    „Cu ocazia aniversării a 15 ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, vă adresez cele mai calde urări de sănătate, pace, putere de muncă şi mulţi ani fericiţi”, îşi începe mesajul premierul Nicolae Ciucă.

    Prim-ministrul a analizat perioada în care Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost în fruntea BOR.

    „În toată această perioadă de slujire patriarhală, aţi contribuit, decisiv, la transformarea Bisericii Ortodoxe Române într-o instituţie dinamică, deplin angajată în viaţa cetăţii, activă în plan spiritual, social-filantropic, educaţional şi cultural. Cu aceeaşi determinare şi energie, v-aţi dedicat consolidării parteneriatului dintre Stat şi culte, care se fundamentează pe valori comune – dialog interreligios, bună cooperare, libertate religioasă, echilibru, respect faţă de drepturile fundamentale”, mai scrie în mesaj.

    De asemenea, premierul Nicolae Ciucă s-a referit la atitudinea BOR în perioada de criză.

    „Grija pe care Preafericirea Voastră a arătat-o necontenit faţă de societatea românească nu s-a limitat la rugăciune, ci s-a extins în sfera practică prin suportul arătat de Biserica Ortodoxă Română faţă de semeni în perioada pandemiei şi faţă de cei nevoiţi să-şi părăsească ţara din cauza războiului ilegal, neprovocat şi nejustificat al Federaţiei Ruse în Ucraina. Sub păstorirea Preafericirii Voastre, Biserica Ortodoxă Română reprezintă un model de generozitate şi solidaritate, un promotor şi păstrător al tradiţiilor şi identităţii spirituale”, a mai spus premierul.

     

  • Italia va avea un nou premier: Cine este Giorgia Meloni, prima femeie din istorie care va prelua frâiele unui guvern italian

    Giorgia Meloni, o naţionalistă acuzată de rivalii politici şi de experţi că a răspândit ideile supremaţiei albe, va deveni luni primul lider de extremă dreaptă al Italiei de la al Doilea Război Mondial, scrie NBC News.

    Rezultatele aproape finale ale alegerilor de duminică au arătat că partidul ei, Fratelli d’Italia (Fraţii Italiei), va conduce o coaliţie de dreapta, la care se alătură fostul prim-ministru Silvio Berlusconi şi omul politic Matteo Salvini.

    Se preconizează că guvernul va avea o majoritate atât în ​​camerele superioare, cât şi în cele inferioare ale Parlamentului Italiei, dându-i lui Meloni, în vârstă de 45 de ani, puterea de a-şi pune în aplicare platforma naţionalistă şi eurosceptică şi umflând rândurile personalităţilor de extremă-dreaptă din topul politicii europene.

    Meloni, cea care va deveni prima femeie lider din Italia, şi Fraţii Italiei, susţin blocajele navale menite să oprească migraţia neautorizată din Africa.

    Ea a deplâns, de asemenea, rata scăzută a natalităţii din Italia, susţinând existenţa unui complot guvernamental de stânga în scopul „finanţării invaziei pentru a înlocui italienii cu imigranţi”, o teorie a conspiraţiei care acuză elitele globale din umbră de orchestrarea unor migraţii de „nealbi” în ţările majoritare albe.

    „Trebuie să ne amintim că nu suntem la punctul final, ci suntem la punctul de plecare. De mâine trebuie să ne dovedim valoarea”, a declarat Meloni, în vârstă de 45 de ani, într-un miting desfăşurat luni dimineaţă, potrivit Reuters.

    De când guvernul premierului Mario Draghi s-a prăbuşit în iulie, partidul „Fraţii Italiei” a fost votat cu aproximativ 24 până la 25%, înaintea Partidului Democrat de centru-stânga cu 21 sau 22% şi urmat de Mişcarea populistă Cinci Stele cu 13 până la 15% .

    Cu Liga la aproximativ 12 la sută şi partidul lui Berlusconi la 8 la sută, coaliţia lui Meloni caută să-şi asigure între 45 şi 55 la sută din locurile din parlament.

    Noile alegeri au stârnit întrebări cu privire la viitorul stabilităţii coaliţiei vestice în misiunea de a sprijini rezistenţa Ucrainei împotriva invaziei Rusiei.

    În timp ce Meloni s-a angajat să sprijine Ucraina, Berlusconi a declarat săptămâna trecută pentru o televiziune italiană: „Putin a fost împins de poporul rus, de partidul său şi de miniştrii săi să demareze această operaţiune specială”, folosind terminologia rusă pentru războiul lui Putin în Ucraina.

    Meloni va fi prima femeie care va conduce un guvern italian. Dar feministele şi alţi activişti pentru drepturile omului sunt îngrijoraţi de apărarea ei agresivă a ceea ce ea numeşte „valorile familiei tradiţionale”.

    Avortul a devenit una dintre cele mai polarizante probleme ale campaniei după ce Meloni a spus că doreşte să promoveze o serie de programe care încurajează femeile cu dificultăţi financiare sau de altă natură să ducă sarcinile la termen, scrie Yahoo News.

    „Nu ne vom atinge de legea avortului. Vrem doar ca [femeile] să ştie că există alte opţiuni”, a spus ea.

    Inflaţia fulgerătoare, criza energetică de iarnă care se profilează şi tensiunile cu Rusia din cauza războiului din Ucraina au dominat campania electorală din Italia, care încă se recuperează după trauma pandemiei de coronavirus.

    Italia urmează să primească aproape 200 de miliarde de euro din fonduri UE post-pandemie până în 2026, în schimbul reformelor structurale.

    Meloni nu mai îndeamnă la o ieşire din UE, ci a promis că va conduce o Italie „puternică, serioasă şi respectată pe scena internaţională”, în timp ce programul coaliţiei de dreapta cere o revizuire a regulilor Uniunii Europene privind cheltuielile publice.

    „Declar Uniunii Europene: „Călătoria gratuită s-a încheiat”, a spus ea la un alt miting de săptămâna trecută, jurând că va „începe să apere interesele naţionale ale Italiei, aşa cum face deja orice alt membru al UE”.

     

  • Întâlnire de grad zero: premierul Ciucă se vede cu americanii de la Carlyle Group, cea mai mare companie de private equity din lume şi cea care controleză BSOG, firma care scoate gazul nou din Marea Neagră

    Pe 22 septembrie 2022 premierul Nicolae Ciucă va avea o întâlnire de la ora 11:30 cu reprezentanţi ai Carlyle Group, cel mai mare administrator de private equity din lume, şi cei care controlează Black Sea Oil and Gas (BSOG), compania care scoate gazul nou din Marea Neagră, potrivit agendei de lucru a primului-ministru.

    Pe agendă nu sunt specificate tema şi motivul întâlnirii –dacă de exemplu iniţiativa a venit la propunerea Guvernului sau la propunerea americanilor, ci doar că joi aceasta este programată după reuniunea ministerială organizată în marja Conferinţei Internaţionale a Gazului în România.

    Cu active de 376 miliarde de dolari, adică peste PIB-ul într-un singur an al economiei României, 26 de birouri pe cinci continente, Carlyle Group este o companie globală de investiţii care utilizează capital privat în trei segmente de activitate: Global Private Equity, Global Credit şi Global Investment Solution.

    Carlyle este acţionarul principal al BSOG. În 2017 reprezentanţii Carlyle s-au întâlnit la Palatul Victoria cu fostul premierul Grindeanu. Atunci aceştia au anunţat intenţia de a trece cât mai rapid la faza de producţie în cazul resurselor de gaze naturale deţinute în concesiune pe platforma continentală a Mării Negre.

    În iunie 2022 BSOG împreună cu partenerii de concesiune, Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia, au anunţat începerea producţiei de gaze din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia şi introducerea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport.

    Companiile estimează, într-un comunicat, o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Producţia la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze pe an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele Ana şi Doina.

    Proiectul Midia este primul proiect nou de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani şi singurul proiect ȋn dezvoltare aflat în derulare în prezent.

    Acesta constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 km care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor („STG”) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Gazele tratate sunt livrate în sistemul naţional la staţia de măsurare a gazelor aflată în incinta STG.

     

     

     

    ​

  • Scandalul Blue Air. Corpul de control al premierului a fost trimis la Ministerul Mediului

    Conform unor surse guvermamentale, un funcţionar de la Administraţia Fondului pentru Mediu ar fi poprit conturile Blue Air, iar legal, cât timp o companie este în corcordat, nu se putea pune poprire.

    Astfel, Corpul de control al premierului a fost trimis la Ministerul Mediului, iar premierul aşteaptă un raport.

    Ministrul Mediului Tanczos Barna nu ar fi cunoscut această situaţie.

    Blue Air a sistat pe 6 septembrie toate zborurile programate de pe aeroporturile din România, din cauza unei popriri a conturilor de către Ministerul Mediului.

    Blue Air anunţa că din cauza unei situaţii „neprevăzute”, constând în poprirea tuturor conturilor de către Ministerul Mediului, compania se află în imposibilitatea achitării costurilor curente, necesare pentru operarea zborurilor zilnice, motiv pentru care se vede obligată să sisteze zborurile din România.

    „Din păcate, această blocare a tuturor conturilor bancare ale Blue Air a venit la scurt timp după declaraţiile publice şi instigările directe de <nu mai cumpăra bilete Blue Air> propagate în spaţiul public de către un reprezentant cu rang înalt al statului româm, respectiv preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), au condus la distrugerea semnificativă a încrederii pasagerilor în Blue Air, generând pierderi de peste 5 milioane de euro, prin reducerea volumului de vânzări bilete, la creşterea presiunii din partea furnizorilor cheie ai societăţii Blue Air Aviation S.A. de a achita sumele necesare operării zilnice în avans (lucru imposibil acum, în condiţiile popririlor tuturor conturilor societăţii) şi la blocarea tuturor discuţiilor purtate la Londra de acţionariatul Blue Air cu 2 mari firme de investiţii interesate în intrarea în acţionariatul Blue Air şi sprijinirea societăţii în recuperarea pierderilor suferite în cei 2,5 ani în care a trecut prin cele mai mari dificultăţi din întreaga istorie a industriei aeronautice mondiale”, arăta atunci compania, într-un comunicat de presă.

    Joi, Blue Air a anunţat că rambursarea tuturor sumelor datorate pasagerilor pentru biletele achiziţionate depinde esenţial de reluarea operaţiunilor şi a activităţii de vânzare a Blue Air.

    În perioada 6 septembrie – 9 octombrie 2022, numărul total de pasageri afectaţi de anulările zborurilor este de aproximativ 230.000, reprezentând aproximativ 77.000 rezervări bilete de călătorie.

  • Premierul Nicolae Ciucă: Vom lansa o agenţie operaţională şi eficientă dedicată investiţiilor străine care să fie punctul central de comunicare cu entităţile interesate să investească în România

    Guvernul va înfiinţa o agenţie dedicată atragerii investiţiilor străine, care va funcţiona ca punct de comunicare cu firmele sau fondurile interesate să investească în România, a anunţat premierul Nicolae Ciucă.

    ”Vom lansa o agenţie operaţională şi eficientă dedicată investiţiilor străine care să fie punctul central de comunicare cu entităţile interesate să investească în România. Această agenţie va funcţiona la Guvern în subordinea prim-ministrului. În perioada următoare, va fi la aprobare pe masa Executivului, iar ulterior va fi operaţionalizată”, a spus el pe pagina de Facebook.

    Nicolae Ciucă a participat ieri la lansarea proiectului „Va Urma”, iniţiat de Consiliul Investitorilor Străini.



     ”I-am asigurat de sprijinul meu şi al Guvernului României, precum şi de măsuri care să ofere predictibilitate şi stabilitate, pe toţi cei prezenţi, astăzi, la evenimentul organizat de Consiliul Investitorilor Străini. Suntem guvernul care a alocat cea mai mare sumă pentru investiţii din ultimii 32 de ani, peste 90 de miliarde de lei, iar politica asumată se vede în creşterea cu 21% a investiţiilor străine directe în primele şase luni ale anului.”, a mai spus CIucă.

     
     

     

     

  • Cu economia la pământ, Marea Britanie o desemnează pe Liz Truss în poziţia de premier

    Lui Liz Truss îi place să-şi facă duşmani. Noul premier britanic i-a asemănat pe birocraţi cu nişte spiriduşi, a insultat lideri locali şi străini şi a declarat că muncitorii britanici au nevoie de mai multă tărie de caracter, potrivit Bloomberg.

    Truss a anunţat că este pregătită pentru decizii nepopulare, în condiţiile în care ţara se confruntă cu o criză fără precedent a costurilor de trai.

     

  • Boris Johnson se retrage din funcţia de premier, Liz Truss îi va lua locul

    Johnson, care a fost forţat să părăsească funcţia de propriul Partid Conservator din cauza unei serii de scandaluri, a îndemnat ţara să îl susţină pe succesorul său.

    După ce a ţinut un discurs de adio în faţa Downing Street, el a părăsit Londra pentru a se deplasa în Scoţia şi a-şi prezenta demisia reginei Elisabeta. De asemenea, Truss se va deplasa la castelul monarhului din nord-estul Scoţiei, unde i se va cere să formeze un guvern.

    Truss, în vârstă de 47 de ani, are sarcina de a conduce Marea Britanie sub ameninţarea unei recesiuni prelungite iminente şi a unei crize energetice care ameninţă finanţele a milioane de gospodării şi întreprinderi.

    Planul ei de a stimula economia prin reduceri de taxe, oferind în acelaşi timp zeci de miliarde de lire sterline pentru a limita costurile energetice, a zguduit deja puternic pieţele financiare, determinând investitorii să scadă lira sterlină şi obligaţiunile de stat.

    “Asta este, oameni buni”, a spus Johnson în discursul său. “Ceea ce le spun colegilor mei conservatori, este timpul ca politica să se termine, oameni buni. Este timpul ca noi toţi să o susţinem pe Liz Truss, echipa ei şi programul ei”.

    Truss va fi al patrulea prim-ministru conservator în şase ani. Ea se confruntă cu cea mai recentă criză care a lovit Marea Britanie cu o mână politică mai slabă decât mulţi dintre predecesorii săi, după ce l-a învins pe rivalul Rishi Sunak într-un vot al membrilor Partidului Conservator cu o marjă mai strânsă decât estimările, şi cu mai mulţi dintre parlamentarii săi susţinându-l iniţial pe rivalul său.

    Ea a promis că va lua “măsuri îndrăzneţe” pentru a ajuta ţara să treacă prin vremuri grele, inclusiv reducerea impozitelor, în ciuda avertismentului că acest lucru ar exacerba rata inflaţiei din Marea Britanie, care, cu 10,1%, este deja cea mai mare dintre toate economiile de top.

    Johnson, care a luptat pentru a rămâne în funcţie până la sfârşit, şi-a folosit discursul de plecare pentru a evidenţia succesele sale, inclusiv cu un program de vaccinare timpurie în timpul pandemiei de coronavirus şi cu sprijinul său pentru Ucraina în lupta împotriva Rusiei.

    El a enumerat, de asemenea, finalizarea Brexitului ca fiind una dintre principalele sale realizări, deşi sondajele arată acum că majoritatea oamenilor cred că ieşirea din Uniunea Europeană a fost o greşeală. Truss are o abordare bătăioasă faţă de Bruxelles, care ar putea duce în cele din urmă la un război comercial.

    Discursul lui Johnson a fost plin de bombăneli şi glume caracteristice unui om iubit cândva de o mare parte a publicului britanic, dar şi detestat de mulţi. El a refuzat să arate vreo remuşcare în legătură cu scandalurile care l-au doborât, inclusiv “Partygate”, o serie de petreceri în Downing Street în timp ce ţara se afla în izolare, pentru care a fost amendat de poliţie.

    După ce a refuzat să excludă o revenire la funcţia supremă într-o zi, el a indicat, de asemenea, că este încă rănit de natura plecării sale.

    “Torţa va fi în sfârşit transmisă unui nou lider conservator”, a spus el. “Bastonul va fi predat în ceea ce s-a dovedit în mod neaşteptat a fi o cursă de ştafetă. Au schimbat regulile la jumătatea drumului, dar nu mai contează asta acum”.

    Marea Britanie, aflată sub guvernare conservatoare din 2010, a trecut de la o criză la alta în ultimii ani, iar acum există perspectiva unei recesiuni lungi şi a unor noi creşteri ale inflaţiei, plus o lira sterlină slăbită.

    Cea mai presantă problemă este urgenţa energetică, care ar putea dura câţiva ani, putând secătui economiile gospodăriilor şi viitorul întreprinderilor mai mici, care sunt încă împovărate de împrumuturile din epoca COVID.

    Facturile de energie ale gospodăriilor ar trebui să crească cu 80% în octombrie, dar o sursă familiarizată cu situaţia a declarat pentru Reuters că Truss ar putea îngheţa facturile într-un plan care ar putea costa aproape 100 de miliarde de lire sterline, depăşind schema COVID-19.

    Nu este clar cum va plăti Marea Britanie pentru acest sprijin şi dacă ar putea implica împrumuturi care să fie rambursate pe parcursul mai multor ani.

    De asemenea, finanţele publice ale Marii Britanii rămân împovărate de uriaşa campanie de cheltuieli pentru coronavirus a guvernului. Datoria publică ca procent din producţia economică nu este departe de 100%, în creştere de la aproximativ 80% înainte de pandemie.

  • Liz Truss este noul lider al Partidului Conservator şi noul premier al Marii Britanii

    După săptămâni întregi de competiţie la conducerea partidului, care a opus-o pe Truss lui Rishi Sunak, fost ministru de finanţe, anunţul declanşează începutul preluării ştafetei de la Boris Johnson.

    Johnson a fost forţat să îşi anunţe demisia în iulie, după luni de scandal, iar marţi se va deplasa în Scoţia pentru a se întâlni cu regina Elisabeta pentru a-şi prezenta oficial demisia. Succesoarea sa său îl va urma şi i se va cere să formeze un guvern.

    Truss va deveni al patrulea prim-ministru al conservatorilor de la alegerile din 2015. În această perioadă, ţara a fost zguduită de mai mute crize, iar acum se confruntă cu ceea ce se preconizează a fi o recesiune de lungă durată, declanşată de inflaţia galopantă care a atins 10,1% în iulie.

    Ministru de externe sub conducerea lui Johnson, Truss, în vârstă de 47 de ani, a promis să acţioneze rapid pentru a aborda criza costului vieţii din Marea Britanie, afirmând că în decurs de o săptămână va veni cu un plan pentru a aborda creşterea facturilor la energie şi pentru a asigura aprovizionarea viitoare cu combustibil.

    Într-un interviu televizat duminică, ea a refuzat să dea detalii despre măsurile care, spune ea, vor linişti milioane de oameni care se tem că nu vor putea plăti facturile la combustibil în apropierea iernii.

    Ea a refuzat să comenteze un raport potrivit căruia planul său energetic ar putea depăşi 100 de miliarde de lire sterline (115 miliarde de dolari), dar parlamentarul care va fi ministrul său de finanţe, ministrul afacerilor Kwasi Kwarteng, a scris luni că guvernul îşi poate permite să împrumute mai mult pentru a finanţa sprijinul pentru gospodării şi întreprinderi.

    Truss se confruntă cu o listă lungă, costisitoare şi dificilă de probleme, despre care parlamentarii opoziţiei spun că este rezultatul a 12 ani de guvernare conservatoare slabă. Mai mulţi au cerut alegeri anticipate – lucru pe care Truss a spus că nu îl va permite.

    Truss a declarat că va numi un cabinet puternic, renunţând la ceea ce o sursă apropiată ei a numit un “stil prezidenţial” de guvernare, şi va trebui să lucreze din greu pentru a convinge unii parlamentari din partidul său care l-au susţinut pe Sunak în cursă.

    Marea Britanie a rămas în urmă faţă de alte ţări europene importante în ceea ce priveşte oferta de sprijin pentru facturile de energie ale consumatorilor, pe care parlamentarii opoziţiei o pun pe seama unui guvern incapabil să acţioneze în timp ce conservatorii concurau pentru conducerea ţării. În luna mai, guvernul a stabilit un pachet de sprijin de 15 miliarde de lire sterline pentru a ajuta gospodăriile cu facturile la energie, ca parte a schemei sale de sprijin pentru costul vieţii, în valoare de 37 de miliarde de lire sterline.

  • Citatul săptămânii. Premierul Nicolae Ciucă: Avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023,

    În momentul de faţă continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii şi am reuşit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului astfel încât să ne asigurăm că avem cantităţile de gaz necesare pentru iarna 2022-2023 şi sunt convins că, aşa cum ne-am asumat prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanţia unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că pentru cetăţenii ţării noastre, pentru economia românească avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023,

    a spus recent premierul Nicolae Ciucă

     

     


     


     

     

     

  • Ana Brnabic, nominalizată din nou pentru funcţia de premier al Serbiei

    Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic a nominalizat-o sâmbătă pe Ana Brnabic, actualul premier, pentru un nou mandat de prim-ministru, potrivit Reuters.

    Nominalizarea a avut loc la mai mult de cinci luni după ce Partidul Progresist Sârb (SNS) a obţinut cele mai multe voturi în cadrul alegerilor naţionale. Anunţarea oficială a rezultatelor a fost întârziată de nereguli la o secţie de votare, ceea ce a împiedicat convocarea parlamentului.

    Vucic a declarat că are „încredere nelimitată” în Brnabic, 46 de ani.

    El a mai spus că noul guvern se va confrunta cu o revizuire majoră în 2024, cu doi ani înainte de sfârşitul mandatului său, dar nu a dat detalii.

    „Este important ca ea să rămână prim-ministru, astfel încât să putem continua să lucrăm cu sârguinţă şi să rezolvăm problemele pentru toamnă şi iarnă”, a declarat Vucic reporterilor.

    Partidul de guvernământ are 120 de locuri în parlamentul de 250 de locuri şi va trebui să caute parteneri pentru a forma un guvern. Socialiştii şi Lista Maghiarilor din Voivodina, ambii parteneri tradiţionali ai SNS, au 31 şi, respectiv, cinci deputaţi.

    Brnabic este aşteptată să prezinte parlamentului un nou cabinet şi un nou program politic în următoarele săptămâni.