BusinessMagazin

Tag: portal

  • Guvernul a lansat proiectul tânărului de 25 de ani promovat de ZF, care a vrut să revoluţioneze angajările la stat: un site care să reunească toate locurile de muncă libere din administraţie

    Anunţurile prezintă în detaliu posturile vacante, modalitatea în care solicitanţii pot aplica pentru acestea şi informaţii despre dosarul de concurs.

    Persoanele interesate pot efectua căutări în funcţie de localitatea dorită, cât şi în funcţie de cuvinte-cheie, nivel de pregătire necesar pentru ocuparea poziţiei, angajator sau data la care au fost publicate posturile.

    Iniţiativa reprezintă continuarea proiectului PublicJob.ro, lansat în 2012 şi coordonat de către Cristian Boţan, în prezent consilier pentru transparenţă în administraţia publică al premierului Ponta.

    Ziarul Financiar a scris pentru prima dată despre proiectul lui Cristian Boţan în luna septembrie a anului trecut. Ulterior, Boţan a fost angajat consilier personal al premierului Ponta, în luna decembrie.

    Guvernul arată că noul portal este o modalitate de respectare a principiului transparenţei faţă de cetăţeni.

  • Cum scoate China milioane de dolari de pe urma unui simbol naţional

    Pe scurt, grădinile zoologice din întreaga lume trebuie să “închirieze” urşii panda. O pereche de urşi ce se pot reproiduce costă în jur de 500.000 de dolari. Respectiva sumă a fost plătită în cazul a trei grădini zoologie din Statele Unite care au negociat cu Beijingul în 2008; de fapt americanii au obţinut reducerea contractulor şi înjumătăţirea milionului de dolari pe care trebuiau să îl plătească iniţial.

    Aproape de fiecare dată acordurile de acest tip sunt însoţite de angajamente în proiecte ecologice sau de conservare a speciei, în valoare de milioane de dolari, care cresc cheltuielile legate de deţinerea unor urşi din această specie.

    Alte sume, şi ele de ordinul sutelor de mii de dolari sunt plătite de parcurile zoologice în momentul în care un pui vine pe lume. Mai mult, aceşti pui nu aparţin grădinilor zoologie; animalele sunt returnate chinezilor, obiectivul declarat fiind eliberarea urşilor în sălbăticie. În prezent numărul urşilor panda este estimat la circa 1.600. Eforturile de conservare a speciei par a nu avea mare succes, în special din cauza reducerii zonelor sălbatice din cauza urbanizării.

    În prezent există peste 40 de urşi panda împrumutaţi de chinezi în lume, fără a-i pune la socoteală pe cei din Hong Kong şi Taiwan.

    Pe de altă parte, iPanda este în măsură să aducă urşilor noi şi noi fani – să nu uităm de sutele de milioane de oameni care s-au uitat la “The Sneezing Baby Panda” pe Youtube sau de popularitatea lui Tai Shan, născut la National Zoo din Washington, Partye a unui contract pe zece ani, în valoare de 10 milioane de dolari.

     

  • Patronul unei publicaţii din Dâmboviţa reţinut după ce ar fi şantajat mai mulţi primari a fost pus în libertate

     Bogdan Simion a fost audiat la Parchetul Judecătoriei Pucioasa, procurorii hotărând ca acesta să fie pus în libertate.

    Joi seară, Simion a fost eliberat din arestul Poliţiei Române, la expirarea ordonanţei de reţinere pentru 24 de ore, avocaţii acestuia susţinând că nu există suficiente probe pentru arestarea sa preventivă.

    “Sunt nevinovat. Acuzaţiile care mi se aduc sunt că am stresat psihic primarii, nu că am luat bani. Doar 372 de lei de la Lunguleţu am luat până acum”, a declarat Bogdan Simion.

    El şi-a angajat doi avocaţi, unul dintre aceştia fiind fosta judecătoare Elena Turcu.

    Apărătorii acestuia au depus la dosar un extras de la Registrul Comerţului care ar demonstra că Simion nu mai are nicio legătură cu portalul de ştiri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cotaţia aurului îşi revine uşor, după cea mai mare scădere începând din anii ’80

     Uncia de aur cu livrare în iunie se afla în urcare cu 1,16%, la 1.376,9 dolari la deschiderea burselor europene, după ce luni a scăzut cu 9,3%, 140,3 dolari, la 1361,1 dolari pe uncie. Declinul procentual este cel mai mare pentru aur într-o singură şedinţă începând din februarie 1983, în timp ce scăderea în dolari este cea mai puternică din ianuarie 1980 şi a doua ca mărime din istorie.

    Grupul american CME, care deţine principala bursă de metale din SUA, a decis luni să crească garanţiile financiare pentru tranzacţii pe contracte futures pentru aur, argint şi alte metale preţioase.

    Declinul puternic al preţului aurului a afectat şi cotaţiile la bursă ale companiilor miniere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portal web de 4,2 milioane lei pentru IMM-uri dezvoltat la Ministerul pentru Societatea Informaţională

    Potrivit anunţului de participare, publicat în octombrie 2012, valoarea proiectului a fost estimată la 6,66 milioane de lei, TVA inclusă. Câştigătorul licitaţiei va planifica, analiza şi dezvolta soluţia tehnică a portalului, va livra componentele hardware necesare sistemului şi va realiza testarea funcţională şi integrată a acestuia, se arată într-un comunicat al ministerului. “Proiectul îşi propune să ofere întreprinderilor mici şi mijlocii din România o infrastructură (…) prin care acestea să coopereze. De asemenea, va contribui la diminuarea cheltuielilor generate de activităţile de colaborare cu alte IMM-uri. Platforma va oferi şi posibilitatea de a efectua formalităţi administrative şi de a interacţiona cu administraţia publică”, se mai spune în comunicat. Potrivit ministerului, cu ajutorul portalului, cetăţenii şi agenţii economici vor putea obţine informaţiile necesare fără a se mai deplasa la sediul instituţiilor publice şi fără a mai consuma din timpul alocat altor activităţi. Totodată, pentru utilizatorii sistemului se vor pune la dispoziţie un număr de 30 de aplicaţii prin care utilizatorii sistemului pot interacţiona cu instituţiile publice. Finanţat din fonduri europene, portalul IMM-urilor va deveni operaţional în septembrie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Preţurile locuinţelor din principalele oraşe din ţară s-au redus la jumătate faţă de 2008

    Astfel, dacă un metru pătrat util costa, în medie, 2.058 de metri pătraţi înainte de valul de scăderi provocate de rece­siune, acum aceeaşi unitate de suprafaţă poate fi achiziţionată cu mai puţin de 1.000 de euro, respectiv cu 986 de euro. Marja de scădere este diferită însă atât în funcţie de fiecare oraş în parte, cât şi de diferitele categorii de locuinţe. Imobiliare.ro prezintă o analiză a evoluţiei preţurilor în marile oraşe ale ţării, luând ca exemplu particular unităţile locative cu două camere, acestea fiind cele mai căutate.

    Mai multe pe zf.ro

  • Yahoo lanseaza portalul Yahoo! Romania

    Versiunea romaneasca a portalului prezinta pe prima pagina stiri
    din mai multe domenii precum Finante, Sport sau Lifestyle, dand de
    asemenea posibilitatea utilizatorilor sa isi faca cont cu adresa de
    tipul @yahoo. ro


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Mirajul internetului mobil

    “Ajung sa consum mai mult de jumatate din traficul de internet
    pe mobil, pentru ca accesez site-urile in versiunea obisnuita, asa
    cum apar si pe calculator”, se plange Cristina Toma, o tanara
    arhitecta in varsta de 27 de ani care are internet pe telefonul
    mobil de aproape doi ani. Plateste aproximativ patru euro pe luna
    pentru 250 MB de trafic si, desi e-mailul si socializarea sunt
    destul de sus pe lista activitatilor online pe mobil, internetul pe
    telefon este pentru Cristina esential mai ales in activitatea ei,
    atunci cand este pe teren si are nevoie de varii informatii
    ajutatoare pentru proiectele de care se ocupa. “Si n-ar fi doar
    atat, dar daca am nevoie de o adresa sau pur si simplu caut o
    cafenea unde sa ies cu prietenele, dau aproape invariabil peste
    site-uri aglomerate, cu multe poze, care se incarca greu si care
    consuma.”


    Principala problema pentru Cristina si, asemenea ei, pentru
    majoritatea utilizatorilor de internet mobil este lipsa site-urilor
    special adaptate pentru ecranul de mici dimensiuni al telefonului
    mobil, care sa afiseze informatia intr-un mod mai compact si mai
    lesne de citit, dincolo de optimizarea pe care o fac anumite
    browsere de acces la internet, precum Opera Mini. Daca in lume
    numarul paginilor de internet optimizate pentru internetul mobil a
    depasit anul acesta trei milioane, “in Romania n-am reusit sa
    identificam nici macar 100, majoritatea de divertisment sau de
    stiri”, spune Dan Virtopeanu, directorul general al Voxline
    Communications, companie ce lucreaza in prezent la un director unde
    sa fie inregistrate toate site-urile romanesti importante care au
    si o versiune pentru mobil.



    Practic, online-ul pe mobil este astazi cam in acelasi stadiu in
    care era internetul traditional la sfarsitul anilor ’90, cand a
    fost nevoie de doi ani ca numarul paginilor web sa sara de la
    150.000 la peste doua milioane, potrivit unui studiu realizat
    recent de dotMobi, compania din spatele initiativei de popularizare
    a domeniilor de internet .mobi, speciale pentru telefoane. In zona
    mobila, in doi ani a fost facut un pas chiar mai mare, de la
    150.000 de versiuni mobile in 2008 la cifra actuala de trei
    milioane, semn ca potentialul de crestere este totusi mai ridicat
    decat in cazul internetului traditional.

    Degeaba insa, daca in Romania acest progres se intampla greoi,
    iar discrepanta dintre tendintele internationale si cele locale
    continua sa fie foarte mare. Din punctul de vedere tehnic,
    lucrurile au fost deja puse la punct; operatorii de telefonie
    mobila pun la dispozitia utilizatorilor de mai multa vreme
    serviciile necesare, la preturi care in ultimii ani n-au facut
    decat sa se reduca. Mai mult, prin strategia si ofertele din piata
    se vede cu ochiul liber ca internetul mobil este unul dintre
    elementele cheie pe care operatorii mizeaza pentru a creste in
    urmatorii ani pe o piata telecom ce s-a contractat de la 4,6
    miliarde de euro in 2008 la 4 miliarde de euro anul trecut. Cel mai
    afectat a fost tocmai segmentul comunicatiilor mobile, pe fondul
    reducerilor de cheltuieli de aproape jumatate de miliard de euro
    facute de consumatori in perioada de criza.

    Fiecare dintre furnizorii de servicii de telefonie si internet
    mobil contribuie la promovarea versiunilor mobile ale site-urilor
    romanesti, prin intermediul portalurilor proprii, de genul celui al
    Orange, Vodafone Live sau al web’n’walk lansat de Cosmote.
    “Aplicatiile personalizabile din web’n’walk ofera informatii pe
    scurt din principalele site-uri mobile din Romania si
    redirectioneaza apoi consumatorii direct catre acestea”, da un
    exemplu Gabriel Ionita, senior managerul responsabil cu dezvoltarea
    produselor si serviciilor la Cosmote. Vodafone Romania a dezvoltat
    chiar un serviciu in vederea publicitatii pe mobil, AdPlus, prin
    care site-urile de mobil sa poata afisa mesaje comerciale, util in
    special publicatiilor cu versiuni speciale pentru telefoane.


    “Site-urile de stiri stau cel mai bine la capitolul prezenta pe
    mobil”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul executiv al Apropo
    Media, divizia de online a grupului MediaPro. In rest, “site-uri
    adaptate pentru ecranul telefonului mobil sunt in continuare foarte
    putine, iar eforturile facute pentru dezvoltarea nisei nu prea au
    avut rezultat”, adauga si Virtopeanu, fara a lua in calcul si
    versiunile mobile mai numeroase ale blogurilor.

  • E-neputinta

    Adevarul este ca uneori iti pierzi, pur si simplu, mintile. Esti
    poate indragostit sau poate vrei sa epatezi sau poate vrei numai sa
    iti arati puterea; nici nu conteaza. Iar Homer este un biet om,
    numai un biet om, cu un buget si o stampila. Si Homer Simpson
    conducea un amarat de departament de salubritate a orasului (pentru
    numai un episod, ce-i drept). Dar daca ar fi avut pe mana finantele
    unui stat? Nu un stat american, acolo e aritmetica grea, ci, sa
    zicem, o tara din estul Europei? Poate Romania?

    In Romania e mai bine, Homer, e mult mai bine! Poti cheltui cat
    vrei tu, cum vrei tu si nu se supara nimeni. Poate un pic Tolontan
    si poate un pic mai mult FMI-ul, dar le trece. Si poti sa faci
    lucruri cu adevarat mari. Pe bani buni. In Romania insi cu stampile
    in loc de semnaturi incep sa faca, la nesfarsit, lucruri cu
    adevarat mari, pe bani buni, care nu sunt mai niciodata terminate,
    pentru ca raman fara bani. Iar daca sunt terminate, descoperim ca
    sunt prost facute.

    Portaluri de exemplu, subiectul ultimei perioade, reprezentarea
    electronica a neputintelor Romaniei, pe 500 de milioane. Proiect
    vechi pentru un jurnalist cu antecedente, proiect nou pentru altii.
    Pentru ca putini mai stiu ca proiectul “e-Romania de 500 de
    milioane” a fost nasit pe vremea guvernului condus de Adrian
    Nastase, de ministrul de atunci Dan Nica. In luna mai 2001 guvernul
    discuta “stategia pentru informatizarea societatii romanesti”,
    proiect in valoare de, tineti-va bine, 900 de milioane de dolari si
    care ar fi trebuit finalizat in cinci ani. O componenta a
    proiectului, portalul Romania Gateway era inaugurat cu fast chiar
    atunci; portalul ar fi trebuit sa ajute cetatenii sa plateasca
    impozite pe internet, iar prefectii sa comunice cu primarii prin
    video-conferinte. La ora actuala ro-gateway.ro, lansat cu fast in
    2001 de ministrul Anca Boagiu si finantat cu 300.000 de dolari,
    este un schelet intr-un dulap uitat al internetului – nu mai este
    actualizat de ani de zile, iar majoritatea componentelor nu
    functioneaza. Are in schimb link-uri catre alte fosile de genul
    “Jiu Valley Portal” (oare nu le-a crapat capul?) care marcheaza cu
    “new” nu stiu ce statistici din 2003.

    In iunie 2001 “e-romania” scazuse la 500 de milioane de dolari si
    insuma 24 de proiecte. In 2002, cand au mai fost aprobate o data,
    proiectele crescusera la 29, desi, ciudat, valoarea ramasese tot la
    500 de milioane. Nu este clar in ce masura au fost sau nu incluse
    in “e-romania”, dar perioada a fost oricum prolifica pentru
    proiectele de portaluri – unul pentru intrarea Romaniei in NATO,
    pentru legislatie, pentru reinnoirea permiselor de conducere si nu
    in ultimul rand e-tineret (lansat in septembrie 2003, astazi
    nefunctional, locul 15.388.916 in alexa.com) Guvernarea Nastase a
    intrat apoi, de la finele lui 2003, intr-o e-letargie, indusa
    probabil de campania electorala.

    Sarim direct in anul 2007 – alta crestere economica, alti oameni,
    alte valori, alte pretentii: in septembrie era lansat un portal
    pentru IMM finantat cu 2 milioane de euro din banii UE. Totusi,
    dupa ciudata lipsa de apetenta la proiecte e-orisice a guvernului
    Tariceanu, adevarata relansare a initiativelor guvernamentale in
    materie de internet ii apartine ministrului comunicatiilor Gabriel
    Sandu care anunta, in iunie 2009, proiectul “e-romania”.

    Sincer, il banuiesc pe Gabriel Sandu ca a cautat prin arhive sau
    prin hartiile lasate prin dulapuri de predecesorii sai si a gasit
    dosarele lui Dan Nica, le-a scuturat de praf si molii, le-a adaptat
    un pic si a transformat dolarii in euro. Rezultatul: “e-romania”
    de 500 de milioane de euro. Cu aroma de déjà-vu.
    Si aceasta nu este tot; pentru ca mi le-am reamintit, iata si alte
    proiecte ale virtualului romanesc: de exemplu e-suceava.ro, un,
    desigur, portal lansat in 2000 si finantat de BCR, care promitea
    informatii, presa, acces la conturile bancare sau la magazine
    on-line. S-a dovedit un proiect prea indraznet pentru vremuri,
    pentru ca acum adresa te arunca intr-un imbietor cazinou online.
    Altul: in 2003 patronatele din turism lansau portalul “Discover
    Romania”, “gandit pentru piata americana, concretizarea
    parteneriatului dintre Ministerul Turismului si patronate”. Astazi,
    americanul afla de pe incremenitul “discoveringromania.ro” ca data
    este 25 iunie 2003.

    Este greu de contabilizat cati bani s-au cheltuit cu toate aceste
    proiecte, iar ce am prezentat mai sus sunt, cred, numai o parte.
    Unii vor spune ca nu au fost banii nostri, de la bugetul de stat,
    si ca i-am primit de la Banca Mondiala sau UE sau cine i-a mai dat.
    Gresit, pentru ca banii aceia sunt tot contributii ale oamenilor,
    fie ei americani, nemti sau francezi si ar fi putut fi cheltuiti
    mai cu cap, pentru proiecte cu adevarat folositoare.

    Istoria de un deceniu a portalelor romanesti este poate cea mai
    buna reprezentare a neputintei generalizate a romanilor de a duce
    la bun sfarsit un proiect simplu, elegant, folositor. Toate
    proiectele acelea, ambitioase de altfel, ar fi fost bune daca nu ar
    fi baltit ani si ani in marea de incompetenta a birocratiei
    romanesti, chiar intr-o perioada de crestere economica.
    E-neputinta.

  • Boc, despre portalul de jumatate de miliard de euro: O intentie

    “Este vorba de intenţia Ministerului Comunicaţiilor şi a
    Guvernului de a crea portalul e-romania în anii următori, aşa cum
    este peste tot în lume, astfel încât de la unificarea declaraţiilor
    fiscale pe care toţi întreprinzătorii le depun la diferite
    structuri ale statului, acestea să poată fi făcute online printr-un
    portal care să reunească toate structurile adiministraţiei centrale
    şi locale. Este un proiect al Ministerului Comunicaţiilor şi nu a
    fost alocat niciun leu, că n-avem bani. În măsura în care vor fi
    resurse financiare, se vor aloca pentru construcţia acestui
    portal”, a răspuns Boc unei întrebări a presei pe această temă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro