BusinessMagazin

Tag: pondere

  • Câţi bani au ajuns să scoată din buzunar românii, în fiecare lună, pentru taxe, impozite şi contribuţii sociale

    Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

    În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

    „Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie DRAMATICĂ: În anul 2060 România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin

    Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România se află în topul deportărilor în rândul imigranţilor europeni din SUA în 2017

    Potrivit datelor furnizate de Serviciul de Cetăţenie şi Imigrare al Statelor Unite şi de Serviciul Vamal şi de Protecţie a Frontierei din SUA, peste 1.300 de imigranţi din Europa au fost deportaţi până la 23 iunie 2017. Pe toată durata anului 2016, 1.450 de persoane care locuiau ilegal în SUA au fost trimise în ţările de origine.

    România a înregistrat cea mai mare pondere privind deportările, cu 193 până în prezent. Urmează în ordine Spania (117), Marea Britanie (102), Rusia (81) şi Polonia (74). România s-a aflat în topul deportărilor în rândul imigranţilor europeni din SUA şi în 2016, cu 176 de cetăţeni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Împrumuturile bancare, minimul ultimului deceniu

    Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit în ultimii ani, PIB-ul României fiind în teritoriu pozitiv şi înregistrând creşteri record în Europa, însă ascensiunea s-a produs fără prea multă susţinere din partea creditării. Resincronizarea ciclului financiar cu cel economic s-a produs cu întârziere.

    După izbucnirea crizei economice s-au intensificat dezbaterile privind corelaţia dintre creşterea creditării şi redresarea economiei. Au existat voci care au susţinut că activitatea de creditare se va relua după ce economia va reveni pe creştere. însă revigorarea creditării s-a lăsat aşteptată o bună perioadă şi după ce economia a revenit pe plus. Privind în trecut, se observă că în anii care au precedat criza, expansiunea creditului a contribuit la rate înalte de creştere economică, însă a generat şi vulnerabilităţi economiilor.

    Trei sferturi din stocul de credite neperformante au fost acordate în anii de boom economic 2007 şi 2008, conform statisticilor BNR. Creditele în valută – vândute de bancheri în condiţii relaxate în perioada de boom, când primeau finanţare ieftină de la băncile-mamă din străinătate – au înregistrat cea mai mare rată de neperformanţă. Totodată, neperformanţa ridicată din sectorul IMM-urilor a fost generată şi de valul de insolvenţe din economie din anii de criză.

    Gradul scăzut de intermediere financiară din prezent a ajuns şi în atenţia consiliului de administraţie al băncii centrale, care şi-a exprimat speranţa că ponderea în PIB a creditului privat va cunoaşte, probabil, în acest an ”un punct de inflexiune„. ”S-a exprimat opinia că ponderea în PIB a creditului acordat sectorului privat – care a scăzut continuu pe parcursul ultimilor ani, la fel ca în unele ţări din regiune – va cunoaşte probabil în acest an un punct de inflexiune, inclusiv pe fondul diminuării volumului operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante„, arată minuta şedinţei de politică monetară din 5 mai.

    Cu toate că sistemul bancar românesc este lichid şi bine capitalizat acum, ponderea împrumuturilor private în PIB a coborât la nivelurile de dinainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE), când handicapul faţă de pieţele financiare dezvoltate era extrem de mare. Industria bancară locală s-a întors, practic, în timp, ajustarea bilanţurilor instituţiilor de credit ducând sectorul la stadiul din 2007.

    Deşi băncile din zona euro controlează circa 80% din sistemul bancar autohton, România nu numai că nu s-a apropiat, ci s-a îndepărtat în anii de criză de nivelul de intermediere din zona euro. La nivelul zonei euro, ponderea în PIB a creditului acordat companiilor şi populaţiei trece de 100%.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că solvabilitatea şi lichiditatea la nivelul sistemului bancar românesc sunt la niveluri ridicate, iar dobânzile sunt la minime istorice, însă, cu toate acestea, ”creditul nu zburdă„. Isărescu a recomandat băncilor să dea credite mai multe, dar în condiţii de prudenţă.

    ”Acţionarii ar putea să vă tragă de urechi, să vă întrebe: ce faceţi cu atâta capital? Este capital nefolosit. Sunt sigur că, dacă nu v-au întrebat, or să vă întrebe. Aveţi exces de lichiditate şi stabilitate a cursului. Mare lucru! Dobânzile sunt scăzute. Nu se mai poate spune că avem un credit scump şi cu toate acestea creditul nu zburdă„, a spus Isărescu.

    Privind în urmă, este vizibil că raportul dintre creditele acordate populaţiei şi companiilor şi PIB era în anii ‘90 cuprins între 40 şi 50%, la începutul anilor 2000 ponderea creditului privat în PIB s-a prăbuşit la 10%, pentru ca până în 2008 să se majoreze de aproape patru ori, până la 38% din PIB, odată cu privatizărea băncilor de pe piaţa locală şi creşterea fluxurilor de capital străin. însă în perioada de criză, odată cu reducerea substanţială a liniilor de finanţare externe de la băncile-mamă, traiectoria s-a inversat, raportul coborând sub 30% din PIB, conform BNR.

    ”Accelerarea privatizării băncilor şi fluxurile de capital străin au dus la saltul gradului de intermediere la 38% în 2008. în perioada post-criză apare o contracţie accentuată a intermedierii (29% în 2016), pe fondul unei reduceri masive a resurselor atrase de la băncile-mamă şi al lipsei de cerere, în general, solvabilă, în special“, a susţinut într-o prezentare Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.
    Nivelul intermedierii financiare continuă să fie subdimensionat nu doar în raport cu cel din zona euro, ci şi faţă de cel din ţările din regiune.

    Spre comparaţie, în Bulgaria acest indicator este de circa 56%, Cehia şi Polonia au niveluri apropiate, de 55% şi respectiv 53%, iar în Ungaria raportul dintre credite şi PIB a ajuns la 36%, reiese din statistici ale Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
    Ritmul de creştere a creditării private la nivelul întregului sistem bancar românesc a rămas anemic în ultimii ani, plasându-se la doar 1-3%, soldul oscilând în jurul a circa 220 mld. lei (50 mld. euro), în timp ce saltul depozitelor a fost de peste 8%, ajungând la mai mult de 270 mld. lei. Creditele în lei au fost ”pe val„, însă împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. Datele BNR arată o revigorare mai accentuată a creditării pe segmentul persoanelor fizice.

    Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare de către BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.
    Creditarea privată a început anul acesta cu o creştere timidă, de sub 1%, pentru ca în februarie ritmul de creştere anual să fie de 2,1%, iar în martie să ajungă la 3,1% faţă de aceeaşi lună din 2016.
    Cu toate că împrumuturile noi sunt în ascensiune, soldul nu creşte cu viteza aşteptată, în condiţiile procesului de curăţare a bilanţurilor băncilor – explică bancherii.

    Tendinţa de restrângere a bilanţurilor băncilor controlate de acţionari străini a fost greu de domolit în condiţiile în care au avut de făcut curăţenie la nivelul portofoliilor de credite neperformante. Şi intensificarea dezintermedierii şi-a pus amprenta asupra întârzierii revigorării creditării.

    Finanţările acordate de acţionarii străini băncilor de pe piaţa locală au început să crească substanţial în urmă cu aproximativ un deceniu şi au ajuns la un maxim de 26 mld. euro în 2008, în timp ce după încetarea acordului de la Viena resursele externe s-au înjumătăţit, coborând anul trecut la 11 mld. euro. Pe baza resurselor externe, băncile au intensificat creditarea după 2004, astfel că împrumuturile pentru populaţie şi companii s-au majorat de şapte ori până în 2008, ajungând la circa 50 mld. euro; în prezent, valoarea totală a împrumuturilor oscilează în jurul aceluiaşi nivel, potrivit oficialilor BNR. în ultmii ani, retragerea resurselor străine din bănci a fost compensată de creşterea substanţială a economisirii interne.

    Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a adus în discuţie în repetate rânduri gradul scăzut de intermediere financiară din România, amintind şi de legătura directă dintre nivelul de bunăstare economică şi cel de intermediere financiară. El a arătat că este necesară în perspectivă creşterea intermedierii financiare, a ponderii creditelor în PIB. ”Da, ştim că trebuie să creştem intermedierea financiară, de la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană (29%) către o zonă mai apropiată ţărilor cu care ne comparăm, sau măcar la nivelul la care am fost în 2008, acela de 40% credit neguvernamental ca procent din PIB„, spunea Oprescu.

     

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • Peste 300 pacienţi români s-au tratat la spitalul WPK din Viena în primul semestru al anului, în creştere cu 116%

    Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali  atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.

    “Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.

    Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.

    Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.

    De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.

    Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold. 

    Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.

    Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.  

    Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.  

  • Peste 300 pacienţi români s-au tratat la spitalul WPK din Viena în primul semestru al anului, în creştere cu 116%

    Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali  atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.

    “Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.

    Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.

    Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.

    De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.

    Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold. 

    Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.

    Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.  

    Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.  

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). 

  • Cât de sărac este un român faţă de un european din zona euro

    Fiecare român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, de peste zece ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajun­ge în România la circa 1.400 de euro, po­trivit datelor BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017.

    Avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior.

    Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât de sărac este un român faţă de un european din zona euro

    Fiecare român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, de peste zece ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajun­ge în România la circa 1.400 de euro, po­trivit datelor BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017.

    Avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior.

    Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro