Tag: Plan

  • OFICIAL. Unul dintre cele mai cunoscute magazine de mobilă din România a intrat în insolvenţă

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, primul default de la Bursa de Valori Bucureşti, adică prima companie care a eşuat în a-şi plăti datoriile din cauza problemelor financiare, a intrat insolvenţă la propria cerere după ce Tribunalul Bucureşti a admis, pe 6 martie 2023, cererea formulată de debitoare.

    Pe 17 februarie, Instanţa dispusese închiderea procedurii de concordat preventiv la solicitarea lui Călin Fusu, preşedintele consiliului de administraţie şi acţionar majoritar prin intermediul fondului Neogen. Vivre Deco a solicitat ieşirea din concordat după ce planul de restructurare nu a adunat numărul minim de voturi necesar omologării.

    Potrivit informaţiilor ZF, un avocat care reprezintă câţiva obligatari a cerut să i se ridice dreptul de administrare lui Călin Fusu, însă instanţa a respins cererea ca neîntemeiată. Fusu va acţiona în continuare ca director general, dar sub patronajul consorţiului de practicieni în insolvenţă Infinexa Restructuring SPRL si Continuum SPRL.

    Pe 7 noiembrie 2022 compania a depus la dosar Planul de redresare iniţial, care prevedea plata a 4,2% din banii investiţi în cele două emisiuni de obligaţiuni de 10,45 de milioane de euro celor peste 500 de obligatari.

    Ca urmare a negocierilor debitoarei cu creditorii, compania a modificat planul de restructurare, propunând 15% înapoi obligatarilor peste patru ani. Adiţional, retailerul a propus să cesioneze 16% din totalul acţiuni creditorilor dacă Planul de redresare modificat este aprobat.

    Termenul solicitat creditorilor afectaţi pentru a-şi manifesta votul asupra planului de restructurare modificat a fost stabilit până cel târziu la data de 6 februarie 2023 inclusiv, adică o lună. Cu toate acestea, Vivre a considerat că interpretarea corectă ar fi că termenul de 60 de zile prevăzut de lege curge din nou după depunerea unui Plan de restructurare modificat.

    Ulterior, tot Vivre Deco a solicitat anularea prealungirii termenului, cât şi închiderea procedurii de concordat preventiv. „Negocierile cu creditorii al căror vot pozitiv ar fi putut determina aprobarea planului de restructurare au eşuat, motiv pentru care considerăm că negocierile nu pot conduce la aprobarea unui plan de restructurare”, scria societatea.

    Citiţi aici mai multe detalii.

     

  • CEC Bank începe tranziţia cardurilor către alternativa din plastic reciclat în paralel cu relansarea portofoliului de carduri sub un design care aduce în prim-plan tradiţiile româneşti

    CEC Bank anunţă că şi-a relansat portofoliul de carduri cu un nou design care aduce în prim-plan tradiţiile româneşti. În paralel, cardurile nou emise de CEC Bank sunt eco-friendly – din plastic reciclat şi cu elemente biodegradabile.

    “Pentru că CEC Bank este în primul rând o bancă românească, ne-am dorit să avem un concept creativ care să fie axat pe tradiţiile populare, dar într-un stil modern, actual. Ilustraţia de pe fiecare card are ca element central o datină românească – Căluşarii, Ursul, Capra, Hora, Pluguşorul – reinterpretată cu elemente grafice moderne şi ilustrate în paleta coloristică a brandului”, spune Cristian Tudorancea, Director Carduri în cadrul CEC Bank.

    Designul noilor carduri de debit şi de credit a fost realizat de artistul român Mihai Ţenovici, care şi-a pus amprenta asupra mai multor branduri româneşti.

    Procesul de tranziţie va avea loc etapizat şi se va aplica atât cardurilor nou-emise cât şi celor reînnoite, spun oficialii băncii.

    Potrivit acestora, cardurile pot fi obţinute din orice sucursală CEC Bank, dar şi 100% online.

    CEC Bank are deja în oferta sa o variantă de plată eco-friendly care nu implică folosirea unui plastic fizic: cardul virtual Visa Multicurrency. Acesta este emis în următoarea zi lucrătoare putând fi imediat vizualizat în aplicaţia de mobile banking CEC app şi utilizat prin intermediul portofolelor digitale Apple Pay şi Google Pay pentru plăţi la comercianti şi/sau retrageri direct cu telefonul mobil la cele peste 900 de echipamente ATM/MFM care au implementată funcţionalitatea contactless. De asemenea, posesorii de carduri VISA pot adăuga cardul pe ceasul smart şi pot face plăţi prin aplicaţiile Fitbit Pay şi Garmin Pay.  

    Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi cu active de peste 61,8 miliarde lei, la sfârşitul lui 2022.

     

  • Vivre Deco a ieşit din procedura de concordat preventiv: „Planul de restructurare nu a adunat numărul minim de voturi necesar omologării.” Compania ar putea cere intrarea în insolvenţă

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, primul default de la Bursa de Valori Bucureşti, a anunţat vineri la Bursa de la Bucureşti că Tribunalul Bucureşti a dispus pe 17 februarie închiderea procedurii de concordat în care compania se afla.

    „Societatea a solicitat închiderea procedurii având în vedere că planul de restructurare nu a adunat numărul minim de voturi necesar omologării”, notează Vivre în raportul de la bursă semnat de Călin Fusu, preşedintele consiliului de administraţie şi acţionar majoritar.

    ZF a scris anterior că Vivre Deco a solicitat Instanţei să dispună închiderea procedurii de concordat preventiv întrucât negocierile cu creditorii care ar fi putut vota pentru aprobarea planului de restructurare au eşuat.

    Printr-o altă cerere, Călin Fusu a mai solicitat Tribunalului să renunţe la cererea de prelungire a termenului de negociere şi de exprimare a votului asupra planului de restructurare modificat. Potrivit informaţiilor ZF, compania ar urma să ceară intrarea în insolvenţă.

    „În temeiul art.34 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă închide procedura de concordat preventiv a debitorului. Sentinţa de închidere a procedurii va fi notificată OFICIULUI REGISTRULUI COMERŢULUI Bucureşti de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pentru efectuarea menţiunii. Executorie. Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Bucureşti secţia a VII-a civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de grefa instanţei, azi, 17.02.2023”, este hotărârea din dosarul electronic.

    Călin Fusu a spus pentru ZF că „în insolvenţă (faliment) se primeşte zero de către obligatari, având în vedere că activele sunt grevate în favoarea BT şi compania nu ar mai putea avea într-o asemenea procedură alte surse importante decât vânzarea activelor grevate în condiţiile în care insolvenţa va afecta în mod practic afacerea prin prisma clienţilor şi furnizorilor”.

    Citeşte aici mai multe detalii.

     

  • Comisia Europeană are un plan de confiscare a activelor ruseşti

    Comisia Europeană anunţă că are un plan de confiscare a activelor ruseşti blocate după declanşarea războiului din Ucraina.

    Comisia Europeană a anunţat un plan de confiscare a activelor ruseşti care au fost îngheţate pentru a pedepsi Rusia pentru invazia din Ucraina.

    „Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei şi am îngheţat 19 miliarde de euro (16 miliarde de lire sterline) din banii oligarhilor ruşi”, a anunţat Ursula von der Leyen, preşedintele CE, prin intermediul unui comunicat.

    Ea a precizat că UE şi partenerii săi ar putea gestiona fondurile şi le-ar putea investi pe termen scurt. Totuşi, banii vor merge către Ucraina, astfel încât să compenseze daunele provocate de ruşi.

    „Vom lucra la un acord internaţional cu partenerii noştri pentru a face acest lucru posibil. Şi, împreună, putem găsi modalităţi legale de a ajunge la acest lucru”, a precizat Ursula von der Leyen.

    Preşedintele CE a mai spus că UE propune înfiinţarea unui tribunal specializat, sprijinit de ONU, „pentru a investiga crimele de război”.

  • Cea mai mare piaţă de real-estate din întreaga lume iese din furtună: Xi Jinping s-a hotărât să salveze sectorul imobiliar chinez şi economia lansând un plan de ajutor economic fără precedent

    Sectorul imobiliar din China se confruntă de mai bine de un an de zile cu o criză severă cauzată boicotarea plăţilor lansată de clienţi, pe fondul livrărilor tot mai greoaie a locuinţelor. Scenariul unui colaps al real-estateului şi impactul pe care acesta îl poate provoca economiei chineze l-a convins pe Xi Jinping şi pe cei aflaţi la conducere să lanseze o schimbare şi un plan economic fără precedent pentru a evita dezastrul, scrie Bloomberg.

    Beijingul a lansat recent un plan de salvare al sectorului în 16 puncte, marcând astfel realizarea unui efort decisiv făcut pentru redresarea unei economii afectate de doi ani de restricţii şi de politici anti-COVID foarte dure.

    „Este vorba de o schimbare semnificativă. Se pare că spaţiul de manevră pentru schimbarea politicilor economice s-a lărgit după Congresul Partidului, inclusiv în privinţa celor mai mari două probleme pentru economia chineză, COVID-ul şi proprietatea”, a declarat Larry Hu, şeful departamentului economic pentru China, în cadrul Macquarie Group.

    Economiştii sunt de părere că schimbarea la 180 de grade a atitudinii lui Xi Jinping şi implementarea planului de ajutor economic pentru sectorul imobiliar vor impulsiona pe termen lung o creştere economică şi reveneirea pieţei.

    Planul de salvare presupune o acţiune în două acte. Pe de o parte este vorba despre  un ajutor din partea Băncii Populare a Chinei, care se pregăteşte să sprijine sectorul imobiliar în problema crizei de lichiditate, dar şi să relaxeze cerinţele privind avansul pe care cumpărătorii de locuinţe trebuie să îl înainteze pentru a achiziţiona un imobil.

    Pe de alta, China a extins plafonul  unui program de sprijin financiar destinat companiilor imobiliare, care vine în ajutorul dezvoltatorilor ce vor să vândă mai multe obligaţiuni. Unul dintre cele mai importante puncte ale planului de salvare îl reprezintă relaxarea temporară a restricţiilor privind împrumuturile bancare pe care dezvoltatorii le pot contracta pentru proiectele lor.

    În plus, autorităţile au încurajat creditorii să negocieze cu cei ce vor să cumpere locuinţe, pentru a prelungi perioada de plată a ipotecii. Această măsură este menită să reducă riscul unor proteste a clienţilor care s-au angajat în boicotarea plăţii pentru ipotecă.

    În ciuda acestor măsuri, situaţia real-estateului chinezesc rămâne una sensibilă. Piaţa, în valoare de 2,4 trilioane de dolari se confruntă cu cele mai extreme scăderi de preţuri din ultimii opt ani, iar creditele neperformante legate de proprietăţi au crescut cu 30%.

  • Cea mai mare piaţă de real-estate din întreaga lume iese din furtună: Xi Jinping s-a hotărât să salveze sectorul imobiliar chinez şi economia lansând un plan de ajutor economic fără precedent

    Sectorul imobiliar din China se confruntă de mai bine de un an de zile cu o criză severă cauzată boicotarea plăţilor lansată de clienţi, pe fondul livrărilor tot mai greoaie a locuinţelor. Scenariul unui colaps al real-estateului şi impactul pe care acesta îl poate provoca economiei chineze l-a convins pe Xi Jinping şi pe cei aflaţi la conducere să lanseze o schimbare şi un plan economic fără precedent pentru a evita dezastrul, scrie Bloomberg.

    Beijingul a lansat recent un plan de salvare al sectorului în 16 puncte, marcând astfel realizarea unui efort decisiv făcut pentru redresarea unei economii afectate de doi ani de restricţii şi de politici anti-COVID foarte dure.

    „Este vorba de o schimbare semnificativă. Se pare că spaţiul de manevră pentru schimbarea politicilor economice s-a lărgit după Congresul Partidului, inclusiv în privinţa celor mai mari două probleme pentru economia chineză, COVID-ul şi proprietatea”, a declarat Larry Hu, şeful departamentului economic pentru China, în cadrul Macquarie Group.

    Economiştii sunt de părere că schimbarea la 180 de grade a atitudinii lui Xi Jinping şi implementarea planului de ajutor economic pentru sectorul imobiliar vor impulsiona pe termen lung o creştere economică şi reveneirea pieţei.

    Planul de salvare presupune o acţiune în două acte. Pe de o parte este vorba despre  un ajutor din partea Băncii Populare a Chinei, care se pregăteşte să sprijine sectorul imobiliar în problema crizei de lichiditate, dar şi să relaxeze cerinţele privind avansul pe care cumpărătorii de locuinţe trebuie să îl înainteze pentru a achiziţiona un imobil.

    Pe de alta, China a extins plafonul  unui program de sprijin financiar destinat companiilor imobiliare, care vine în ajutorul dezvoltatorilor ce vor să vândă mai multe obligaţiuni. Unul dintre cele mai importante puncte ale planului de salvare îl reprezintă relaxarea temporară a restricţiilor privind împrumuturile bancare pe care dezvoltatorii le pot contracta pentru proiectele lor.

    În plus, autorităţile au încurajat creditorii să negocieze cu cei ce vor să cumpere locuinţe, pentru a prelungi perioada de plată a ipotecii. Această măsură este menită să reducă riscul unor proteste a clienţilor care s-au angajat în boicotarea plăţii pentru ipotecă.

    În ciuda acestor măsuri, situaţia real-estateului chinezesc rămâne una sensibilă. Piaţa, în valoare de 2,4 trilioane de dolari se confruntă cu cele mai extreme scăderi de preţuri din ultimii opt ani, iar creditele neperformante legate de proprietăţi au crescut cu 30%.

  • Răsturnare de situaţie în cel mai important deal al anului din universul cripto: Binance, cel mai mare exchange de criptomonede din lume, renunţă la planul de a achiziţiona FTX, unul dintre cei mai aprigi rivali ai gigantului chinez. FTX ajunge din nou în pragul dezastrului

    Binance, cel mai mare exchange de criptomonede din lume, a anunţat oficial că renunţă la planul de a cumpăra platforma FTX, unul dintre cei mai importanţi rivali ai companiei. Răsturnarea de situaţie vine la doar o zi după ce Chagpeng Zhao, CEO-ul Binance, a spus că Binance a ajuns la un acord pentru preleuarea businessului rival. FTX se află în mijlocul unei crize severe de lichiditate şi la un pas de un colaps total, scrie CNBC.

    „La început noi am sperat că vom sprijinii clienţii FTX şi că vom putea rezolva problema lichidităţii. Cu toate acestea ne-am convins rapid că problemele de acolo depăşesc orice ajutor pe care l-am putea oferi”, au declarat reprezentanţii Binance.

    În contextul acestor evoluţii FTX rămâne cel puţin pe moment fără un cumpărător. Samb Bankman-Fried, CEO-ul companiei, le-a spus investitorilor că businessul său se confruntă cu un deficit de lichidtate care se ridică la 8 miliarde de dolari, pe fondul retragerilor făcute de clienţii platformei.

    Prăbuşirea acordului dintre Binance şi FTX este cel mai recent capitol al unui episod şocant pentru universul cripto. Sequoia Capital, una dintre cele mai importante firme de venture capital din Silicon Valley, a investit peste 200 de milioane de dolari în compania lui Bankman-Fried şi este unul dintre cei mai mari pierzători ai acestui colaps.

    FTX şi-a anunţat investitorii că veniturile sale operaţionale pentru 2022 ar urma să scadă la 144 milioane de dolari, de la cei 338 de milioane raportaţi în 2021.

    Potrivit CEO-ului FTX, clienţii platformei au realizat retrageri care au totalizat şase miliarde de dolari.

    Înainte ca acordul Binance-FTX să cadă, tokenul companiei lui Bank-Fried se prăbuşise deja cu 80%, ajungând să se tranzacţioneze pentru cinci dolari şi ştergând peste 2 miliarde de dolari din market cap-ul tokenului.

    În prezent prăbuşirea continuă, FTT ajungând să se tranzacţioneze pentru 2,5 dolari, iar valoarea totală a token-urilor a scăzut până la 308 milioane de dolari.

    Pe fondul acestui episod care a zguduit lumea cripto, marile monede virtuale au avut de suferit. Bitcoin a ajuns să se tranzacţioneze sub pragul de 16.000 de dolari pentru prima oară din noieembrie 2020. Ether a bifat de asemenea o prăbuşire cu 30%, situându-se undeva puţin peste pragul de 1.000 de dolari

  • ANRE a aprobat planul de dezvoltare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale elaborat de Transgaz

    ANRE a aprobat marţi, în cadrul şedinţei Comitetului de Reglementare, Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale (PDSNT) pentru perioada 2022-2031, elaborat de operatorul de transport şi de sistem al gazelor naturale SNTGN Transgaz.

    Planul cuprinde o serie de lucrări majore de dezvoltare a interconexiunilor sistemului românesc în cadrul sistemului european, cât şi lucrări de extindere în vederea racordării de noi utilizatori, lucrări de modernizare a sistemului naţional de transport (SNT), lucrări pentru asigurarea siguranţei şi securităţii în funcţionarea SNT. Cele mai importante obiective din acest plan au în vedere dezvoltarea sistemului pentru preluarea gazelor naturale din Marea Neagră, extinderea sistemului de transport care să permită racordarea sistemelor de distribuţie ale localităţilor realizate prin Programul Naţional Anghel Saligny, precum şi asigurarea capacităţii de transport către Republica Moldova.

    Valoarea totală estimată a lucrărilor de investiţii pentru dezvoltarea SNT cuprinse în PDSNT 2022-2031 este de aproximativ 3,6 miliarde euro. Finanţarea acestui plan va fi asigurată în cea mai mare parte din surse proprii şi împrumuri, dar şi din fonduri europene atrase, nerambursabile.

    În planul de dezvoltare a SNT sunt incluse şi investiţiile aferente înmagazinării gazelor naturale pentru asigurarea de către operatorii de înmagazinare a creşterii capacităţilor şi a flexibilităţii depozitelor subterane.

    În decizia de aprobare, instituţia a solicitat SNTGN Transgaz S.A. să realizeze în perioada următoare studii şi proiecte pilot prin care să stabilească condiţiile pentru tranziţia către mixul gaze-hidrogen, în conformitate cu strategia europeană.

  • Surse:State europene,inclusiv România,se raliază planului lui Scholz privind un sistem antiaerian UE

    Numeroase state europene, inclusiv România, intenţionează să participe la planul propus de cancelarul german, Olaf Scholz, privind crearea unui sistem antiaerian şi antibalistic comun al Uniunii Europene, afirmă funcţionari din domeniul diplomaţiei, sub protecţia anonimatului.

    Unsprezece state din cadrul Uniunii Europene intenţionează să semneze miercuri, cu ocazia reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor Apărării din NATO, o declaraţie comună privind intenţia de a participa la crearea unui sistem antiaerian şi antibalistic împreună cu Germania, o iniţiativă propusă de cancelarul Olaf Scholz, conform surselor citate de publicaţia Der Spiegel.

    Diplomaţi din cadrul NATO au declarat că planul Germaniei este susţinut de Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Olanda, România, Slovacia şi Slovenia. La proiect ar urma să participe şi Norvegia. Semnarea declaraţiei de intenţii va permite iniţierea procedurilor de elaborare a detaliilor proiectului antiaerian şi antibalistic european. Pe parcurs, la acest proiect s-ar putea ralia şi alte ţări.

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a pledat la sfârşitul lunii august, într-un discurs rostit în Cehia, pentru reformarea Uniunii Europene, pentru continuarea procesului de extindere şi pentru consolidarea suveranităţii şi apărării. Printre ideile enunţate, Scholz a propus crearea unui sistem comun de apărare antiaeriană şi antibalistică. “Ar fi un câştig în materie de securitate pentru întreaga Europă”, a argumentat cancelarul Germaniei.

  • Cum arată planul BAT de tranziţie pentru atingerea obiectivului de zero emisii de carbon până în 2050

    BAT a publicat „Planul de tranziţie privind reducerea emisiilor de carbon”, în care sunt detaliate acţiunile pe care compania le va întreprinde pentru atingerea obiectivelor climatice. Potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii BAT, aceste obiective includ reducerea la jumătate a emisiilor absolute în cadrul operaţiunilor companiei şi a lanţului de aprovizionare până în 2030 şi zero emisii de carbon pe întregul lanţul valoric până în 2050 cel târziu.

    „Suntem o companie globală şi ştim că minimizarea impactului pe care îl avem în cadrul operaţiunilor noastre şi pe lanţul valoric este atât pasul corect, cât şi firesc din punct de vedere al afacerii noastre. Este şi motivul pentru care ne-am stabilit obiective extinse, bazate pe ştiinţă, legate de schimbările climatice şi continuăm să integrăm sustenabilitatea în tot ceea ce facem”, a declarat Kingsley Wheaton, Chief Growth Officer în cadrul BAT. 

    Folosind analizele de evaluare a riscurilor şi planificarea scenariilor, BAT a identificat riscurile şi oportunităţile de-a lungul întregului lanţ valoric şi s-a angajat să reducă cu 50% emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) absolute în Scop 1 şi 2 până în 2030 faţă de anul de referinţă 2020.

    În plus, conform CDP, abordarea emisiilor din Scopul 3, care sunt emisii indirecte provenite pe lanţul de aprovizionare al BAT, va fi una dintre cele mai critice şi dificile pentru sector şi reprezintă cea mai mare parte a amprentei totale de carbon a BAT.

    Pentru aceste emisii din Scopul 3, BAT s-a angajat, de asemenea, să reducă emisiile cu 50% până în 2030 faţă de anul de referinţă 2020, prin: 

    ·      colaborare cu furnizorii, în special cu cei care contribuie la cele mai multe emisii, pentru a asigura progresul în sustenabilitate;

    ·      trecerea progresivă de la transportul aerian la cel maritim, un mijloc de transport cu emisii mai reduse de carbon, în cazul produselor care necesită transport aerianiii;

    ·      conlucrare cu fermierii pentru cultivarea tutunului cu emisii reduse de carbon şi dezvoltarea altor proiecte similare;

    ·      promovarea circularităţii în cercetare şi dezvoltare, dezvoltarea proceselor de scoatere din uz şi promovarea principiilor de proiectare ecologică.

    În România, BAT este activă prin trei entităţi: BAT Investment – care include fabrica din Ploieşti, a doua cea mai mare fabrică a grupului din Europa, ce produce produse din tutun şi Neo, consumabilele din tutun folosite împreună cu dispozitivul BAT care încălzeşte tutunul – România este al treilea centru global de producţie a acestor consumabile; BAT Trading – entitatea de distribuţie; BAT Global Business Services – centrul de servicii din Bucureşti. Pentru grup lucrează direct din România 3.000 de persoane, iar cifra de afaceri a companiei a ajuns la 13 miliarde de lei în 2021.