BusinessMagazin

Tag: pnl

  • Trăiască 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii! În urmă cu 34 de ani, în 1989, muncitorii stăteau la coadă pentru zahăr, ulei, carne, făină. Acum, corporatiştii stau la coadă la îngheţată, la Velocità, pe Calea Victoriei. Dacă PSD le măreşte impozitele pentru că au salarii mari, va fi revoltă

    Duminică după-amiază, 30 aprilie 2023. Calea Victoriei din Bucureşti, care este închisă în weekend, era arhi-arhiplină. Nu ştiu dacă am văzut vreodată atât de mulţi oameni pe Calea Victoriei, mai ales că este weekend prelungit cu ocazia zilei libere de astăzi, luni, 1 mai, iar oamenii pleacă din Bucureşti.

    Peste tot era coadă, la gelaterii, la cafenele, la pizzerii, la cofetării şi chiar la celebrele merdenele de la Nea Mihai, din piaţa Amzei (pentru cei care nu ştiu, sunt cele mai bune merdenele din Bucureşti) trebuia să stai la coadă cel puţin 15 minute.

    La Velocità, un icon pe Calea Victoriei, stăteai la coadă 30 de minute pentru a lua o îngheţată care nu-i ieftină deloc.

    Calea Victoriei era extrem de vie, colorată, cool, cu cele mai noi tendinţe din modă, tinerii îşi plimbau cu mândrie copiii, iar părinţii şi bunicii le ţineau trena.

    Ce paradox: acum 34 de ani, în 1989, aceşti părinţi şi bunici, care erau muncitori în fabricile comuniste, stăteau la coadă pentru zahăr, ulei, făină, carne, ca să nu mai vorbim că pâinea era pe cartelă.

    Acum, copiii şi nepoţii lor, corporatişti, stau 30 de minute la coadă la Velocità sau la celelalte gelaterii pentru o îngheţată.

    Ziua de 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii, are semnificaţii diferite.

    Bunicii şi părinţii trebuiau să iasă, aduşi cu arcanul, la celebra defilare prin faţa liderilor Partidului Comunist, iar acum copiii şi nepoţii defilează de plăcere pe Calea Victoriei, prin faţa privirilor tuturor, ca să vadă cine mai trece şi cu ce este îmbrăcat.

    Cei care se plimbau în weekend pe Calea Victoriei sau cei care au fost weekendul trecut pe Kiseleff la Street Food, au rămas şi îşi doresc să rămână în România în continuare, chiar dacă jumătate din generaţia Z crede că în viitorul apropiat ar trebui să părăsească ţara pentru o viaţă mai bună.

    Foarte mulţi dintre corporatiştii din Bucureşti, dar şi cei din celelalte oraşe mari, realizează că ce au obţinut aici este într-un fel sau altul la fel ca în afară: joburile din multinaţionale sunt la fel ca în afară, lucrează în clădiri de birouri la fel cum sunt cele de la Londra, Viena, Paris, New York, mâncarea este la fel, iar salariile, chiar dacă sunt mai mici ca în afară, au o putere de cumpărare poate mai mare aici, în România, decât în Occident. Să vedeţi cum se va ridica Iaşiul!

    În ultimii 20 de ani, România a înregistrat cea mai mare rată de creştere economică din Europa, iar în ultimul deceniu creşterea economică şi creşterea puterii de cumpărare a fost şi mai mare (salariile s-au dublat şi chiar triplat în valoare nominală, iar prin stabilitatea cursului valutar leu/euro au înregistrat o creştere în euro susţinută).

    Fiecare dintre cei care stau la coadă la Velocità sau la o altă gelaterie, munceşte din greu pentru banii lui, stă cu orele la muncă, încearcă să demonstreze că este mai bun decât omologul lui din afară, se încăpăţânează să creadă că în România poţi să trăieşti rezonabil de bine, aşa cum cred expaţii care vin aici şi nu mai pleacă.

    Fără să aibă în faţa ochilor anumite date economice ale viitorului, aceşti corporatişti, aceşti foarte mici, mici, mijlocii antreprenori şi liber profesionişti simt că această ţară are o şansă, mai ales după ce au văzut că nu suntem în urmă faţă de celelate ţări.

    Problema corporatiştilor este statul, guvernul, partidele, oamenii care administrează instituţiile de stat care nu fac nimic, care lucrează împotriva lor şi a acestei ţări.

    Problema banilor într-un fel sau altul s-a mai diluat, salariile corporatiştilor au crescut, dar când te uiţi în jur la tot ceea ce ţine de stat – infrastructura medicală, infrastructura educaţională, infrastructura publică -, toţi spun că este un dezastru, că nu mişcă nimic, că suntem o cauză pierdută. În fiecare zi apare un caz de corupţie la stat, iar banii ceruţi şi daţi ca mită nu sunt puţini, ci chiar foarte mulţi.

    Când companiile, atât multinaţionale cât şi firmele româneşti, caută cu disperare oameni, multe firme fiind nevoite să lucreze cu asiatici, pentru un job la stat, la o instituţie publică, se dă în continuare şpagă.

    Când trebuie să pleci din ţară cu avionul, inevitabil te loveşti şi eşti lovit în plin de preţurile produselor de la Otopeni şi nu înţelegi de ce aceste preţuri sunt mai mari decât în afară. Noroc că acum am aflat de Dosarul Otopeni, unde cei de acolo umblau să dea şpagă 22 de milioane de euro pentru prelungirea contractelor de închiriere a magazinelor din Otopeni. Iar această şpagă (care pentru foarte mulţi este foarte mare – 22 de milioane de euro pentru 10 ani -, dar în realitate este mică pentru businessul de acolo, de 80-90 de milioane de euro pe an) se recuperează imediat prin preţurile produselor şi serviciilor din Otopeni, pe care le plătim cu toţii.  

    Bugetul de stat are an de an bani mai mulţi, dar acest lucru se vede prea puţin, mult prea puţin: în sănătate este un dezastru, cel puţin ca percepţie, spitalele sunt murdare şi cad peste tine, mai ales cele din oraşele mijlocii şi mici, clădirile instituţiilor de stat sunt un dezastru, când te duci la ghişeele instituţiilor de stat funcţionarii sunt înghesuiţi ca într-o închisoare etc.. Acum, la şcoală, problema părinţilor nu este legată de note sau educaţie, pentru că este deja o cauză pierdută, ci de intrarea drogurilor în şcoli şi de faptul că poliţia, autorităţile statului, nu fac nimic. Certitudinea părinţilor este că aceste droguri ajung în şcoli, pe străzi, cu ajutorul poliţiei, cu ajutorul serviciilor secrete, care îi acoperă pe traficanţi, aşa cum văd în filmele americane.

    Dincolo de asta, toţi îşi pun problema, cel puţin la nivel de discuţie de cafenea, unde se duc banii din taxe şi impozite pe care ei îi plătesc din munca lor (45% din salariul brut se duce la stat, iar pentru cei care au afaceri, sunt taxele pe companii, care nu se opresc niciodată).

    Ce face statul cu aceşti bani, unde se duc ei?, este întrebarea tuturor.  

    Acum, piaţa este stresată de posibilitatea majorării taxelor şi impozitelor pentru că bugetul nu are bani suficienţi. De unde a venit acest lucru?

    Iar lumea este furioasă, o furie din aceasta ascunsă, când îl aud pe Ciolacu de la PSD că cei care câştigă mai mult decât preşedintele României trebuie să plătească un impozit mai mare. Dar de ce să facă acest lucru? Adică, cu cât munceşti mai mult, facturezi mai multe ore – de IT, de consultanţă, de avocatură etc. -, vei plăti un impozit mai mare?

    Aceşti corporatişti încearcă să spună în fiecare zi că nu au făcut o greşeală că au rămas în ţară, că vor să-şi crească copiii în această ţară, iar cei de la PSD, înfrăţiţi cu cei ce la PNL, vor să vină cu taxe şi impozite mai mari, din care să fure şi mai mult, că doar vin alegerile.  

    Poate Ciolacu, Ciucă şi alţi lideri ai celor două partide care formează guvernul ar trebui să stea la coadă la Velocità, să audă ce vorbesc oamenii.

    La un moment dat, USR era o speranţă pentru ei şi de aceea i-au votat. Cei de la USR au ajuns o dezamăgire, nimic nu se mai aude de ei, iar PSD şi PNL fură ca-n codru şi vor să pună taxe şi impozite mai mari. Despre Iohannis nu au ce să zică, pentru că preşedintele nu este prezent în spaţiul public, deci nici nu-l simt în viaţa lor.

    Aşa că, dacă PSD şi PNL le măresc taxele şi impozitele, s-ar putea ca votul lor de la anul să se îndrepte către AUR, ca o reacţie negativă la adresa celor care sunt acum la putere. Aşa s-a întâmplat în 2000, când mulţi tineri, proaspăt angajaţi în multinaţionalele care veneau în România, au votat cu Vadim doar ca să nu voteze cu Iliescu, care era votat de bunici şi părinţi, apoi au votat cu Băsescu, care le promitea că îi va trage pe PDSR-işti în ţeapă în Piaţa Victoriei, iar apoi au votat cu USR, care era ceva nou şi vorbea pe limba lor.

    Să vedem cu vine vor vota la anul.

    Până una alta, trăiască ziua de 1 Mai corporatist, Ziua Internaţională a Oamenilor Muncii.

  • Deputat PNL: Măsurile pesediste nu fac decât să ne frustreze şi să ne separe şi mai mult

    „Ce este Forumul de Dreapta şi de ce avem nevoie de o astfel de platformă. Partidul Naţional Liberal are mare nevoie de comunicare! De comunicare între colegi, de comunicare între partid şi membri şi de comunicare cu electoratul. Într-o perioadă în care agenda publică a fost preluată în totalitate de PSD, liberalii trebuie să lupte pentru a le arăta românilor că doar liberalismul poate crea România în care să rămânem şi să ne dezvoltăm. Economia nu poate fi decât liberală, iar măsurile pesediste nu fac decât să ne frustreze şi să ne separe şi mai mult”, scrie pe Facebook Dan Vîlceanu.

    El anunţă că, împreună cu Florin Cîţu, a iniţiat Forumul de Dreapta, „un spaţiu în care toţi oamenii cu viziune de dreapta pot adera şi îşi pot exprima opinia liber”.

  • „Disperarea PNL sub conducerea tandemului Ciucă – Bode atinge cote maxime”, transmit liderii USR şi PMP, Cătălin Drulă şi Eugen Tomac. Ei afirmă că „în veritabil stil mafiot peneliştii îşi ocupă timpul cu şantajarea primarilor USR şi PMP”.

    „Disperarea PNL sub conducerea tandemului Ciucă – Bode atinge cote maxime”, afirmă Uniunea Salvaţi România (USR) şi Partidul Mişcarea Populară (PMP) într-un comunicat de presă comun.

    Preşedinţii celor două partide, Cătălin Drulă, respectiv Eugen Tomac, le transmit liderilor PNL că sunt „panicaţi că vine nota de plată a unei guvernări dezastruoase”.

    „Aşa că în veritabil stil mafiot peneliştii îşi ocupă timpul cu şantajarea primarilor USR şi PMP în loc să guverneze în interesul întregii ţări. Ameninţări, blocaje, desanturi de penelişti se revarsă peste primarii noştri oneşti, care lucrează pentru binele comunităţilor pe care le administrează. Pentru Ciucă şi Bode e greu să vadă că unii se pricep la munca lor şi dezvoltă oraşe şi comune”, afirmă Cătălin Drulă şi Eugen Tomac.

    „Dacă în PNL se practică şantajul cu dosare de la serviciul secret al lui Bode sau condiţionări de fonduri de la buget, în România modernă nu mai este loc pentru astfel de practici, spun cei doi preşedinţi”, potrivit comunicatului.

    „Felul în care PNL manipulează fonduri publice ca să pună presiune pe primarii USR şi PMP este doar unul dintre motivele pentru care PNL va fi măturat la alegeri în 2024. Românii alături de opoziţia democratică din această ţară nu vor accepta să călcaţi statul de drept în picioare şi să ne marginalizaţi în Europa cu apucături dictatoriale şi anti-democratice”, adaugă preşedinţii USR şi PMP.

    Liderii USR şi PMP mai afirmă că, românii au petrecut cel mai scump Paşte din ultimii 20 de ani.

    „PNL (alături de PSD) vrea să împartă statul ca pe o pradă pentru privilegiaţi, în timp ce oamenii suferă din cauza scumpirilor. Nu vor reuşi, vom lupta pentru modernizarea României atât în administraţia locală, cât şi cea locală”, conchid Cătălin Drulă şi Eugen Tomac.

  • PSD nu susţine propunerea legislativă, iniţiată Nicolae Ciucă şi Lucian Bode, prin care se înăspresc sancţiunile penale în cazul protestelor publice, transmit social-democraţii

    „ În forma actuală proiectul de lege intrat marţi în dezbatere la Senat este de natură să intimideze organizarea şi participarea la demonstraţii sau mitinguri de protest, ceea ce afectează însăşi fundamentul democraţiei. Libertatea de exprimare şi libertatea întrunirilor sunt garantate de Constituţia României şi nu pot fi îngrădite în niciun fel. Poporul român este suveran, iar cetăţenii trebuie să aibă libertatea de a-şi exprima public nemulţumirile faţă de cei aleşi, fără a fi intimidaţi sub sancţiunea pedepsei cu închisoarea”, potrivit unui comunicat de presă.

    Prin urmare, PSD „nu va vota proiectul de lege în forma actuală”.

    „În cadrul dezbaterilor, parlamentarii PSD vor solicita eliminarea amendamentului, propus de PNL, prin care cei care participă la proteste riscă să fie sancţionaţi direct cu închisoarea pentru că îndrăznesc să critice autorităţile publice sau decidenţii politici. Proiectul de lege iniţiat de parlamentarii PNL propune modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea ordinii publice, inclusiv prin atingerea demnităţii persoanei, să fie pedepsită cu închisoare între 1 şi 5 ani, sau pentru formele agravante, cu închisoare de la 2 la 7 ani. În forma actuală, aceleaşi fapte se pedepsesc cu amendă sau cu închisoare de la 3 luni la 2 ani”, se menţionează în finalul comunicatului.

    Premierul Nicolae Ciucă şi ministrul de Interne, Lucian Bode, au depus un proiect de lege prin care elimină posibilitatea sancţiunii cu amendă în caz de ultraj sau de tulburare a liniştii publice. Aceste infracţiuni ar urma să se pedepsească doar cu închisoarea.

     

  • Ion Cristoiu: Va fi Cazul Lucian Bode pentru PNL prilejul de a ieşi din cuşca în care-l ţine Klaus Iohannis de un deceniu aproape?

    Ion Cristoiu: De cînd a devenit preşedinte, dînd curs unei tradiţii postdecembriste otrăvitoare, Klaus Iohannis şi-a tratat partidul în numele căruia a candidat ca pe un nasture de la prohab. A impus partidului schimbări dramatice la vîrf.

    Ion Cristoiu: E datoria, dar şi dreptul PNL să ia o decizie în cazul Bode. O decizie însă de partid liber, matur, care-şi analizează singur problemele şi nu una impusă din afară, de partid care trage cu gura la brişca de la Cotroceni, de partid mucos, care nu se poate şterge la fund fără poveţele preşedintelui.

    Ion Cristoiu: Dacă vrea să supravieţuiască politic PNL trebuie să iasă din cuşca în care-l ţine închis Klaus Iohannis. Va fi momentul Bode cel în care PNL se va elibera de sub Autoritatea nocivă a lui Klaus Iohannis?
    Şueta de peste hotare, cum i-am putea spune Conferinţei de presă ţinută de Klaus Iohannis cu tovarăşele sale de voiaj, definită prin amabilităţi de dulceaţă cu un pahar de apă rece, a avut, totuşi, un moment de stoarcere a lămîiei. Cineva l-a întrebat pe Klaus Iohannis despre Cazul Lucian Bode. Pentru a pricepe întrebarea şi, evident, răspunsul, se impune o prezentare pe scurt a Cazului. Acuzat în presă că şi-ar fi plagiat teza de doctorat, Lucian Bode, ministrul Administraţiei şi Internelor, a fost supus la două şedinţe de judecată ale Comisiei de etică de la UBB Cluj. Sentinţa în ambele cazuri, a exprimat în materie de mentalitate ceea ce Petre Pandrea remarca la români:

    Sinteza aparte dintre iepure şi broască.
    Iepure, pentru că românii sînt gata s-o ia fuga cînd apare un duşman puternic.
    Broască, pentru că românii se pitesc imediat ce simt că Stăpînul vine spre ei.
    Deşi ambiguă, suficient de alandala pentru a fi interpretată de Lucian Bode ca fiindu-i favorabilă, sentinţa a fost folosită de USR într-un Război zgomotos împotriva lui Lucian Bode. Întrebarea de la şuetă ţinea din acest punct de vedere nu de profesionalismul gazetăresc, ci de activismul isteric USR-ist:
    „Aş vrea să vă reamintesc o declaraţie pe care aţi făcut-o în 2021: «plagiatul reprezintă furt intelectual şi este inacceptabil ca persoanele acuzate să nu facă un pas în spate într-o ţară democratică». Acum vă întreb: în cazul lui Lucian Bode, a cărui lucrare de doctorat a fost declarată plagiată de către Comisia de etică a Universităţii de la Cluj, aţi avut o discuţie cu acesta, i-aţi cerut să facă un pas în spate?”
    Dincolo de minciună (Comisia n-a declarat lucrarea plagiată, ci viciată din punct de vedere academic) întrebarea conţine o şopîrlă pe post de vierme-n măr.
    Tot ceea ce face preşedintele trebuie să fie transparent. Nu se cunoaşte vreun Comunicat prezidenţial care să dezvăluie o întîlnire între Klaus Iohannis şi Lucian Bode în chestiunea Plagiatului. Prin urmare Klaus Iohannis e întrebat dacă a avut cu Lucian Bode o întîlnire secretă, cu draperiile trase şi lumina scăzută. Aşa cum mărturiseşte şi întrebarea, Klaus Iohannis s-a manifestat pînă acum drept un duşman de moarte al plagiatului. E drept sintagma cu pasul în spate se referea la plagiatorii din rîndul duşmanilor săi politici. Lucian Bode face parte dintre amicii politici ai preşedintelui. Presupunîndu-i lui Klaus Iohannis o minimă logică de comportament, domnia sa ar trebui să fie necruţător cu orice politician acuzat de plagiat.
    Răspunsul domniei sale a sunat astfel:
    „Din cîte am înţeles din spaţiul public, nu chiar aşa a spus Comisia, dar este adevărat că acolo sînt probleme. Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios şi eu am încredere că în PNL, şi domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni şi impactul politic. Eu personal, sincer, mă aştept ca cel tîrziu pînă la rocadă sau rotaţia guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens.”

    Din cîte se vede poziţia asumată de preşedinte faţă de Cazul Bode e una de Tătuc al PNL. Preşedintele se situează deasupra partidelor. Prin urmare, domnia sa nu-şi poate permite să invoce „impactul politic” al acuzaţiilor aduse unui lider PNL. Cu atît mai puţin, preşedintele nu-şi poate permite să declare public faptul că el se aşteaptă ca PNL să ia o decizie clară pînă la o anumită dată. PNL e un partid de pe scena politică a ţării. Pentru preşedinte, un partid care nu diferă cu nimic în planul statutului de alte partide, PSD, UDMR, USR.

    Nu l-am auzit pînă acum pe Klaus Iohannis exprimîndu-şi speranţa că USR va ţine cont de impactul politic al unui scandal şi că va lua o decizie menită a îmblînzi impactul politic.
    De cînd a devenit preşedinte, dînd curs unei tradiţii postdecembriste otrăvitoare, Klaus Iohannis şi-a tratat partidul în numele căruia a candidat ca pe un nasture de la prohab. A impus partidului schimbări dramatice la vîrf. L-a dat jos pe Ludovic Orban pentru a-l cocoţa la vîrf pe Florin Cîţu. Un dezastru pentru partid. L-a dat jos în scurt timp pe Florin Cîţu pentru a-l cocoţa în loc pe Nicolae Ciucă. Un dublu dezastru.

    A impus PNL ruperea de USR şi giugiuleala guvernamentală cu PSD. Unui partid marcat prin tradiţie de Politica brătienistă a lui Prin noi înşine! i-a impus politica Prin ceea ce spune Bruxellesul! Rezultatul acestei tutelări publice, ostentative, al acestei tratări a unui partid de oameni maturi ca pe o ceată de nepoţi care se scobesc în nas se vede în sondaje. PNL a înţepenit de mult timp cu cîteva linii sub 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect PNL pentru eliminarea suprataxării contractelor de muncă part-time

    Liberalii au depus un proiect de lege care prevede eliminarea suprataxării contractelor  cu timp parţial: „Când ceva nu merge trebuie să avem inteligenţa şi flexibilitatea să admitem şi să corectăm. PNL consideră că munca trebuie încurajată şi nu suprataxată”.

    „Sute de mii de oameni sunt afectaţi de prevederile actualei legi. Prin această iniţiativă situaţia lor se poate îndrepta. Multe contracte de nuncă vor fi scoase din economia subterană şi încasările la bugetul consolidat vor creşte. PNL consideră că munca trebuie încurajată şi nu suprataxată. Este foarte important să susţinem mai mult România care munceşte. Atunci când ceva nu merge trebuie să avem inteligenţa şi flexibilitatea să admitem şi să corectăm. Modul în care sunt taxate în prezent contractele cu timp parţial este o inechitate şi este o măsură profund injustă”, spune Raluca Turcan.

    Ea spune că e „nedrept” ca un angajat să fie suprataxat, deşi munceşte câteva ore pe zi.

    „Ministerul de Finanţe şi-a propus colectarea mai multor bani la buget, însă rezultatul este contrar. Munca la negru creşte şi oamenii care muncesc pe bani puţini sunt cei mai afectaţi”, adaugă fostul ministru al Muncii.

    Turcan precizează că proiectul PNL prevede ca baza de calcul să nu mai fie calculată la nivelul salariului minim brut pe economie, ci să fie calculată la venitul efectiv realizat.

     

  • PNL, despre cazul OMV: Ministerul de Finanţe condus de PSD trebuie să prezinte soluţii în acest caz

    „Ministerul de Finanţe condus de PSD este instituţia responsabilă şi care trebuie să prezinte soluţii în acest caz. Ministerul condus de către domnul Adrian Câciu este cel care a elaborat ordonanţa, aşa cum este şi firesc din moment ce vorbim despre o taxă aplicată companiilor. Reiterăm un fapt simplu şi evident pentru toată lumea: Ministerul Energiei are alte atribuţii şi nu se ocupă cu introducerea de taxe şi impozite”, potrivit unui comunicat de presă.

    Cronologia, afirmă liberalii, este una cât se poate de clară: Comisia Europeană, prin intermediul DG TAXUD, a organizat în cursul lunii decembrie două serii de consultări cu statele membre pe această temă, la care Ministerul de Finanţe condus de PSD a fost invitat. La primul, ministerul român de Finanţe nu a fost reprezentat, iar la al doilea a fost prezent, dar fără să adreseze întrebări lămuritoare despre cazul specific al României. Statele membre au avut obligaţia de a raporta Comisiei Europene, în cadrul procesului de implementare, măsurile adoptate privind contribuţia de solidaritate. Ministerul de Finanţe a transmis acest raport Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, la data de 30 decembrie 2022, adică după adoptarea OUG 186/2022.

    „Pe durata negocierilor, Ministerul de Finanţe nu a înaintat propuneri de modificare a textului pe domeniul său de competenţă, cu toate că a fost informat în permanenţă prin comunicările Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană către autorităţile naţionale. În plus, Ministerul de Finanţe condus de PSD trebuie să explice raţiunile care stau la baza celor patru coduri CAEN pe care le-a introdus în ordonanţă – şi care restrâng aplicabilitatea acesteia – şi de nu a ales varianta statelor care nu au aplicat coduri CAEN”, se mai arată în comunicat.

    PNL mai transmite că este deschis la dezbateri în cadrul Coaliţiei pentru identificarea de soluţii care să corecteze situaţia generată de aceste coduri restrictive la nivelul ordonanţei.

    „PNL nu este interesat să genereze un conflict la nivelul Coaliţiei, însă nu poate să ignore o situaţie care ar putea prejudicia statul român. Pasarea vinei nu ajută România, nu aduce bugetului sumele pe care le datorează cea mai mare companie energetică. De aceea, PNL consideră că dezbaterea, atât publică, cât şi la nivelul Coaliţiei trebuie axată pe soluţiile pe care statul român le mai are la dispoziţie şi desigur pentru identificarea şi remedierea erorilor. Trebuie să vedem de ce Ministerul de Finanţe a avut această atitudine care poate duce la eliminarea taxării companiei OMV Petrom şi ce se poate face pentru a corecta situaţia. Clarificarea este esenţială, pentru că nu e corect ca unele companii din energie să plătească taxa, iar altele nu, dar şi pentru că profiturile companiilor din energie au fost obţinute în urma unor creşteri exagerate de preţuri, care au căzut pe umerii românilor”, se menţioneaă în finalul comunicatului.

  • Zetea: Sperăm ca PNL să urmeze în Cabinetul Ciolacu modelul de integritate impus de PSD

    PSD a lansat în ultima vreme o serie de critici la adresa mai multor miniştri liberali: Lucian Bode, Cătălin Predoiu şi Virgil Popescu.

    „Vorbim despre o coaliţie, în care fiecare partid are libertatea în a-şi promova oamenii de partid. Noi ce spunem este că în interiorul PSD am instaurat standarde de integritate pentru cei care reprezintă partidul la cel mai înalt nivel, mai ales în interiorul Guvernului. Am spus nu o dată, dacă oameni asupra cărora planează suspiciuni de integritate, anchete de presă care arată, chiar şi fără decizii ale instanţelor, arată nişte probleme foarte mari, iar acei oameni reprezintă România în dosare importante, aşa cum este de exemplu dosarul Schengen, aceşti oameni, aceşti miniştri, dacă ar fi membri ai PSD, n-ar mai fi făcut parte din Guvern”, spune la RFI Gabriel Zetea, întrebat dacă asta înseamnă că după rocada de la guvernare din luna mai este exclus ca viitorul premier Marcel Ciolacu să-i păstreze în funcţie pe cei trei.

    El spune că PSD speră ca modelul de integritate pe care l-a impus în rândul propriilor membri să fie urmat în viitorul Guvern Ciolacu şi de către PNL.

    „E foarte dificil să vorbim despre o poziţie de forţă, o schimbare de strategie pe care România poate să o aibă în faţa partenerilor europeni, atâta vreme cât în unul dintre cele mai importante ziare ale Europei, aşa cum este Le Monde, apar articole de presă care vorbesc despre problemele de integritate ale unor miniştri care gestionează acest dosar important al României. Ar trebui să eliminăm aceste vulnerabilităţi din Guvernul României. Nimeni nu spune că aceşti oameni sunt vinovaţi, dar pot să facă un pas în lateral, până la momentul în care acuzaţiile care li se aduc sunt dovedite într-un fel sau în altul în instanţă, fără a aduce această presiune suplimentară din afară, o presiune care vine în urma activităţilor personale şi nu ca şi ministru, ne putem lipsi de această presiune la nivelul Guvernului, pentru ca Guvernul să poată să funcţioneze mult mai bine”, adaugă social-democratul.

    El admite că PSD nu poate să ceară oficial PNL, în coaliţie, să nu-i nominalizeze pe liberalii respectivi în viitorul Guvern Ciolacu.

  • PNL, răspuns pentru PSD: Nu suntem de acord cu noi taxe şi impozite sau cu creşterea preţurilor

    „Poziţia Partidului Naţional Liberal în privinţa suprataxării companiilor rămâne una foarte clară şi fermă: nu susţinem majorarea sau introducerea de noi taxe sau impozite care ar aduce o povară pe umerii unui mediu economic care se confruntă deja cu probleme, venite dintr-un context global dificil. O majorare a regimului de taxare ar sufoca economia reală şi ar alunga investitorii, iar PNL nu poate fi de acord cu aşa ceva. De altfel, coaliţia în ansamblul ei (inclusiv PSD) s-a angajat ca în acest an să nu introducă nicio taxă nouă sau să le majoreze pe cele existente. Anul 2023 a început deja cu un Cod Fiscal modificat, prin măsuri de echilibrare a taxării şi de eliminare a unor inechităţi din sistem, cod fiscal pe care l-au agreat toate cele trei partide din coaliţia de guvernare. Partidele ar trebui să evite tentaţia să lanseze măsuri fiscale care dau bine la un anumit tip de alegători, dar care riscă să arunce în aer stabilitatea fiscală”, potrivit unui comunicat de presă.

    Potrivit liberalilor, introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri pentru companiile mari înseamnă creşterea în cascadă a preţurilor la produse şi servicii care vor afecta toţi românii.

    „PNL consideră că sunt necesare analize profesioniste şi serioase, întrucât riscul unor creşteri de preţuri şi mai mari, generate de astfel de măsuri, este unul major. PNL va susţine stabilitatea şi solidaritatea cu categoriile care suferă azi din cauza contextului regional şi mondial economic, dar nu va accepta măsuri luate fără o judecată riguroasă. În prezent, România are un cadru fiscal stabil, predictibil şi atrăgător pentru investitori. O dovedesc cifrele macroeconomice din anul trecut, care arată că am atras investiţii străine directe la un nivel record: 11,3 miliarde euro (potrivit estimării BNR). PIB-ul a avut un avans de 4,9% (potrivit estimării Comisiei Naţionale de Prognoză), economia performând peste aşteptări (estimarea iniţială era de 4,6%). Exporturile româneşti au fost de 85 miliarde euro (în primele 11 luni ale 2022). Aceste valori preliminare vor fi confirmate de cele finale, care urmează să fie publicate de către INS. Facem clar şi pentru PSD: taxarea profiturilor excepţionale din zona de energie este un subiect total diferit de cel al unei suprataxări de 1% aplicată tuturor companiilor – care va duce la o explozie generalizată a preţurilor”, se menţionează în finalul comunicatului.

    Social-democraţii le-au cerut liberalilor să-şi definească poziţia faţă de taxa de solidaritate aplicabilă companiilor cu venituri mari şi foarte mari: „Nu este clar dacă susţin sau se opun acestei taxe”.

  • Nicolae Ciucă: proiectele legii Educaţiei au fost analizate de liderii PNL

    Proiectul privind legile Educaţiei a fost analizat luni de liderii liberali.

    „Au fost prezentate concluziile doamnei ministru şi ale comisiei de specialitate din PNL. Au fost supuse aprobării proiectele astfel încât în coaliţie să putem susţine proiectele în forma actuală”, a anunţat Nicolae Ciucă, liderul PNL şi premierul României.

    Nicolae Ciucă a mai spus că subiectul va fi discutat zilele următoare în cadrul coaliţiei de guvernare.

    „Săptămâna aceasta vom avea o întâlnire pentru a stabili calendarul prin care legile educaţiei să fie aprobate în Guvern şi apoi să fie transmise la Parlament”, a precizat Ciucă.

    Declaraţiile au fost făcute la finalul şedinţei de luni a Biroului Politic Naţional al PNL.