BusinessMagazin

Tag: pregatiri

  • Veşti proaste pentru şoferi: Guvernul pregăteşte o nouă taxă auto

    “Nu vreau să se repete greşeala de până acum. Vreau ca formula de calcul la care se lucrează la ora actuală să fie o formulă care să nu mai poată fi contestată sau atacată. Cel care poluează trebuie să fie cel care să plătească o penalitate. Am promis că până la finele acestui an grupul de lucru să să prezinte o variantă finală”, a declarat, marţi, ministrul Graţiela Gavrilescu în cadrul unei conferinţe de presă.

    Taxa auto a fost scoasă în anul 2016, iar de atunci, reprezentanţii Ministerului Mediului au promis, în mai multe rânduri, că se va implementa un alt timbru de mediu. La începutul acestui an, ministrul Mediului declara că o taxă finală va fi gata până în luna iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conserve contra artă

    Pentru a convinge oamenii să doneze, acesta le-a propus să le dea la schimb o lucrare de-a sa pentru fiecare conservă oferită unei organizaţii care adună mâncare pentru cei fără posibilităţi materiale în oraşul său natal Sheffield, scrie BBC.

    Ca să-şi ţină promisiunea, artistul a pregătit lucrări de-ale lui aplicate pe cutii de conserve goale şi, spre surprinderea sa, publicul a stat la coadă să doneze, venind pregătit cu un număr mare de conserve ca să primească la schimb cât mai multe imagini realizate de artist. Ideea de a-şi prezenta lucrările în acest mod nu este ceva neobişnuit, el evitând galeriile de artă, după ce a fost refuzat pe când căuta un loc pentru prima sa expoziţie, pe care a organizat-o într-un pub, alegând apoi să expună în vechi fabrici. 

  • BREAKING: Noua surpriză pregătită de ministerul Finanţelor pentru milioane de români

    Potrivit proiectului, pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor naturale.

    Instituţia precizează în nota de fundamentare că preţul mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piata centralizată în perioada aprilie 2017 – august 2018 a evoluat de la 70.93 lei la 77,72 lei, iar preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată la 31 martie 2019 va fi de 80,25 lei/MWh.

    „Preţul gazelor naturale din import este stabilit pe piaţa concurenţială prin negociere liberă între importatori şi furnizorii de gaze naturale din România. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale din import la 31.03.2019 va fi de 94,58 lei/MWh”, arată documentul.

    Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, preţul final la clienţii casnici reglementaţi are următoarea structură:
    – cost unitar de gaze (CUG) ce reprezintă costurile estimate pentru acoperirea achiziţiei gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente de înmagazinare şi transport, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată; achiziţia de gaze naturale ca marfă se realizează de către furnizori pe o piaţă complet liberalizată, indiferent de sursă de provenienţă a gazului: intern, import sau din depozit;

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • NASA va lansa prima sondă ce ”va atinge Soarele”

     Sonda va fi lansată pe 4 august, conform anunţului oficial NASA. Independent notează că anunţul vine după unele amânări în care specialiştii de la sol s-au asigurat că nava este pregătită.

    Lansarea va avea loc pe 4 august la ora 4:00 a.m. EDT (11:00, ora României) de pe platforma din Cape Canavera, Florida, la bordul unei rachete United Launch Alliance Delta IV Heavy. Mica sondă, ce are mărimea unei maşini, va ajunge la aproximativ 6,11 milioane de kilometri distanţă faţă de Soare. În acea regiune temperatura ajunge la 1.400 de grade Celsius, iar sonda va fi protejată de un scut de carbon cu o grosime de 11,43 de centimetri.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Austria este pregătită să ia măsuri pentru protecţia frontierelor sale după acordul din Germania

    Compromisul între Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi filiala sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU) privind imigraţia, prevede înfiinţarea de centre de tranzit în Germania unde imigranţii care au solicitat azil în alte state UE ar urma să fie reţinuţi până când Berlinul reuşeşte să negocieze retrimiterea lor în ţările unde au fost iniţial înregistraţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Incendiu puternic în Marea Britanie, din cauza temperaturilor ridicate. Case evacuate, şcoli închise

    Poliţia din Greater Manchester a transmis miercuri că au fost evacuate 34 de case din satul Carrbrook din vestul regiunii.

    Incendiul a fost declarat ca fiind unul major. Şcolile din localitate au fost închise, iar localnicii au fost sfătuiţi să rămână în case şi să închidă ferestrele şi uşile. Armata este de asemenea pregătită să intervină în caz de nevoie, a anunţat poliţia locală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Un business care face oamenii fericiţi are nu moare niciodată. ”Avem clienţi de la 18 ani până la bunici”

    Nu e greşit să spui că PANDORA a devenit un fenomen pe piaţa locală a bijuteriilor, iar cozile pe care le întâmpini în magazine în perioadele aglomerate ilustrează perfect apetitul românilor pentru produsele companiei. De ce a fost totuşi nevoie de o schimbare în ceea ce priveşte strategia PANDORA pentru anii ce urmează?

    „Este prima oară după mulţi ani când avem o strategie coerentă şi care ne reprezintă”, spune Anca Alimănescu, country managerul Pandora România. Compania pe care o reprezintă a intrat pe piaţa locală a bijuteriilor în 2011, atunci când aceasta era împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Astăzi, Pandora este lider pe o piaţă estimată la 50 milioane de euro, are 80 de angajaţi şi operează direct 12 magazine; compania lucrează şi cu trei parteneri în franciză, numărul total al unităţilor care comercializează produsele ajungând la 38.

    Cifra de afaceri înregistrată de Pandora României a ajuns la 74,4 milioane de lei în 2016, în vreme ce profitul a ajuns la aproape 1,8 milioane lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile. La nivel global, Pandora are în jur de 10.000 de angajaţi. Anca Alimănescu are 31 de ani şi lucrează în cadrul companiei din 2012, ocupând diferite posturi de-a lungul timpului, până la cel de country manager.

    Rolul său în cadrul companiei este atât de a crea şi implementa o strategie coerentă, cât şi de a asigura profitabilitatea companiei. „Am lucrat un an de zile alături de clusterul din Europa de Est şi de celelalte; scopul pentru perioada următoare este să fim mai coerenţi decât până acum, pentru că totuşi Pandora e o companie tânără. Şi atunci când eşti tânăr, capeţi experienţă pe măsură ce faci lucruri”, descrie Alimănescu perspectiva sa asupra dezvoltării companiei. Ea sintetizează astfel noua strategie a Pandora: „Mai puţin despre produs şi mai mult despre om.

    Deşi a intrat în urmă cu şapte ani pe piaţa din România, Pandora nu s-a bucurat de un succes foarte mare în primii ani, potrivit reprezentantei companiei. Motivul a fost dezvoltarea calculată, spune ea: „Nu e doar o chestiune de a cuceri teritorii, ceea ce în mod normal se întâmplă în primii ani de dezvoltare; eu una nu am fost fanul unei dezvoltări rapide, am preferat să aştept şi câţiva ani pentru a intra într-o locaţie sau într-un oraş. Alimănescu spune că a preferat să facă acest pas doar atunci când economia, oamenii, cultura sau obiceiurile de consum erau pregătite să primească produsele Pandora. „Nu vreau să deschid locuri pe care să le închid, nu îmi plac lucrurile astea; mai bine mai încet şi corect decât repede şi de pomană, îşi descrie ea filosofia de management.

    De asemenea, subliniază ea, în condiţiile în care în România retailul se face prin mall-uri, nu poţi să te duci într-un oraş şi să îţi asumi riscul de a avea un magazin stradal; aminteşte totuşi că Pandora are două astfel de unităţi, la Sibiu şi Timişoara. Investiţia medie într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, fără a include aici şi stocul de marfă. „În funcţie de suprafaţă, poţi ajunge să ai sume uriaşe blocate, pentru că ai marfă care stă în vitrină, spune Anca Alimănescu.

    „Evident, toate bijuteriile noastre sunt pentru femei; pentru fiecare faţetă a personalităţii ne dorim să existe ceva. Dacă la început Pandora considera că se adresează unei anumite categorii de vârstă, unui anumit tip de venit, acum nu mai considerăm asta; timpul ne-a arătat că avem clienţi de la 18 ani până la bunici, oamenii fideli nouă nu au o anumită vârstă”, descrie ea motivele pentru care brandul nu se adresează în prezent unui anumit profil de clienţi.

    Obiceiul de consum s-a schimbat în bine, şi nu numai din punctul de vedere al perspectivei financiare, crede Anca Alimănescu. „Atunci când totul se desfăşoară pe repede-înainte, e mai mult clientul care îţi cere şi tu care îi oferi, nu poţi să îl ajuţi să îşi descopere stilul sau să îl consiliezi în vreun fel. Astăzi nu mai e aşa; oamenii sunt curioşi, vor să înţeleagă, vor să ştie ce cumpără – ce fel de pietre sunt, cum este tăietura, ce simbolizează. Am ajuns unde ne doream, şi anume să avem o conversaţie dincolo de bijuterie.

    Deşi se află la conducerea unei companii cu venituri de zeci de milioane de euro, Anca Alimănescu spune că „orice problemă există, inclusiv plângerile partenerilor, ajung la mine”. Ea îşi aminteşte că a oferit, ocazional, chiar şi indicaţii clienţilor care nu găseau un magazin. „Trebuie să asculţi vocile tuturor şi să înţelegi de unde vin; uneori ele sunt pline de emoţie, dar trebuie să o dai la o parte şi să înţelegi care e problema. Dacă înţelegi asta, atunci vei găsi şi o soluţie. Sunt oameni pregătiţi în magazine să rezolve orice situaţie, dar uneori, din cauza acelor emoţii, trebuie să intervin eu. Ei nu ştiu cu cine vorbesc, nici măcar la mailuri nu îmi trec funcţia – sunt Anca de la Pandora şi vă ascult”, spune ea râzând.

    Producţia s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin deschiderea unei noi fabrici în Thailanda cu o capacitate mai mare. „Dacă până acum prezentam cam şapte colecţii noi pe an, de acum vor fi zece, pentru că ne dorim să fim mai adaptaţi la ce se întâmplă. La sfârşitul lunii mai am lansat colecţia de vară, care deja merge foarte bine”, spune Anca Alimănescu. Ca volum al vânzărilor, cele mai performante trei magazine sunt cele din AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City şi Promenada Mall.

    „Pentru 2018 mă aştept la mai mult decât am planificat, pentru că anul acesta, mai mult decât în ultimii trei ani, o să avem foarte multe lucruri noi din perspectiva designului. Vin piese pe care nu le-am mai avut, sunt idei şi motive pe care nu le-am mai folosit, iar asta mă bucură”, descrie optimist perspectivele pentru anul în curs country managerul companiei Pandora.

  • Strategii pe piaţa bijuteriilor

    „Este prima oară după mulţi ani când avem o strategie coerentă şi care ne reprezintă”, spune Anca Alimănescu, country managerul Pandora România. Compania pe care o reprezintă a intrat pe piaţa locală a bijuteriilor în 2011, atunci când aceasta era împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Astăzi, Pandora este lider pe o piaţă estimată la 50 milioane de euro, are 80 de angajaţi şi operează direct 12 magazine; compania lucrează şi cu trei parteneri în franciză, numărul total al unităţilor care comercializează produsele ajungând la 38.

    Cifra de afaceri înregistrată de Pandora României a ajuns la 74,4 milioane de lei în 2016, în vreme ce profitul a ajuns la aproape 1,8 milioane lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile. La nivel global, Pandora are în jur de 10.000 de angajaţi. Anca Alimănescu are 31 de ani şi lucrează în cadrul companiei din 2012, ocupând diferite posturi de-a lungul timpului, până la cel de country manager.

    Rolul său în cadrul companiei este atât de a crea şi implementa o strategie coerentă, cât şi de a asigura profitabilitatea companiei. „Am lucrat un an de zile alături de clusterul din Europa de Est şi de celelalte; scopul pentru perioada următoare este să fim mai coerenţi decât până acum, pentru că totuşi Pandora e o companie tânără. Şi atunci când eşti tânăr, capeţi experienţă pe măsură ce faci lucruri”, descrie Alimănescu perspectiva sa asupra dezvoltării companiei. Ea sintetizează astfel noua strategie a Pandora: „Mai puţin despre produs şi mai mult despre om.

    Deşi a intrat în urmă cu şapte ani pe piaţa din România, Pandora nu s-a bucurat de un succes foarte mare în primii ani, potrivit reprezentantei companiei. Motivul a fost dezvoltarea calculată, spune ea: „Nu e doar o chestiune de a cuceri teritorii, ceea ce în mod normal se întâmplă în primii ani de dezvoltare; eu una nu am fost fanul unei dezvoltări rapide, am preferat să aştept şi câţiva ani pentru a intra într-o locaţie sau într-un oraş. Alimănescu spune că a preferat să facă acest pas doar atunci când economia, oamenii, cultura sau obiceiurile de consum erau pregătite să primească produsele Pandora. „Nu vreau să deschid locuri pe care să le închid, nu îmi plac lucrurile astea; mai bine mai încet şi corect decât repede şi de pomană, îşi descrie ea filosofia de management.

    De asemenea, subliniază ea, în condiţiile în care în România retailul se face prin mall-uri, nu poţi să te duci într-un oraş şi să îţi asumi riscul de a avea un magazin stradal; aminteşte totuşi că Pandora are două astfel de unităţi, la Sibiu şi Timişoara. Investiţia medie într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, fără a include aici şi stocul de marfă. „În funcţie de suprafaţă, poţi ajunge să ai sume uriaşe blocate, pentru că ai marfă care stă în vitrină, spune Anca Alimănescu.

    „Evident, toate bijuteriile noastre sunt pentru femei; pentru fiecare faţetă a personalităţii ne dorim să existe ceva. Dacă la început Pandora considera că se adresează unei anumite categorii de vârstă, unui anumit tip de venit, acum nu mai considerăm asta; timpul ne-a arătat că avem clienţi de la 18 ani până la bunici, oamenii fideli nouă nu au o anumită vârstă”, descrie ea motivele pentru care brandul nu se adresează în prezent unui anumit profil de clienţi.

    Obiceiul de consum s-a schimbat în bine, şi nu numai din punctul de vedere al perspectivei financiare, crede Anca Alimănescu. „Atunci când totul se desfăşoară pe repede-înainte, e mai mult clientul care îţi cere şi tu care îi oferi, nu poţi să îl ajuţi să îşi descopere stilul sau să îl consiliezi în vreun fel. Astăzi nu mai e aşa; oamenii sunt curioşi, vor să înţeleagă, vor să ştie ce cumpără – ce fel de pietre sunt, cum este tăietura, ce simbolizează. Am ajuns unde ne doream, şi anume să avem o conversaţie dincolo de bijuterie.

    Deşi se află la conducerea unei companii cu venituri de zeci de milioane de euro, Anca Alimănescu spune că „orice problemă există, inclusiv plângerile partenerilor, ajung la mine”. Ea îşi aminteşte că a oferit, ocazional, chiar şi indicaţii clienţilor care nu găseau un magazin. „Trebuie să asculţi vocile tuturor şi să înţelegi de unde vin; uneori ele sunt pline de emoţie, dar trebuie să o dai la o parte şi să înţelegi care e problema. Dacă înţelegi asta, atunci vei găsi şi o soluţie. Sunt oameni pregătiţi în magazine să rezolve orice situaţie, dar uneori, din cauza acelor emoţii, trebuie să intervin eu. Ei nu ştiu cu cine vorbesc, nici măcar la mailuri nu îmi trec funcţia – sunt Anca de la Pandora şi vă ascult”, spune ea râzând.

    Producţia s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin deschiderea unei noi fabrici în Thailanda cu o capacitate mai mare. „Dacă până acum prezentam cam şapte colecţii noi pe an, de acum vor fi zece, pentru că ne dorim să fim mai adaptaţi la ce se întâmplă. La sfârşitul lunii mai am lansat colecţia de vară, care deja merge foarte bine”, spune Anca Alimănescu. Ca volum al vânzărilor, cele mai performante trei magazine sunt cele din AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City şi Promenada Mall.

    „Pentru 2018 mă aştept la mai mult decât am planificat, pentru că anul acesta, mai mult decât în ultimii trei ani, o să avem foarte multe lucruri noi din perspectiva designului. Vin piese pe care nu le-am mai avut, sunt idei şi motive pe care nu le-am mai folosit, iar asta mă bucură”, descrie optimist perspectivele pentru anul în curs country managerul companiei Pandora.

  • Cum au transformat două tinere din România un proiect pregătit pentru licenţă într-un business veritabil

    Ambele tinere au fost pasionate de designul vestimentar încă din copilărie, iar când s-au întâlnit la facultate au pornit un parteneriat care s-a transformat în atelierul de creaţie Thaïs & Ströe. „După absolvire şi lansarea colecţiei de licenţă ca expresie artistică, ne-am pus pe studiat piaţa şi am realizat planul de afaceri.

    La finalul anului 2015 am înfiinţat societatea, după care am început să lucrăm la magazinul online şi la colecţii”, spune Oana Stroe. Magazinul a fost lansat în 2016, dar primul produs a fost vândut imediat după înfiinţarea societăţii. „Expuneam la un târg în centrul Bucureştiului şi era prima ieşire în lume la un eveniment cu vânzare. Era o bluză cu imprimeu digital realizat de noi. Satisfacţia a fost nemăsurată.”

    Cele două lucrează cot la cot la designul produselor, iar gestiunea celorlalte activităţi, precum relaţiile cu colaboratorii, acţiuni de promovare, finanţele, şi-o împart egal. „Funcţionăm perfect împreună şi de nenumărate ori gândim acelaşi lucru, situaţie în care corectitudinea deciziei este incontestabilă”, mărturiseşte Stroe.

    Atelierul de modă realizează produse vestimentare pentru femei şi pentru bărbaţi, cu un design minimalist, iar preţurile sunt aferente produselor din gama premium, depăşind 50 de euro pe bucată. Acestea se vând în România, dar şi în străinătate, în ţări precum Cehia, Slovacia sau Marea Britanie, susţine tânăra antreprenoare. În acest moment, produsele se vând doar online, iar „colecţia de iarnă va fi prezentă şi într-un magazin din Londra; momentan suntem în discuţii cu anumite magazine fizice din ţară”.

    Atelierul celor două tinere se află în Bucureşti şi au şi un angajat. Până acum au investit în afacere 11.000 de euro, iar pentru anul în curs ţinta de vânzări este de 35.000 de euro, afirmă Oana Stroe. „Afacerea este încă în faza de recuperare a investiţiei. Estimez că 2018 va fi un an nou cheie pentru noi, deoarece anul trecut în decembrie am făcut o investiţie considerabilă pentru noi prin achiziţia de utilaje noi, care a început să dea roade la numai trei luni de la achiziţie.”

    Cum se transformă o idee într-un produs finit? Oana Stroe îşi aduce aminte cum a decurs procesul pentru colecţia Phobia. „Am pornit de la o idee şi un mesaj pe care vrem să îl transmitem publicului. Am dezvoltat această idee care s-a concretizat în inspiraţia noastră, şi anume: cum să-ţi depăşeşti fricile.

    După stabilirea ideii şi a mesajului, am început să dezvoltăm totul în cuvinte şi în imagini. A urmat apoi un studiu în privinţa ţesăturilor şi identificarea celor potrivite la furnizorii existenţi, dar şi căutarea de furnizori noi”, mărturiseşte creatoarea de modă. În următoarea etapă, povesteşte ea, se creează un prototip, iar dacă acesta este în regulă, următorul pas este realizarea produsului finit; „dacă necesită schimbări se reia procesul din faza de tipar”.

    Fondatoarele firmei au studiat designul timp de un semestru în Bologna, ceea ce le-a ajutat foarte mult, „întrucât acolo am cunoscut şi am învăţat de la profesionişti în industria modei, de la profesionişti în organizarea de show-uri de modă şi de la profesionişti în branding şi marketing”.
    Pentru anul acesta cele două creatoare de modă au planificate călătorii în străinătate, „pentru a intra în contact cu noi pieţe şi pentru a promova brandul. Ideal ar fi să intrăm pe pieţele din ţările nordice şi, de ce nu, peste ocean”. În 2019 vor să angajeze mai multe persoane, deoarece „dorim să păstrăm producţia inhouse şi să nu o externalizăm”.

    Oana Stroe este de părere că pasiunea pentru modă nu e îndeajuns pentru a porni o afacere în acest domeniu, ci consideră că ai nevoie de o determinare şi dorinţă de reuşită mare. „Ca să pui bazele unui business nu este de ajuns doar pasiunea pentru domeniul respectiv, fiindcă pasiunea pentru modă se putea concretiza într-un job ca fashion designer, editor, buyer în această industrie. Este nevoie de curaj la graniţa nebuniei pentru a fi antreprenor.”

  • Cutremur total în lumea de business: Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea

    Chatbotul, dronele şi blockchainurile se numără printre ultimele tendinţe tehnologice la nivel global. Cum se adaptează companiile de pe piaţa locală LA aceste schimbări şi la ce pericol se expun în cazul unei transformări prea lente? 

    „Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea”, declară Aurelia Costache, partener al EY România şi lider al departamentului de asistenţă în afaceri.

    Un studiu realizat de Constellation Research arată că, începând cu anii 2000, 52% din companiile care au apărut în Forbes 500 au fost afectate semnificativ ca urmare a impactului tehnologiei.

    Potrivit reprezentanţilor EY, tehnologia disruptivă este tehnologia care poate provoca un cutremur în zona de aplicabilitate, prin scăderea interesului pentru produse, servicii şi scoaterea de pe piaţă a unor companii foarte mari şi crearea de produse, servicii şi industrii noi. Pe plan local, pe lângă exemplele clasice de tehnologii disruptive cu impact major asupra pieţei, cum ar fi Uber în domeniul transportului public şi Airbnb în industria hotelieră, Răzvan Popescu, innovation & intelligent automation lead la EY, susţine că dronele reprezintă ultimul trend în mai multe sectoare, precum cel al asigurărilor. „Am fost plăcut surprins când am văzut companii din domeniul asigurărilor din România care au folosit drone pentru emiterea poliţelor pentru locuinţe sau pentru verificări în cazul daunelor din sectorul agricol“, a spus el, cu ocazia prezentării studiului Cum răspund companiile din România schimbărilor disruptive?, realizat de firma de audit şi consultanţă EY pe un eşantion de 310 de lideri ai organizaţiilor locale, în perioada ianuarie – februarie 2018.

    Un exemplu vine şi din piaţa internaţională. Compania britanică Graham Construction a reuşit, cu ajutorul dronelor, să reducă timpul de colectare a datelor de şase ori, de la trei zile la jumătate de zi, şi să economisească 5.000 de euro într-un singur proiect cu un randament al investiţiei de câteva luni.

    De altfel, reprezentantul EY crede că „există trei tehnologii care vor avea un impact semnificativ în business în următorii ani: chatbot – aplicaţii care comunică cu clienţii, dronele – care pot reduce timpul de intervenţie în unele industrii, şi blockchain – unde folosirea criptomonedelor va avea un impact semnificativ în multe industrii”. Popescu exemplifică beneficiile utilizării tehnologiei chatbot (inteligenţă artificială creată pentru a interacţiona cu clienţii unei companii) cu o companie de pe piaţa internaţională, Amtrak, o companie din SUA cu peste 20.000 de angajaţi, care activează în domeniul transportului public feroviar. Compania a realizat, într-un singur an, folosindu-se de tehnologia chatbot, prin intermediul robotului Julie, reduceri de costuri de peste un milion de dolari şi o creştere cu 25% a numărului de rezervări.

    Cu toate acestea, folosirea tehnologiilor disruptive implică şi anumite riscuri. Conform aceluiaşi studiu realizat de Constellation Reaserch, costurile anuale ale criminalităţii digitale şi ale furtului de proprietate intelectuală se ridică la 350-540 miliarde de euro.

    Pe baza chestionarului aplicat, EY distinge trei niveluri ale pregătirii companiilor pentru schimbările aduse de cea de a patra revoluţie industrială. Majoritatea companiilor (263) se află în primul stadiu, în care exploatează produsele şi serviciile existente deja în modelul de business actual, fără să investească în pregătirea pentru schimbarea disruptivă. În cel de-al doilea stadiu se regăseşte un grup mai mic, de 42 de companii care şi-au asumat transformarea digitală şi care formează o cultură a inovaţiei în interiorul companiei. Ultimul stadiu cuprinde doar cinci companii, cele care s-au transformat deja şi care şi-au asumat misiunea de a fi disruptive, mai degrabă decât de a fi doar inovatoare. Conform studiului EY, atât la nivel global, cât şi pe plan local, proporţia dintre companiile care se consideră bine şi foarte bine pregătite şi cele care nu se cred pregătite sau prea puţin pregătite pentru schimbările disruptive este aproximativ egală. În România, în jur de 48% dintre companiile respondente consideră că sunt pregătite pentru a face faţă schimbărilor disruptive, însă reprezentanţii EY consideră că nivelul de pregătire pentru schimbare este, de fapt, mult mai scăzut decât cel care rezultă din autoevaluarea iniţială, atunci când se iau în calcul iniţiativele specifice de leadership, cultură, inovaţie şi deschidere la ce se întâmplă în exterior.

    Atât în România, cât şi la nivel global, doar 36% dintre companii identifică şi evaluează semnele care pot indica tendinţe în stadiu incipient. 54% dintre companiile respondente declară că dezvoltă iniţiative privind stimularea angajaţilor pentru a gândi inovator, iar în cazul a doar 18% dintre companii angajaţii îşi pot aloca timp pentru a inova.