BusinessMagazin

Tag: Prahova

  • Cod GALBEN în patru judeţe, prelungit până la ora 13.00

    Avertizarea este valabilă pentru zonele de munte ale judeţelor Buzău, Prahova, Argeş şi Dâmboviţa

    Meteorologii avertizează că, la peste 1.600 metri, vântul va sufla cu viteze de 75 – 85 km/h, spulberând zăpada şi determinând scăderea vizibilităţii.

  • Singura pictură în frescă a lui Nicolae Grigorescu, aproape distrusă, reabilitată cu bani europeni

    Opera în frescă a fost realizată de Nicolae Grigorescu în urmă cu 160 de ani, în 1857. În timp infiltraţiile au distrus-o, au apărut crăpături, unele bucăţi din pictură au picat, iar în multe zone au apărut igrasia şi mucegaiul. Salvarea monumentului este un proiect european, prin care se va realiza reabilitarea Mănăstirii.

    „Sunt peste 100 de ani, au fost şi infiltraţii. Este destul de afectat în momentul acesta. Riscam să se piardă acest monument dacă nu orânduia bunul Dumnezeu să se realizeze un proiect pentru punerea în valoare a acestei picturi, consolidarea şi restaurarea arhitecturală a acestui monument”, a declarat, miercuri, maica stareţă, Monahia Fanuria Berica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată casa de vacanţă a Andreei Marin. Este într-un sat de pe Valea Prahovei

    Alegerea pare perfectă, iar Andreea Marin vine să se recreeze aici ori de câte ori poate.
    Până la vila din Telega, diva are de parcurs din Capitală doar o sută de kilometri. Pe o stradă lăturalnică din comună, într-un loc retras, se înalţă timid vila din lemn a fostei “Zâne a Surprizelor”. Casa vedetei este simplă, pe două niveluri şi cu o miniterasă.

    “Povestea e aşa. Am venit în acest sat de munte de pe Valea Prahovei invitată fiind la masa de Paşte a unor prieteni. Am luat masa şi apoi am pornit pe drumurile acestea de ţară pe jos, ca să dăm burta  jos cum se spune. Era linişte, verdeaţă, atmosfera aceea de ţară care te duce atât de departe de ceea ce ştii tu că există în Bucureşti.

    E o altă energie aici, e o energie pozitivă, care te readuce cu picioarele pe pământ, te face să te simţi om, şi din nou întors la rădăcini. Mergând aşa de pe o străduţă pe alta, am ajuns în dreptul acestui gard. Nu exista nimic construit aici, era o pantă, la stradă gardul era dărăpănat, iar plantele crescuseră în dezordine atât de mult încât nu reuşeai să vezi bine ce e în partea de jos, nu reuşeai să vezi livada de pruni în adevărata ei frumuseţe”, a povestit Andreea Marin.

    GALERIE FOTO

  • Cum arată casa de vacanţă a Andreei Marin. Este într-un sat de pe Valea Prahovei

    Alegerea pare perfectă, iar Andreea Marin vine să se recreeze aici ori de câte ori poate.
    Până la vila din Telega, diva are de parcurs din Capitală doar o sută de kilometri. Pe o stradă lăturalnică din comună, într-un loc retras, se înalţă timid vila din lemn a fostei “Zâne a Surprizelor”. Casa vedetei este simplă, pe două niveluri şi cu o miniterasă.

    “Povestea e aşa. Am venit în acest sat de munte de pe Valea Prahovei invitată fiind la masa de Paşte a unor prieteni. Am luat masa şi apoi am pornit pe drumurile acestea de ţară pe jos, ca să dăm burta  jos cum se spune. Era linişte, verdeaţă, atmosfera aceea de ţară care te duce atât de departe de ceea ce ştii tu că există în Bucureşti.

    E o altă energie aici, e o energie pozitivă, care te readuce cu picioarele pe pământ, te face să te simţi om, şi din nou întors la rădăcini. Mergând aşa de pe o străduţă pe alta, am ajuns în dreptul acestui gard. Nu exista nimic construit aici, era o pantă, la stradă gardul era dărăpănat, iar plantele crescuseră în dezordine atât de mult încât nu reuşeai să vezi bine ce e în partea de jos, nu reuşeai să vezi livada de pruni în adevărata ei frumuseţe”, a povestit Andreea Marin.

    GALERIE FOTO

  • Şcolile din Prahova rămân închise şi joi, din cauza condiţiilor meteo

    Prefectul judeţului Prahova, Mădălina Lupea, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că s-a luat decizia, în cadrul şedinţei extraordinare a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, ca joi să fie suspendate cursurile în toate unităţile de învăţământ, şi pentru elevii care învaţă dimineaţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod portocaliu de vijelii în cinci judeţe din ţară, restul ţării sub cod galben

    Avertizarea cod portocaliu de vijelii intră în vigoare miercuri, la ora 16.00, şi expiră joi, la ora 10.00, vizând judeţele Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea şi Bacău.

    Meteorologii avertizează că în aceste zone, instabilitatea atmosferică va fi deosebit de accentuată şi pe arii extinse se vor înregistra cantităţi importante de apă cuprinse, în general, între 50 şi 70 l/mp.

    Restul ţării, cu excepţia judeţelor Constanţa şi Tulcea, au intrat deja sub avertizare cod galben de ploi torenţiale şi vânt puternic, avertizarea fiind valabilă până joi, la ora 21.00.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorul de mobilă Lemet investeşte 1,7 milioane de lei în două magazine noi

    400 mii lei şi 200 mp sunt coordonatele magazinului din Piatra Neamţ, în timp ce la Baia Mare s-au investit 1,3 milioane de lei în 1.700 mp.

    “În zona Moldovei am înregistrat un interes din ce în ce mai crescut pentru produsele noastre, iar magazinul din Piatra Neamţ a venit firesc, ca răspuns la cerinţele clienţilor noştri. Am ajuns, asfel, să avem 12 magazine în Moldova şi planurile de extindere în zonă continuă”, a declarat Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este viceprimarul care a picat bac-ul cu nota 3,4 la română şi 2,2 la matematică: ”Mai dau. Din februarie încep pregătirile, meditaţiile”

    Potrivit site-ului Ministerului Educaţiei Naţionale, viceprimarul comunei Bărcăneşti, judeţul Prahova, Dănuţ Duţă, a fost declarat respins la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului.

    Alesul local a primit nota 3,4 la Limba şi Literatura Română, 2,2 la Matematică şi 1,6 la Fizică.

    Potrivit sursei citate, viceprimarul a susţinut probele la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny” din Ploieşti, specializarea technician în industria textilă.

    Duţă a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că a absolvit liceul în urmă cu patru ani la seral şi nu avea nevoie de bacalaureat.

    ”Am terminat acum patru ani, la seral, liceul. Atunci lucram la privat, nu-mi trebuia bacalaureatul. Nici acum nu-mi trebuie. L-am dat abia acum pentru că m-a îndemnat şi susţinut domnul primar”, a spus viceprimarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţie de două milioane de euro în Prahova

    Plastipak, lider global în industria de proiectare şi producere a ambalajelor, investeşte peste 2 milioane de euro pentru construcţia unei hale cu spaţiu de depozitare, efectuarea de modificări interioare şi extindere în zona birouri, precum şi pentru amplasarea a două silozuri, în oraşul Urlaţi, Judeţul Prahova. Terminarea lucrărilor de construcţie este prevăzută pentru luna octombrie, 2017.

    „Construcţia noii hale Plastipak va aduce cu sine noi locuri de muncă în oraşul Urlaţi şi va avea o contribuţie majoră la dezvoltarea economică a zonei. Ne bucurăm foarte mult că există investitori care aduc valoare oraşului nostru”, a declarat Marian Măchiţescu, Primarul oraşului Urlaţi.

    Fabrica de la Urlaţi este a 23-a zonă de producţie Plastipak la nivel global, iar printre cei mai importanţi clienţi pe care îi deserveşte compania se numără Pepsi şi Procter & Gamble. În prezent, Plastipak este lider global în proiectarea şi fabricarea de containere PET şi HDPE.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.