„Aventura mea în domeniul turismului a început în urmă cu trei ani, atunci când am fondat proiectul Wildventure Romania, proiect prin intermediul căruia am centralizat peste 180 de experienţe din nişa turismului rural premium, pe care le-am promovat. Practic, am reuşit să scot la iveală România frumoasă şi să o prezint unui public de câteva sute de mii de persoane, dintre care o parte s-au transformat în clienţi recurenţi ai acestor servicii”, spune Radu Fusea, fondatorul platformei Travlocals.com.
Aceasta nu este prima sa încercare în domeniul antreprenoriatului, Radu Fusea administrând de-a lungul timpului firme din domeniul imobiliarelor sau al vânzărilor. „De asemenea, am petrecut câţiva ani şi în cadrul unei corporaţii, ca inginer proiectant, loc din care am dobândit anumite competenţe ce s-au dovedit foarte utile în businessurile ulterioare.” Pe 1 decembrie, anul trecut, Radu Fusea lansează
Travlocals.com, o platformă de rezervări care promovează cazări şi experienţe locale, atent selecţionate. „Totul a pornit de la o nevoie pe care am identificat-o, fără ca măcar să o caut. Mi se întâmpla adesea să văd în momente nepotrivite anumite experienţe pe care mi-ar fi plăcut să le încerc, dar când aveam nevoie de ele erau de negăsit. Aşa am hotărât să le descopăr pe toate şi să le centralizez în cadrul unei singure platforme, axate exclusiv pe aşa ceva. Astfel, comunitatea dezvoltată în jurul acestor servicii le poate rezerva mai simplu, mai rapid şi, foarte important, necomisionat.”
Modul de funcţionare al platformei este următorul: „Partenerii noştri sunt acceptaţi în urma unei verificări atente, iar ulterior sunt promovaţi
în baza unor abonamente.
Travlocals.com nu ia parte la procesul de plată, aceasta realizându-se necomisionat, direct între client şi gazdă, oferind astfel garanţia celui mai bun preţ”. Astfel, platforma oferă conturi individuale gazdelor, din care îşi pot administra personal rezervările, disponibilităţile, tarifele şi orice alte detalii, aşa cum o fac în cadrul celor mai moderne platforme internaţionale de booking. Clienţii pot rezerva serviciile promovate în cadrul platformei cu sau fără cont personal.
„Pentru a aduce platforma Travlocals.com am studiat foarte mult, am muncit la fel de mult şi am investit aproximativ 120.000 de euro. Un procent semnificativ din această sumă a mers către marketing, pe care l-am considerat la fel de important precum dezvoltarea platformei.”
În acest moment, pe platforma Travlocals.com sunt 60 de cazări listate şi 10 experienţe, de la tururi cu bicicleta în Roşia Montană, până la observarea bizonilor sau a urşilor în locurile care găzduiesc astfel de animale, degustări de vinuri sau plimbări cu sania trasă de câini husky.
„Pe Travlocals.com promovăm cazarile autentice în case tradiţionale, case boiereşti, conace sau castele, dar şi cazări mai spectaculoase, recent intrate pe piaţa turismului românesc, cum ar fi glampingurile sau căsuţele în copac. Practic, suntem interesaţi de toate serviciile care pot oferi turiştilor o experienţă aparte, care să le rămână în suflet pe tot restul vieţii. Pe noi nu ne interesează turismul de masă.”
Mai departe, platforma are deja înregistrate 364 de conturi de client, în condiţiile în care rezervările nu sunt condiţionate de crearea unui cont, 394 de rezervări sau solicitări de rezervare, în condiţiile în care de aproximativ o lună ne aflăm în pandemie de COVID-19.
„Începutul a fost foarte greu, însă odată ce am pus afacerea pe roate, vorba s-a răspândit în comunitate, iar acum ne este mult mai uşor să încheiem contracte cu potenţialii parteneri.”
În contextul în care platforma are doar patru luni de la lansare, Radu Fusea spune că este prea devreme pentru a vorbi de rezultate financiare. Izbucnirea pandemiei de COVID-19 şi obligaţia la izolare pe care aceasta a declanşat-o fac ca estimările pentru anul în curs să fie şi mai greu de făcut, dar cu toate acestea antreprenorul îşi păstrează optimismul.
„Estimările noastre pentru acest an sunt semnificativ influenţate de pandemie, însă, până la apariţia acestei probleme aveam o medie de 15 noi parteneriate încheiate lunar. Obiectivul nostru, având în vedere datele actuale, este de a ajunge la 150 de parteneri până la finele anului şi de a le oferi tuturor rezultatele aşteptate, astfel încât să putem prelungi contractele.”
Radu Fusea mai este optimist dintr-un motiv, chiar dacă acum este evident că numărul de rezervări sau de parteneriate a scăzut semnificativ.
„Cele mai recente studii sociologice arată că noile generaţii nu se mai axează pe a avea, a deţine, ci pe a fi, a trăi, a experimenta. Aşadar, observăm un prim avantaj pentru turismul bazat pe experienţe cu iz local, acesta fiind capabil să satisfacă noile nevoi.”
În plus, actuala criză va schimba semnificativ turismul, promotorii experienţelor locale, autentice urmând a avea de câştigat, crede Fusea.
„În contextul actual al pandemiei globale, turismul la distanţe mari va deveni din obişnuinţă, cum era până în prezent, un lux. Teama de locurile aglomerate, rezervările cu mult timp înainte, combinate cu incertitudinea în care ne aflăm, vor face ca turismul fiecărei ţări să se bazeze pe propriii cetăţeni. Dacă ne referim în mod particular la turismul rural, bazat pe experienţe locale, este uşor să ne dăm seama că va avea mai mult de câştigat, întrucât chiar dacă vor călători în ţară, românii vor evita pentru o perioadă locurile aglomerate.” Astfel, planurile de supravieţurire sunt făcute, intenţia echipei Travlocals.com fiind de a duce conceputul peste graniţe.
„Planurile noastre sunt să acoperim o mare parte din piaţa românească a experienţelor cu iz local, iar ulterior să internaţionalizăm proiectul. Vom începe cel mai probabil cu ţările din Europa de Est, întrucât acestea şi-au conservat mai bine tradiţiile şi obiceiurile, încadrându-se excelent în tiparul proiectului nostru.”
Mai departe, Radu Fusea caută o soluţie pentru realizarea plăţilor online prin intermediul platformei, reglementările actuale fiind o piedică în acest sens. „De asemenea, intenţionăm să dezvoltăm şi o aplicaţie mobilă. Vom fi mereu atenţi să îmbunătăţim serviciile oferite de platformă atât la nivel de user experience, cât şi la nivel de securitate.”
Investiţiile în zona de marketing, pentru vizibilitatea brandului vor continua şi ele. „Odată ce toate acestea vor fi puse la punct, vom avea drum liber spre scalarea proiectului la nivel internaţional.”
Astfel, deşi acum singurele călătorii posibile sunt cele imaginare, odată cu depăşirea acestei crize, ar trebui să rezulte şi un nou mod de a face turism. Iar până atunci, Travlocals.com, proiect început acum patru luni, ar trebui să ajungă la maturitate, la fix pentru noua specie de călători.
Tag: posibilitate
-
Prima ţară europeană care pare ca a reuşit să învingă pandemia de COVID-19. Aici s-au înregistrat mai multe vindecări decât internări
Belgia a raportat astăzi 499 noi internări ale unor bolnavi de coronavirus şi 504 externări. În prezent, în Belgia sunt ocupate 5.735 de paturi de către pacienţi infectaţi cu COVID-19. 1.261 bolnavi sunt la ATI
Belgia a primit astăzi o veste bună şi una proastă. Numărul noilor diagnosticaţi cu COVID-19 este de 499. Alţi 504 pacienţi au fost însă declaraţi vindecaţi şi externaţi.
În prezent, Belgia are peste cinci mii de bolnavi de COVID-19, dintre care 1.261 la terapie intensivă (ATI).
De asemenea, în ultimele 24 de ore, numărul bolnavilor care au ajuns pe secţiile ATI a fost de doar 16.
În total, în Belgia au murit 1.447 oameni din cauza coronavirusului.
Autorităţile din această ţară iau în considerare suplimentarea salariilor medicilor şi cadrelor medicale cu sume cuprinse între 1.000 şi 1.450 euro pe perioada pandemiei, drept răsplată pentru efortul lor.
-
ABC-ul cumpărăturilor pe timp de pandemie. Ce ne sfătuiesc experţii
Continuăm să ne punem întrebări aproape zilnic când vine vorba de cumpărăturile alimentare în timpul pandemiei de COVID-19 – despre orice, de la importanţa dezinfectării cărucioarelor, a coşurilor şi a produselor achiziţionate, până la cel mai bun mod de a practica distanţarea socială în magazine. Reprezentanţii direcţiei de sănătate publică au sfătuit oamenii să stea acasă cât mai mult posibil şi, prin urmare, să încerce să facă cumpărături pentru alimente doar o dată pe săptămână sau mai rar, şi de preferat singuri.
Dar mai sunt câteva întrebări pe care oamenii le mai au, de pildă, dacă este mai bine să faci cumpărături individual sau online. Dacă locuieşti într-o zonă care oferă servicii de livrare, este posibil să cântăreşti dacă este mai bine să rişti ca un străin posibil infectat să-ţi aleagă mâncarea, apoi ca un alt străin posibil contaminat să ţi-o livreze, sau dacă e mai bine să mergi personal la cumpărături, şi poate să te expui unor persoane infectate sau să foloseşti coşurile de cumpărături posibil contaminate. Poate fi o dilemă.
Un răspuns ar putea fi declaraţia lui Eileen de Villa, reprezentant guvernamental al sistemului medical din Toronto, citată de CBC. „De fiecare dată când părăsim casele, creştem riscul de răspândire a virusului”. Dr. Zain Chagla, un specialist în boli infecţioase, spune, la rândul lui: „Este mai bine să evitaţi să vă aflaţi într-un mediu închis cu o mulţime de oameni, în care nu puteţi practica distanţarea socială”. Chagla subliniază că, chiar dacă faci cumpărături în persoană şi îţi alegi singur mâncare, acea mâncare a fost manevrată de nenumărate persoane înaintea ta. Dr. Vinita Dubey, un alt reprezentant al sistemului medical din Toronto, spune că atunci când ne facem cumpărăturile online ne expunem unui risc mai mic de infecţie cu COVID-19.
Cumpărăturile online ar trebui să fie doar pentru persoanele cu risc ridicat?
Pentru unii oameni, obţinerea unei livrări pentru cumpărăturile online este aproape imposibilă fără a aştepta o săptămână sau două. Chagla sugerează, în acest caz, ca persoanele sănătoase şi capabile să meargă în continuare singure la magazinul alimentar, adăugând că magazinele ar trebui să prioritizeze comenzile online pentru persoanele care nu pot ieşi sau nu ar trebui să se expună la o potenţială infecţie cu coronavirus, spun cei de la CBC.
Ce se întâmplă dacă trebuie să ne facem cumpărăturile personal?
Cel mai important, spun experţii, este să mergi singur. „Cu cât sunt mai mulţi oameni, cu atât riscul creşte”, a spus Chagla. De asemenea, el îi sfătuieşte pe consumatori să îşi facă o listă cu ceea ce au nevoie, să aibă un plan şi să se deplaseze în magazin cât mai eficient, păstrând în acelaşi timp, pe cât posibil, o distanţă de 2 metri faţă de personae, chiar dacă înseamnă să aştepte mai mult.
Este suficient să dezinfectăm mânerul căruciorului? De ce nu întregul coş?
Chagla spune că nu trebuie să ne facem griji cu privire la dezinfectarea întregului coş de cumpărături sau a căruciorului. „Este mult mai probabil ca virusul să ajungă de pe o mână, pe mânerul căruţului de cumpărături decât pe o cutie de cereale, apoi să contamineze tot căruciorul”.
Trebuie să dezinfectăm tot ce cumpărăm?
Având în vedere videoclipurile publicate pe reţelele sociale în ultima perioadă, răspunsul lui Chagla ar putea veni ca o surpriză – şi poate o uşurare. Răspunsul său este „nu”. Chagla spune că, chiar şi în cele mai experimentale studii, coronavirusul rămâne pe suprafeţe timp de două sau trei zile, vorbind de suprafeţe aflate într-un mediu cu umiditate optimă şi temperaturi optime.
El spune că este puţin probabil ca virusul să reziste pe alimente după ce a stat la frigider pentru o zi sau două: „Se reproduce în corp la temperatura acestuia, 37–38 de grade, nu la cinci grade, în frigider”. Sfatul lui? „Nu vă faceţi griji cu privire la spălarea sau dezinfectarea tuturor produselor alimentare. Spălaţi-vă sau dezinfectaţi-vă mâinile după ce aţi plătit şi înainte de a pune cumpărăturile în maşină.” Odată ce ajungeţi acasă, adaugă el, „lăsaţi cumpărăturile. Spălaţi-vă mâinile”. De asemenea, recomandă să ne spălăm pe mâini după ce pregătim masa. Dubey adaugă, la rândul său, că produse proaspete trebuie curăţate înainte de a fi consumate şi carnea crudă gătită trebuie gătită la temperatura corespunzătoare, şi spune că este „puţin probabil ca virusul COVID-19 să se răspândească într-o casă prin contaminarea de pe ambalaje”.Există un moment mai bun din zi pentru a face cumpărături?
Multe magazine au dedicat anumite intervale orare persoanelor în vârstă sau altor persoane care ar putea prezenta un risc mai mare dacă contractează coronavirusul.
De asemenea, Chagla sfătuieşte persoanele care lucrează de acasă sau care au mai multă flexibilitate pentru a face cumpărături, să îi lase pe cei mai ocupaţi, precum angajaţii din domeniul sănătăţii, să facă cumpărături în weekend, de exemplu, când au mai mult timp.
-
BestJobs vine în sprijinul angajatorilor cu posibilitatea de a publica gratuit anunţuri pentru joburi remote
Platforma de recrutare BestJobs se alătură iniţiativelor de limitare a răspândirii coronavirusului şi permite angajatorilor să posteze gratuit, în perioada următoare, anunţuri cu joburi de la distanţă. Demersul BestJobs vine în contextul nevoii tot mai mari a companiilor de a se alinia la noul mod de lucru în contextul epidemiei de Coronavirus, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
„Lucrul de la distanţă este prima măsură impusă în contextul epidemiologic actual pentru protejarea sănătăţii angajaţilor. Astfel, companiile se repliază şi sunt practic în plin proces de adaptare la nevoile estimate de recrutare, în funcţie de scenariile pe care fiecare îşi bazează planul de continuitate a business-ului. Numărul anunţurilor pentru poziţii la distanţă este aşadar aşteptat să crească în perioada următoare, iar în acest context am decis să venim în sprijinul companiilor să găsească mai uşor angajaţii de care au nevoie”, spune Dan Puică, CEO BestJobs.
Pentru a putea publica gratuit un anunţ de recrutare pentru poziţii cu activitate la distanţă, companiile trebuie să selecteze, în platforma BestJobs, categoria “remote” din rubrica “Tip de angajare”.
De la începutul acestui an, BestJobs a înregistrat o creştere cu 30% a numărului de joburi remote, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai multe astfel de poziţii vizează specialişti în IT/Telecom, vânzări, management şi marketing.
În total, numărul de locuri de muncă scoase la concurs prin intermediul Bestjobs a fost, anul trecut, de aproape 250.000 de joburi, iar compania a intermediat angajări pentru un număr de peste 10.000 de companii şi a atras peste 8 milioane de aplicări. Platforma de recrutare online Bestjobs gestionează în prezent 4 milioane de CV-uri. -
OMV Petrom donează 1 milion de euro pentru Crucea Roşie
OMV Petrom susţine intervenţia Crucii Roşii Române în pandemia COVID-19 cu o donaţie de 1 milion de euro. Fondurile vor fi folosite pentru achiziţia de echipamente de testare pentru diagnosticare rapidă COVID19, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii OMV Petrom.
„În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, a spus Christina Verchere, director general executiv şi preşedinte al Directoratului OMV Petrom.
Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, organizaţia umanitară cu expertiză în prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor şi intervenţia în situaţie de dezastre, este în colaborare permanentă cu autorităţile centrale şi locale şi oferă sprijin logistic, uman şi material pentru a consolida răspunsul ţării noastre la ameninţarea cu noul coronavirus (COVID-19).
„Donaţia OMV Petrom reprezintă o contribuţie substanţială pentru sistemul naţional de sănătate ceea ce va face posibilă creşterea accesului persoanelor posibil infectate cu coronavirus la o testare rapidă. Mulţumim conducerii OMV Petrom pentru implicare şi pentru dovada de responsabilitate socială în aceste vremuri dificile pentru ţara noastră”, a declarat Ioan Silviu Lefter, director general al Crucii Roşii Române.
Mandatul Crucii Roşii Române, în pandemia CODIV19, este de a asistă persoanele fără aparţinători, aflate în autoizolare sau izolare, cu produse alimentare de bază şi pachete igienice, conform normelor şi standardelor organizatiei în situaţii de urgenţă. Un pachet cu alimente de bază cântăreşte 12 kg, are valoarea de 90 de lei şi asigură necesarul de hrană pentru o familie formată din 3 persoane, pe o perioadă de 2 săptămâni. Pachetul cu produse de igienă are valoarea de 60 de lei şi conţine atât produse de igienă personală cât şi produse pentru igienizarea locuinţelor.
Pentru persoanele aflate în spaţii de carantină, Crucea Roşie Română pune la dispoziţia personalului calificat al autorităţilor locale, în limita stocurilor disponibile, materiale de primă necesitate dislocate din depozitele pentru situaţii de urgenţă ale organizaţiei: apă, lenjerii, produse de igienă, produse de curăţenie, materiale de informare etc.
Crucea Roşie Română îndeamnă populaţia să respecte sfaturile medicale ale autorităţilor competente şi face apel la calm şi raţiune. Panica generează daune mai grave decât posibilitatea reală de contaminare a virusului, declanşând comportamente care se pot dovedi contraproductive celor din jurul nostru. Recomandăm populaţiei să evite mijloacele de transport în comun aglomerate şi, dacă e posibil, să lucreze de acasă.
-
Ciuperci în parcări şi peşti pe acoperiş
Marile oraşe ale Europei Occidentale nu doar că iau în serios politicile de decongestionare a traficului şi de reducere a poluării, ci şi se „înverzesc productiv”. În Paris, ca în multe oraşe europene, numărul de maşini este în scădere, ceea ce lasă o mare parte din parcările subterane goale. Printr-un proiect denumit La Caverne, Cycloponics recucereşte aceste teritorii urbane şi le foloseşte pentru cultivarea legumelor ecologice, scrie Euractiv Franţa. Deşi recoltarea a 200 de kilograme de legume organice în fiecare zi pentru a fi livrate în magazinele locale din Paris ar părea o provocare, Jean-Noël Gertz şi Théo Champagnat nu s-au lăsat intimidaţi şi s-au apucat de treabă în 2017. În locul numit Porte de la Chapelle din Paris, cei doi au înfiinţat o fermă urbană de 3.500 de metri pătraţi în subteran, într-o fostă parcare. Însă la Strasbourg unul dintre tineri a avut mai întâi ideea de a folosi instalaţiile subterane. „Există buncăre peste tot. Am început cu o cameră de 150 de metri pătraţi acolo. Dar cei de la Strasbourg au fost un pic reticenţi să renunţe la parcările lor”, a explicat Jean-Noël Gertz, unul dintre fondatorii Cycloponics. Prin urmare, Gertz şi Champagnat au răspuns cererilor de participare la licitaţii de la Paris, ale cărui parcări goale deveniseră ascunzişuri pentru consumatorii şi dealerii de droguri grele. Au trecut mai bine de doi ani de când „organicul a înlocuit iluzia” drogului, iar în acest timp îndrăzneaţa afacere a creat aproximativ cincisprezece locuri de muncă. Acest proiect a fost posibil datorită abilităţilor speciale ale celor doi fondatori. Gerst este de profesie inginer termic, în timp ce partenerul său, Champagnat, este agronom. „Avem nevoie de condiţii de temperatură foarte exacte pentru a controla bolile şi pentru a cultiva legume organice. Deci, în cazul unei parcări, este vorba în principal de inginerie climatică. Trebuie să reproduci toamna tot timpul: multă umiditate, dar şi ventilaţie consolidată”, a explicat Gerst în timp ce arăta o serie de conducte de ventilaţie adăugate la al doilea subsol al „cavernei” unde cresc ciupercile stridie şi miraculoasele shiitake. Pachete mici de paie solubile în apă, sterilizate şi ambalate sunt atârnate de la podea până la tavan, iar ciupercile cresc prin găuri minuscule. Totul este calculat pentru a asigura creşterea lor optimă. Aerul este saturat de umiditate, andivele cresc la întuneric, iar ciupercile sunt răsfăţate cu câteva becuri LED. Parcarea are avantaje certe faţă de grotele calcaroase utilizate de obicei pentru cultivarea ciupercilor deoarece există un control permanent şi precis al condiţiilor de mediu, precum şi o mai bună stabilitate termică. Acesta este motivul pentru care legumele nu cresc în primul, ci în cel de-al doilea subsol al parcării, unde temperatura rămâne stabilă în cazul unui val de căldură sau al unui frig extrem. Agricultura în parcări face, de asemenea, posibilă o rezistenţă mai bună la criza climatică. Paraziţii şi alte insecte, de exemplu, sunt ceva destul de rar în subsol, chiar dacă tuberculii de andive şi paiele cumpărate din afară pot fi şi vectori de boli, cum ar fi sclerotinia, care a distrus o parte din recolta de andive din acest an. Un alt avantaj al legumelor cultivate în oraşe este faptul că nu respiră în acelaşi fel şi nu sunt sensibile la microparticule cum sunt animalele. Cycloponica este, de asemenea, unul dintre puţinele start-up-uri pariziene care au mai degrabă prea mult spaţiu în loc de insuficient. Prin urmare, găzduieşte şi alte structuri în spaţiile sale uriaşe, cum ar fi acvarii de arici de mare prinşi cu mâna în Arctica, precum şi alte proiecte care cresc plante prin metoda hidroponică. De asemenea, tocmai a câştigat proiecte pentru alte două parcări mari din districtul 19 al Parisului. „La Paris, ca în multe capitale europene, oamenii nu mai au maşini, există prea multe parcări, în special în cele mai sărace cartiere. Dar am vizitat şi parcări nefolosite de pe Champs-Elysée. Ar fi posibil să facem ceva în acest sens!” spun antreprenorii. De fapt, afacerea a stârnit deja interesul altor capitale europene, dar, pentru moment, Cycloponics, care în prezent strânge 500.000 de euro pe platforma de investiţii responsabile Lita, îşi propune ca mai degrabă să se extindă spre Bordeaux şi Lyon, tot cu ciuperci ecologice şi andive. „Am face multe alte lucruri, dar reglementările pentru agricultura organică sunt stricte, iar unele ţări interzic acest lucru. Spania, de exemplu, cu siguranţă că nu doreşte ca Olanda să poată cultiva căpşuni”, a explicat Gertz. Cu excepţia ajutorului de start-up pentru fermierii tineri, ferma nu primeşte niciun ajutor de la politica agricolă comună (PAC), dar aplică noua strategie a UE „de la fermă la furculiţă” cu cea mai mare stricteţe deoarece nu poţi ajunge mai aproape de consumatori decât prin a te aşeza sub ei. Compania livrează produse alimentare bio aprozarelor în fiecare zi, ajutată în special de o flotă de 20 de biciclete de marfă. Această piaţă permite, de asemenea, companiei să beneficieze de preţuri mai mari, datorită în special reţelei Biocoop, care oferă o primă pentru produsele locale. Dar această primă este mai degrabă secretă, întrucât Franţa şi-a văzut numărul culturilor de andive trecând de la 4.000 la mai puţin de 500 în 20 de ani şi numărul de ferme de ciuperci de la 300 la mai puţin de 30. În Bruxelles, povestea se mută la altitudine. Cea mai mare fermă urbană din Europa, situată pe acoperişurile capitalei UE, creşte peşti şi legume, respectând criteriile stricte ale economiei circulare. Fondatorul companiei BIGH (Building Integrated Greenhouse), Steven Beckers, spune că ferma sa urbană intenţionează să-şi copieze practicile de succes peste graniţă. În Bruxelles se poate mânca biban de mare de când arhitectul belgian Steven Beckers, un pionier al agriculturii urbane, a fondat BIGH în 2015. Cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi, cea mai mare fermă urbană din Europa se află în inima Bruxelles-ului, pe acoperişurile Foodmet, o piaţă de alimente cunoscută sub numele de „burta Bruxelles-ului”, care atrage peste 100.000 de oameni în fiecare weekend. „Privind întotdeauna oraşul ca pe o soluţie şi nu ca pe o problemă, am căutat modalităţi de a-l face productiv”, spune Beckers. „În calitate de arhitect, am văzut şi posibilitatea de a înconjura o clădire cu o seră productivă ale cărei plante reglează climatul şi protejează ocupanţii de extreme, purificând în acelaşi timp aerul de dioxidul de carbon cu care este încărcat”, a adăugat el. Pe acoperişurile Foodmet, ferma adoptă un model de economie circulară, asigurându-se că nu se pierde nimic şi că totul este redistribuit. Energia fermei provine în primul rând din energia pierdută de clădirea pe care o înconjoară şi de la panouri solare. „Recuperăm energia termală irosită în camerele reci ale Foodmet folosind o pompă de căldură. Pompele sunt alimentate cu energie electrică din reţeaua clădirii, care este alimentată în mare parte de panouri fotovoltaice. Deci, folosim în principal energie irosită, precum şi energie verde”, a precizat fondatorul. Însă puterea BIGH constă în faptul că creşte peşte în mijlocul oraşului şi foloseşte excrementele produse de animale pentru a hrăni plantele. Bibanul cu dungi, originar din America de Sud, este crescut în iazuri mari, în care biofiltrele tratează resturile pentru a le transforma în nitriţi şi apoi în nitraţi care, la rândul lor, sunt folosiţi ca nutrienţi pentru roşiile, vinetele şi ardeii din seră.„Alegerea bibanului cu dungi se bazează pe faptul că este un peşte de calitate ridicată, al cărui metabolism răspunde bine la condiţiile unei ferme cu sistem închis prin natura sa gregară şi obiceiul de a trăi în râuri şi estuare“, a explicat arhitectul. „Bucătarii îl apreciază pentru carnea sa, care este excelentă, şi pentru prospeţimea sa, transportul şi procesarea durând câteva ore în loc de obişnuitele câteva săptămâni dintre prindere şi punerea în farfurie”, a adăugat el. Deasupra culturilor acvatice se află o seră automată de înaltă tehnologie, unde apa şi lumina sunt distribuite şi controlate fin. Pe mesele glisante mari, mai multe soiuri de plante cresc în căldura din jur, înainte de a fi trimise în magazine sau supermarketuri. Grădina de legume în aer liber este folosită ca teren de pregătire pentru agricultura urbană prin încercarea de a reintegra social şi profesional persoane care, prin intermediul asociaţiei Groot Eiland, au grijă de fructe şi legume, le transportă la restaurantul asociaţiei şi le procesează. Această cultură fără antibiotice, pesticide sau îngrăşăminte chimice va trece în curând frontiera pentru a fi copiată în Franţa şi – de ce nu – în alte părţi ale Europei. „Avem în plan mai multe proiecte în Belgia şi Franţa, oportunităţile sunt numeroase şi dorim să avansăm pas cu pas cu un al doilea proiect în Hauts-de-France, şi cu altele în Paris şi în împrejurimi”, a mai spus Beckers.
-
„Auld Lang Syne”, de dragul vremurilor ce-au trecut. O dramă scoţiană
Aceste forţe s-au făcut simţite şi prin cutremurul politic din Irlanda, unde în alegerile recente marele câştigător a fost partidul naţionalist de stânga Sinn Féin, braţul politic al Armatei Republicane Irlandeze – acum dizolvata, dar cândva sângeroasa IRA. Sinn Féin sprijină unificarea Irlandei cu Irlanda de Nord. Pentru Elliot Douglas, scoţian şi ziarist la Deutsche Welle care a beneficiat din plin de apartenenţa Marii Britanii la UE, inclusiv de programul Erasmus, simbolul eforturilor de integrare europene şi acum al ruperii Marii Britanii de UE, Brexitul, a fost un şoc care acum împinge oamenii să sprijine extremele politice.
Independenţa Scoţiei se încadrează în această tendinţă, iar Douglas vede numai nesiguranţă la orizont:
Călătorind pe drumurile înguste, nu este nimic perceptibil diferit de peisajul copilăriei mele, scrie Douglas. Aceleaşi dealuri de culoare verde-purpuriu, acelaşi cer furios-cenuşiu, acelaşi vânt rece al Mării de Nord care face ca oile să se strângă laolaltă. Este prima mea călătorie înapoi în Scoţia de când am plecat să lucrez în Germania vara trecută. Deşi nimic nu pare să se fi schimbat de la 11 p.m., 31 ianuarie 2020 – data oficială a Brexitului –, insula trecutului meu a făcut un pas mai departe de continentul căruia îi spun acum acasă. Locul Scoţiei în Uniunea Europeană şi în Regatul Unit a dominat politica vieţii mele de adult. În 2014, Scoţia a votat clar împotriva independenţei faţă de Marea Britanie. Unul dintre argumentele principale aduse de mişcarea antiindependenţă a fost că, rămânând parte din Marea Britanie, am continua să beneficiem de toate avantajele date de statutul de membru al UE, unul dintre cele mai puternice blocuri politice din lume. Abia împlinisem 19 ani când pentru prima dată mi-am exercitat dreptul de vot democratic. Fericit şi plin de speranţă pentru un viitor progresist al Scoţiei, am votat pentru independenţă. Apoi am regretat imediat ceea ce am considerat a fi o decizie pripită. Abia începusem studiile la universitate, mă mutasem într-o casă cu mulţi europeni şi finanţarea din Scoţia, Marea Britanie şi UE a făcut posibilă studenţia mea acolo. M-am simţit vinovat a doua zi după referendum. Fusesem parte din cei 45% care doreau să rupă acest regat. Cum aş fi putut să-mi doresc acest lucru când atât de multe lucruri depind de unitate? Doi ani mai târziu, m-am trezit într-o frumoasă dimineaţă de iunie în Alpii elveţieni cu vestea că 52% dintre britanici au votat ca Marea Britanie să părăsească UE. În Scoţia, 62% din electorat a respins Brexitul. M-am dus să lucrez pentru un job de vară ca intern la o conferinţă internaţională pentru promovarea păcii, simţindu-mă confuz la gândul că va trebui să explic colegilor din întreaga lume alegerea făcută de britanici.
În anii de facultate, am ales să studiez limbi străine la universitate şi urma să mă angajez printr-un program Erasmus în Germania – finanţat de UE, programul permite studenţilor europeni să studieze în străinătate –, unde aş fi lucrat şi ar fi urmat să mă împrietenesc cu cetăţeni din UE. Brexitul mă orbise. De atunci au trecut trei ani şi jumătate dificili, dar în 2020 ceea ce părea un coşmar imposibil a devenit în sfârşit realitate. În ianuarie, a fost întrerupt accesul la programul Erasmus pentru Marea Britanie. Mă gândesc că aş putea fi unul dintre ultimii beneficiari ai programului. În noaptea Brexitului, m-am întâlnit cu prieteni vechi din şcoală pentru a râde şi a bea timp de o noapte într-o fermă veche, departe de clădirile elegante de sticlă ale Bruxelles-ului, de piatra venerată a Westminsterului şi de arhitectura modernă dezordonată a Parlamentului Scoţian din Edinburgh. În ultimii cinci ani, am beneficiat cu toţii de locul nostru în UE – studiind şi trăind în străinătate, făcându-ne acolo vacanţe, creând acolo locuri de muncă. Acum, niciunul dintre noi nu ştie exact ce-i va aduce viitorul. Incertitudinea m-a paralizat în anii negocierilor pentru Brexit. Brexitul a împins oamenii să sprijine extremele politice şi a făcut ca Scoţia să se simtă ca un tărâm al generalizării şi absolutizării. Oamenii sunt deziluzionaţi de politica curentă şi chiar mai neclintiţi în convingerile lor. Se pare că există mai multă ură şi intoleranţă şi mai puţin respect faţă de ceilalţi.
Pentru mine, niciun partid şi nicio mişcare nu oferă un viitor sau o soluţie care are sens. Toate argumentele pentru independenţa scoţiană, pentru un al doilea referendum, pentru orice fel de Brexit par să se bazeze pe sprijinul orb al extremelor. Mă simt îndepărtat de oricare dintre opţiuni. În Scoţia de Jos, departe de monstrul din Loch Ness şi de vârfurile din Highlands, suntem în ţara poeziei scoţiene. Walter Scott şi Robert Burns se plimbau pe aceste dealuri. Când acum câteva săptămâni membrii Parlamentului European din 27 de ţări au cântat versurile lui Burns pentru a-şi lua rămas bun de la Marea Britanie – „For Auld Lang Syne” – am fost emoţionat. În Scoţia, melodia este cea care marchează sfârşitul unei nunţi sau al unei petreceri; este melodia pe care o cântăm la miezul nopţii la sfârşitul de an. În scoţiană – limba mea – înseamnă „de dragul vremurilor ce-au trecut”.
Cu toate acestea, UE este o parte importantă din viaţa mea. Călătoria mea prin Brexit a fost plină de contradicţii şi întrebări fără răspuns, iar viitorul pare să-mi ofere mai mult din aceste ingrediente. Mă îndoiesc că peisajul copilăriei mele se va schimba mult. Oile de pe dealuri se vor înghesui una în alta sub cerul iernii aşa cum o fac de secole. Iar tradiţiile, prieteniile şi legăturile care fac Scoţia ceea ce este ea astăzi vor continua, aşa cum au făcut-o şi-n timpurile ce-au trecut.
Cu peisajul economic, situaţia este alta. Înainte de referendumul din 2014, 55 de economişti din diferite universităţi britanice au semnat o scrisoare deschisă către Financial Times în care avertizau alegătorii scoţieni despre „riscurile majore economice pe care le presupune separarea”. „Separarea este un pariu cu cote foarte mici. Riscurile pentru generaţiile actuale şi viitoare sunt uriaşe“, se arată în scrisoare. Ziarele naţionaliste britanice au reluat acum avertismentul, anunţând o apocalipsă economică pentru o Scoţie independentă. Cam cum sunau avertismentele despre economia britanică post-Brexit în ziarele liberale sau de pe continent.
Christian Ewald, profesor de economie financiară la Universitatea din Glasgow, a semnat acea scrisoare, dar acum spune pentru Deutsche Welle că Brexitul a schimbat complet ecuaţia.
„Independenţa scoţiană ar fi în continuare un joc de noroc, dar la fel este Brexitul, iar alegerea este acum între două pariuri care vor avea, cel mai probabil, rezultate nefavorabile”, a explicat el. Unii cosemnatari consideră că argumentele din 2014 rămân valabile. Ronald MacDonald, profesor de macroeconomie la Universitatea din Glasgow, crede în continuare că ar fi necesare pachete masive de austeritate după independenţa scoţiană pentru a compensa ceea ce ar fi un mare deficit bugetar. Robert Zymek, lector de economie la Universitatea din Edinburgh, a susţinut, de asemenea, scrisoarea. El spune că situaţia politică s-a schimbat atât de mult încât acum ar fi foarte probabil un succes al votului pentru independenţă. Cu toate acestea, el consideră că Brexitul a creat şi mai multă incertitudine economică în ceea ce ar fi o Scoţie independentă, având în vedere că se aşteaptă ca viitoarea relaţie dintre Marea Britanie şi UE să implice o multiplicare a barierelor în calea comerţului. „Alegerea Scoţiei este: am dori să rămânem în Regatul Unit şi să acceptăm noi bariere în calea comerţului cu UE sau să devenim independenţi şi, ca posibil membru al UE, să ne bucurăm de comerţul liber cu Europa, dar să avem bariere mai mari pentru comerţ cu restul Regatului Unit?“ a spus Zymek. După mai bine de trei secole de uniune, nu este surprinzător faptul că cea mai mare parte a comerţului scoţian (60%) se desfăşoară cu restul Regatului Unit. Cu toate acestea, opoziţia pe această bază faţă de independenţa scoţiană nu are prea multă credibilitate, având în vedere zelul cu care guvernul britanic încearcă în prezent să se separe de tot ceea ce reprezintă UE, partenerul său comercial dominant. Andrew Wilson este un economist şi fost membru al Partidului Naţional Scoţian (SNP) în Parlamentul scoţian care a prezidat Comisia pentru creştere durabilă (SGC). Aceasta a realizat un plan economic pentru independenţa scoţiană pentru SNP în 2018. Wilson este de acord că Brexitul a adăugat complexitate campaniei pentru o Scoţie independentă, dar crede că perspectiva pe termen lung arată că suveranitatea va fi necesară. „Probabil că provocările tranziţiei înapoi în UE vor fi mai mari în cazul unui Brexit mai dur din cauza dependenţei noastre de comerţul cu restul Regatului Unit“, a declarat el pentru DW. „Experienţa Irlandei din ultimii 50 de ani este instructivă. În opinia mea, trebuie să alegem unde ne vom construi viitorul şi să muncim pentru a ajunge acolo, trecând peste provocările tranzitorii. Aceasta înseamnă aderarea timpurie la UE.” -
IKEA devine primul retailer care oferă posibilitatea clienţilor să achite cu timp în loc de bani
IKEA îşi va lăsa clienţii să plătească pentru produsele pe care le doresc cu simpla prezenţă a acestora în magazin. La începutul lunii, IKEA Dubai a lansat o campanie prin care le oferă posibilitatea clienţilor să îşi folosească timpul drept monedă de schimb. Pentru a putea beneficia de program, ei vor trebui să arate la finalul achiziţiei timeline-ul de pe Google Maps, care arată cât timp au petrecut de fapt în magazinele IKEA, conform Forbes.
Promoţia deschide drumul unei schimbări profunde în felul în care clienţii achiziţionează produse şi în modul în care se poziţionează faţă de branduri. Lansată pentru a coincide cu deschiderea unui magazin nou din Jebel Ali, campania încurajează potenţialii cumpărători să viziteze cât mai des magazinele IKEA. În consecinţă, programul îi încurajează să achiziţioneze mai mult decât în mod obişnuit.
Ideea din spatele promoţiei este că, de obicei, clienţii petrec exagerat de mult timp în locaţiile IKEA, deoarece în cele mai multe cazuri se află la marginea oraşelor. Astfel, IKEA a lansat produse ce pot fi achitate cu numărul de minute pe care clienţii îl petrec în magazine, preţurile fiind adaptate la salariile din Dubai.
„Înainte de începutul campaniei, am realizat două lucruri: timpul este scump în ziua de astăzi, iar mulţi consumatori IKEA îşi petrec o cantitate semnificativă de timp în locaţiile noastre, care sunt uneori departe de centrul oraşului”, a declarat un reprezentant IKEA.
„Credem că este corect să răsplătim clienţii pentru timpul petrecut în locaţiile noastre. Este felul nostru de a ajuta Dubaiul să profite din plin de fiecare minut.”
Pe de altă parte, aspectul cu adevărat important al promoţiei nu este faptul că îţi poţi folosi timpul pe post de monedă de schimb la IKEA. Clienţii vor avea nevoie să îşi descarce Google Maps şi să fie de acord ca aplicaţia să îi urmărească neîncetat. Cu alte cuvinte, promoţia este un alt pas spre normalizarea ideii conform căreia este în regulă să fii urmărit non-stop dacă la finalul zilei vei primi ceva gratis în schimb.
-
Şase bănci centrale examinează posibilitatea emiterii de monede digitale
Şase din cele mai mari bănci centrale din lume examinează posibilitatea emiterii propriilor monede digitale, au informat marţi Banca Angliei (BOE) şi Banca Centrală Europeană (BCE), în contextul unei dezbateri tot mai aprige cu privire la viitorul banilor şi controlul acestora.
Băncile centrale din Marea Britanie, Zona euro, Japonia, Suedia şi Elveţia vor alcătui un grup special care va face schimb de cunoştinţe şi expertiză. Grupul respectiv de experţi va fi condus de către un fost oficial al BCE, francezul Benoit Coeure, şi va beneficia de asistenţa Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS).
Băncile centrale din lume au amplificat în ultima perioadă atenţia pe care o acordă emiterii propriilor monede digitale în urma demersului Facebook de a lansa Libra, o monedă digitală privată.
„Grupul va evalua (…) opţiuni economice, funcţionale şi tehnice de proiectare, inclusiv inter-operabilitatea transfrontalieră şi schimbul de cunoştinţe despre tehnologiile emergente ”, au precizat băncile centrale într-un comunicat comun.
Spre deosebire de criptomonede, care sunt produse de utilizatori persoane fizice în sistem descentralizat, monedele digitale ar fi emise şi reglementate de către băncile centrale şi implicit autorităţile monetare, care au interesul să-şi păstreze controlul asupra masei monetare şi conducerii politicii monetare.
Elementul comun este că ambele se bazează pe tehnologia blockchain, un registru virtual care permite înregistrarea tranzacţiilor ce pot fi accesate în timp real de către mai mulţi terţi.
Anul trecut, guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, a declarat că dolarul american are un rol destabilizator în economia mondială şi a susţinut că băncile centrale trebuie să facă eforturi comune pentru crearea unei alte monede de rezervă.