BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Trezirea la realitate: Rusia domină câmpul de război în Ucraina, iar visul victoriei s-a spulberat. Soarta războiului atârnă de bătălia pentru Severodonetsk

    Pe măsură ce Rusia reuşeşte să captureze tot mai multe teritorii ucrainene şi să facă ravagii în Donbas, analiştii se tem din ce în ce mai tare că Ucraina pierde avantajul, fapt care se va traduce într-un război pe o perioadă îndelungată, scrie CNBC.

    „Sunt speriat. Există riscul ca Ucraina să continuă să piardă teritorii”, a declarat William Alberque, directorul strategiei, tehnologiei şi controlului armelor din cadrul Institute for Strategic Studies.

    Situaţia din Ucraina s-a schimbat dramatic de la începutul invaziei din februarie. Dacă  iniţial trupele ruseşti au încercat un atac pe mai multe flancuri, în prezent au realizat că strategia e defectuoasă şi şi-au concentrat atacurile pe zona din estică a ţării.

    Faptul că Rusia a eşuat de câteva ori să captureze Kievul şi greşelile făcute în atacul pe mai multe flancuri le-au dat speranţă ucrainenilor şi occidentalilor în privinţa victoriei Ucrainei.

    Optimismul nu a durat mult. La momentul actual Rusia descarcă toată puterea de foc în Donbas pentru a-l cuceri şi eventual a stabili un cordior către Marea Neagră, prin care speră să preia controlul porturilor şi comerţului.

    Acum cea mai importantă bătălie se dă în Severodonetsk, ultimul oraş controlat de ucraineni din provincia Lugansk. La problema asediului de la Severodonetsk se adaugă şi reluarea ofensivei ruseşti în Harkov. Pierderea ultimului bastion al Luganskului ar putea însemna înfrângerea înceată dar sigură a Ucrainei în acest război.

    Tot mai mulţi specialişti sunt de părere că în prezent Rusia deţine avantajul în luptă.

    „Rusia face progrese şi se pare că acum controlează cea mai mare parte a zonei strategice Severodontetsk, în ciuda luptelor grele care încă se dau”, a spus Andrius Tursa, consilier pe Europa Centrală în cadrul Teneo Intelligence.

    Rezultatele rusiei în Donbas reflectă de fapt superioritatea militară şi numerică în raport cu Ucraina, fapt ce justifică intesificarea agresivităţii atacurilor.

    „Comparativ cu prima fază a ofensivei, ruşii şi-au îmbunătăţit activităţile operaţionale şi logistice, profitând mai mult de avantajul aerian şi capabilităţile de război electronic. La polul opus, Ucraina suferă din cauza livrărilor lente şi insuficiente de arme din partea Occidentului”, a mai spus Tursa.

    Există încă o şansă ca ruşii să piardă la în ultimul oraş al Lugansk, însă realist vorbind, victoria ucrainenilor acolo este privită cu mult scepticism tocmai pentru că Rusia s-a dezlănţuit şi aruncă în jocul războiului tot ce are.

    Dacă Ucraineni nu vor reuşi să rupă ofensiva rusească, conflictul s-ar putea tranformat într-un „război îngheţat”, o luptă semi-permanentă caree va dura peste un deceniu.

    Singura şansă a ucrainenilor rămân armele Occidentului, însă viteza cu care ajung pune sub semnul întrebării orice scenariu favorabil pentru Ucraina.

  • Bloomberg Billionaires: Cei mai bogaţi 500 de oameni ai lumii au pierdut în total 1,4 trilioane de dolari în 2022

    Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut un total de 1,4 trilioane de dolari în acest an, dintre care 206 miliarde numai luni, conform indicelui Bloomberg Billionaires, pe măsură ce pieţele financiare globale cedează sub greutatea ratelor tot mai mari ale dobânzilor şi a anxietăţii inflaţiei, scrie Bloomberg.

    Această situaţie reprezintă un contrast puternic faţă de anul trecut, când pieţele în creştere au sporit numărul milionarilor şi miliardarilor cu aproximativ 8%, potrivit unui raport Capgemini World Wealth publicat marţi. Datele arată că numărul miliardarilor din zona Asia-Pacific a crescut cu doar 4,2%, fiind în urma Europei şi rămânând tot mai departe de America de Nord, după ce a dominat numărului elitelor financiare în ultimul deceniu.

    SUA, Japonia, China şi Germania rămân printre primele ţări în care trăiesc cei mai mulţi bogaţi ai lumii. Cele patru ţări găzduiesc aproape 64% dintre milionarii şi miliardarii prezenţi la nivel global, arată raportul Capgemini.

    Persoanele cu active investibile de 30 de milioane de dolari sau mai mult şi-au privit averea crescând cu 9,6% comparativ cu 2020, cel mai rapid ritm de creştere dintre cohortele studiate de raport. Cei cu 1 milion până la 5 milioane de dolari au suferit cea mai lentă creştere a averii, cu 7,8%.

    Raportul a evidenţiat, de asemenea, modul în care femeile din toate categoriile vor moşteni 70% din averile globale în următoarele două generaţii. Bogăţia masivă creată din evaluările vertiginoase ale companiilor de tehnologie şi startup-urilor a dat naştere, totodată, la un număr tot mai mare de tineri bogaţi, proveniţi inclusiv din zona cripto.

  • Guvernul Ucrainei: Rusia a pierdut atât de mulţi soldaţi încât este nevoită să depoziteze cadavrele într-o fabrică de ambalat carne transformată în morgă

    Ucraina susţine că armata rusă a pierdut atât de mulţi soldaţi încât a rămas fără spaţiu de stocare a morţilor în oraşul ocupat Melitopol, a raportat Business Insider.

    Un comunicat de presă al diviziei de informaţii a ministerului ucrainean al apărării afirma joi că ruşii caută „frigidere suplimentare” pentru a depozita cadavrele soldaţilor morţi, după ce aceştia au rămas fără spaţiu într-o fabrică de ambalare a cărnii devenită morgă.

    „Administraţia de ocupaţie a oraşului Melitopol caută urgent congelatoare şi frigidere industriale suplimentare. Se ştie că uzina de ambalare a cărnii din oraş, care a fost transformată în morgă, este deja complet plină cu cadavrele ocupanţilor ucişi”, se arată în declaraţia ministerului ucrainean al apărării.

    Guvernul Ucrainei susţine că ministerul rus a început reutilizarea fabricii de ambalare a cărnii pe 6 iunie, transformând-o în morgă. Conform ucrainenilor, proprietarii fabricii de ambalare a cărnii au fost informaţi că vor trebui să predea instalaţia gratuit pentru a păstra cadavrele ruşilor căzuţi.

    Potrivit oficialilor ucraineni, cadavrele ruseşti sunt aduse la uzina de ambalare a cărnii din afara oraşului Melitopol. Ucrainenii au spus că aceşti soldaţi au murit probabil în lupte aprige în apropierea oraşelor Polohy şi Huliaipole din regiunea de sud-est Zaporizhzhia.

    „Aceste evenimente sunt asociate cu pierderi grele ale ocupanţilor”, a scris Ministerul Apărării ucrainean. „În plus, păstrarea pe termen lung a cadavrelor celor ucişi se datorează intenţiilor conducerii ruse de a ascunde amploarea reală a pierderilor de electoratul rus”.

    Această informaţie oferită de guvernul ucrainean vine la doar o săptămână după ce Putin a ordonat ca peste 134.500 de recruţi să se alăture armatei ruse.

    Forţele ruse au ocupat Melitopolul în februarie. De atunci a fost sub controlul Kremlinului, deşi ruşii se confruntă cu o rezistenţă continuă din partea locuitorilor ucraineni ai oraşului.

  • Împinşi de frica recesiunii, investitorii se retrag în masă din toate clasele importante de active: Acţiunile globale au pierdut aproape 12.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă de la vârful înregistrat în martie

    Investitorii s-au retras din toate clasele importante de active în ultima săptămână, acţiunile americane şi trezoreria fiind o excepţie rară de la exodul masiv, pe fondul îngrijorării că înăsprirea politicii monetare va împinge marile economii într-o recesiune, scrie Bloomberg.

    Acţiunile globale au pierdut aproape 12.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă de la vârful înregistrat în martie, deoarece investitorii au făcut dumping pe active de risc, pe fondul unui val de îngrijorări economice. În sondajul lunar al managerilor de fonduri al BofA, lansat la începutul acestei săptămâni, temerile de recesiune au depăşit riscurile din cauza inflaţiei şi a războiului din Ucraina, implicarea investitorilor în cumpărarea de acţiuni înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.

    Cu toate acestea, o mare parte a experţilor de piaţă susţin că temerile legate de o recesiune iminentă sunt exagerate.

    Printre fondurile de acţiuni în ultima săptămână, acţiunile americane au înregistrat intrări de 0,3 miliarde de dolari, urmate de adăugări la acţiunile japoneze, în timp ce acţiunile europene şi-au extins ieşirile până la a paisprezecea săptămână. Investitorii s-au îngrămădit în acţiunile de mare capitalizare şi de creştere din SUA, în timp ce au ieşit din cursa celor şi cu capitalizare mică. Dintre sectoare, utilităţile şi imobiliarele au condus intrările, în timp ce sectorul financiar, materialele şi energia au înregistrat ieşiri.

  • Probleme mari pentru armata Rusiei: Ministrul Apărări din Marea Britanie susţine că Moscova a pierdut o treime din trupele terestre desfăşurate la începutul războiului

    Ministerul Apărării al Marii Britanii estimează că Rusia a pierdut cel mai probabil o treime din trupele terestre pe care le-a desfăşurat în februarie pentru invazia Ucrainei, scrie Business Insider.

    Ofensiva reînnoită a Moscovei în estul Ucrainei – aflată în centrul atenţiei pentru desfăşurarea evenimentelor din ultima lună – şi-a pierdut din avânt şi a rămas cu mult în întârziere, a scris duminică Ministerul Apărării din Marea Britanie pe Twitter.

    „În ciuda progreselor iniţiale la scară mică, Rusia nu a reuşit să obţină câştiguri teritoriale substanţiale în ultima lună, susţinând în acelaşi timp un nivel ridicat de uzură”, se arată în evaluarea sa. „Rusia a suferit acum pierderea unei treimi din forţele de luptă terestre pe care le-a angajat în februarie”.

    Ca atare, Marea Britanie a declarat că este puţin probabil ca Rusia să-şi accelereze dramatic avansul în următoarele 30 de zile.

    Ministerul a spus că pierderea „factorilor esenţiali” precum „echipamentele de legătură, dronele de supraveghere şi de recunoaştere” ar întârzia şi mai mult avansul Rusiei.

    Evaluarea ministerului susţine că moralul slab şi eficienţa redusă a luptei au afectat, de asemenea, „din ce în ce mai mult” forţele Moscovei.

    În aceeaşi zi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că războiul „nu decurge aşa cum a planificat Moscova”, potrivit Associated Press.

    „Ucraina poate câştiga acest război”, a declarat Stoltenberg, potrivit AP.

  • Scăderi uriaşe în industria crypto: Bitcoin coboară sub 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni. Ethereum şi XRP se depreciază cu 21%, respectiv 27%. Solana pierde 31%

    Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă din lume, a scăzut astăzi sub pragul de 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni, într-o perioadă în care piaţa crypto continuă să sufere pierderi pe fondul temerilor privind inflaţia şi prăbuşirea unui controversat proiect stablecoin, scrie CNBC.

    La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin atingea 27.500 de dolari, conform CoinDesk, în scădere cu 11,7% în ultimele 24 de ore.

    Cu o pierdere de 21%, Ethereum ajungea sub pragul de 2.000 de dolari pentru prima dată din iulie 2021. Între timp, XRP şi Solana se depreciau cu 27,4%, respectiv 31%. Cardano era pe minus cu 33%.

    Investitorii părăsesc segmentul crypto pe măsură ce pieţele de acţiuni continuă să se îndepărteze de maximele atinse în timpul pandemiei de coronavirus, principalele temeri constând în ritmul galopant al inflaţiei şi deteriorarea perspectivelor economice.

    Datele privind inflaţia din Statele Unite au arătat că preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 8,3% în aprilie, mai mult decât estimau analiştii şi aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii.

    Mai mult, investitorii îşi recalibrează aşteptările în urma prăbuşirii monedei de tip stablecoin TerraUSD (UST), a cărei valoare era legată de dolarul american. Activul a scăzut miercuri la 30 de cenţi, ştergând astfel din încrederea investitorilor privind aşa-numitul spaţiu descentralizat.

    În puţin reglementata piaţă crypto, stablecoin-urile reprezintă un soi de depozit bancar, investitorii în monede virtuale alegându-le în momente marcate de volatilitate. Însă UST, un stablecoin „algoritmic” care are la bază un cod, nu cash ţinut în rezerve, s-a chinuit să rămână stabil în vreme ce investitorii au renunţat masiv la poziţii.

    Azi, la ora 12:30, un UST se tranzacţiona la 50 de cenţi, cu mult sub pragul obligatoriu de 1 dolar. 

  • Criptomoneda care s-a prăbuşit cu 98% în doar 24 de ore, de la o valoare de piaţă de 40 de miliarde de dolari la mai puţin de 400 de milioane de dolari

    Proiectul crypto Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu peste 99% faţă de vârful pe care l-a atins în aprilie, ceea ce a creat haos în piaţă, în contextul în care moneda era una din top 10 la nivelul întregii pieţe.

    Astfel, de la un vârf de 120 de dolari pe monedă în aprilie, preţul a ajuns la sub 1 dolar, conform informaţiilor colectate de The Independent.

    Cea mai mare parte a pierderilor s-a întâmplat peste noapte, când LUNA a scăzut cu 98% în doar 24 de ore. Prăbuşirea a însemnat că valoarea totală de piaţă a proiectului a scăzut de la 40 de miliarde de dolari la sub 400 de milioane de dolari, generând pierderi fără precedent pentru investitorii crypto care se axează pe proiecte majore, aflate la vârful pieţei.

    „Mi-am pierdut economiile de-o viaţă. (…) Am cumpărat LUNA la 85 de dolari, nu ştiu ce să fac acum”, a scris un investitor într-o discuţie desfăşurată pe platforma Reddit.

    Un altul a scris că a pierdut în total 15.000 de dolari şi că ar fi trebuit să marcheze un profit semnificativ luna trecută, când moneda se tranzacţiona la peste 100 de dolari.

    „Trebuia să ies când era 100 de dolari şi aş fi avut profit 25.000 de dolari. Dar am fost lacom crezând că voi câştiga mai mulţi bani pentru a-mi permite avansul pentru o casă. Se pare că nu am rămas nici cu casă, nici cu economii”.

    În mijlocul acestui haos, Binance, cel mai mare exchange crypto din lume, a suspendat temporar retragerile pentru LUNA, ceea ce a însemnat că din acel moment nimeni nu a mai putut vinde, chiar dacă îşi dorea să facă acest lucru.

    Explicaţia Binance a inclus ideea că „volumele ridicate de retrageri aflate în aşteptare au dus la o încetinire şi o congestie a reţelei”.

    Prăbuşirea proiectului Terra vine într-un moment în care întreaga piaţă crypto este în scădere, cu Bitcoin ajungând să piardă mai mult de 50% din preţ faţă de vârful istoric de 69.000 de dolari atins în luna noiembrie. Totuşi, dezastrul provocat de LUNA pentru investitori mai are în spate un motiv.

    Reţeaua Terra operează şi aşa-numitul „stablecoin algoritmic” cunoscut drept UST, a cărui valoare ar fi trebuit să rămână la paritate de 1 la 1 cu dolarul american.

    La începutul săptămânii, preţul UST s-a decuplat de la dolar şi a ajuns chiar să scadă până la 0,29 dolari per monedă. Într-o încercare de a menţine valoarea monedei, reprezentanţii proiectului au vândut masiv din rezervele de BTC pe care le-au acumulat, ceea ce a pus şi mai mult presiune pe preţul celei mai scumpe criptomonede. Concret, în doar câteva ore, compania a vândut circa 60.000 de BTC.

    Acum, fondatorii încearcă să facă rost de 1 miliard de dolari pentru a restabili valoarea UST la 1 dolar, însă mulţi investitori sunt de părere că proiectul nu îşi va mai reveni niciodată.

  • Gigantul japonez SoftBank suferă cea mai mare pierdere din istoria companiei, 13 miliarde de dolari, din cauza selloff-ului acţiunilor tech

    Conglomeratul nipon SoftBank a raportat joi cea mai mare pierdere din istoria de patru decenii a companiei ca urmare a scăderilor înregistrate de acţiunile tech, scrie MarketWatch.

    Gigantul bancar, cunoscut pentru fondul de 100 de miliarde de dolari Vision Fund, a anunţat o pierdere de 13,2 miliarde de dolari în anul fiscal care s-a încheiat pe 31 martie. Rezultatul reprezintă cea mai slabă performanţă anuală înregistrată vreodată de SoftBank, depăşind astfel recordul atins în urmă cu doi ani.

    În anteriorul exerciţiu financiar, compania a obţinut un profit net de 7,7 miliarde de dolari.

    Cele mai recente rezultate vin pe fondul volatilităţii acţiunilor tech în care a investit SoftBank, inclusiv societăţile americane Uber Technologies şi DoorDash.

    Creşterea ratelor dobânzilor de către băncile centrale (în special Rezerva Federală din SUA) şi reglementările efectuate de guvernul chinez în industria tehnologică au lovit puternic evoluţia acţiunilor tech orientate masiv pe creştere.

     

  • În ciuda spuselor lui Vladimir Putin, sancţiunile occidentale îngenunchează economia Rusiei: Moscova riscă să piardă aproximativ 200.000 de locuri de muncă în urma exodului marilor companii

    Primarul Moscovei a declarat luni că sute de mii de locuitori ai oraşului şi-ar putea pierde locurile de muncă, deoarece companiile occidentale îşi suspendă sau îşi retrag operaţiunile din Rusia, potrivit Business Insider.

    „Conform estimărilor noastre, aproximativ 200.000 de oameni riscă să-şi piardă locurile de muncă”, a scris primarul Serghei Sobyanin într-o postare oficială pe blog.

    În postare, Sobyanin a spus că Moscova a aprobat un program de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă în valoare de 3,36 miliarde de ruble, sau aproximativ 41 de milioane de dolari.

    Sobyanin a scris că în jur de 58.000 de angajaţi sunt aşteptaţi să beneficieze de program şi a subliniat că Rusia va oferi o alocaţie lunară pentru copii şi împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

    Comentariile lui Sobyanin vin în vreme ce preşedintele rus Vladimir Putin continuă să nege că sancţiunile occidentale au afectat economia Rusiei.

    „Putem spune acum cu încredere că o astfel de politică (de sancţiuni) faţă de Rusia a eşuat”, a declarat Putin luni. “Strategia blitzkrieg-ului economic nu a funcţionat. Mai mult, iniţiatorii înşişi nu au putut scăpa de sancţiuni”.

    Peste 750 de companii au anunţat public că îşi vor întrerupe temporar sau definitiv operaţiunile în Rusia, ca efect al declanşării războiului din Ucraina, potrivit Şcolii de Management din Yale.

    Unele companii s-au angajat să continue să-şi plătească lucrătorii ruşi chiar şi în perioada când operaţiunile sunt închise în ţară, deşi nu este clar cât timp va dura acest sprijin.

    McDonald’s a declarat că închiderea magazinelor din Rusia a adus pierderi peste 50 de milioane de dolari pe lună, deoarece compania îşi păstrează cei aproximativ 62.000 de angajaţi locali pe statul de plată. Unele dintre locaţiile McDonald’s au rămas, totuşi, deschise, a informat agenţia de ştiri de stat rusă RIA Novosti.

    Postarea lui Sobyanin a indicat că Moscova se confruntă încă cu o listă lungă de crize. Autorităţile oraşului vor discuta în următoarele două săptămâni cum îşi va menţine capitala stocul de medicamente fără importuri şi cum îşi va menţine industria ospitalităţii pe linia de plutire, a scris primarul.

    „Este multă muncă de făcut, ale cărei rezultate vor apărea abia peste câţiva ani”, a scris Sobyanin.

  • Războiul din Ucraina continuă. Vladimir Putin refuză radical ideea de a pune capăt ofensivei sau de a organiza o întâlnire cu Zelenski. Prim ministrul Italiei: Orice formă de dialog cu liderul rus pare o pierdere de vreme

    Premierul italian Mario Draghi a declarat duminică, în urma unui dialog telefonic cu Vladimir Putin, că preşedintele rus a respins radical ideea de a pune capăt ofensivei din Ucraina, scrie Business Insider.

    Discuţia de pe 30 martie dintre Draghi şi Putin a avut ca subiect central pacea dintre Kiev şi Moscova, a raportat publicaţia The Local, citând un interviu publicat de Il Corriere della Sera.

    „L-am întrebat pe Putin: „Când îl vei întâlni pe Zelenski? Numai voi doi puteţi dezlega nodurile”, a declarat Draghi, pentru The Local. „El a răspuns: „Nu este timpul”. Am insistat: „Decideţi asupra unei încetări a focului”. Din nou, Putin a subliniat: „Nu, momentul nu este acum”.

    Draghi a declarat pentru Il Corriere della Sera: „Până acum, scopul lui Putin nu a fost căutarea păcii, ci încercarea de a anihila rezistenţa ucraineană, de a ocupa ţara şi de a o încredinţa unui guvern prieten”.

    Comentariile liderului italian vin pe măsură ce discuţiile de pace dintre Rusia şi Ucraina au stagnat în lumina descoperirii unui genocid comis în suburbia Bucha din Kiev.

    Se pare că oligarhul rus Roman Abramovici a încercat să reaprindă negocierile dintre cele două naţiuni, a informat Bloomberg sâmbătă, în timp ce sancţiunile occidentale continuă să fie concentrate asupra activelor miliardarului.

    Draghi a apărat şi decizia Italiei de a furniza Ucrainei echipamente şi arme militare.

    „Care este cel mai bun mod de a ajuta oamenii atacaţi?” a declarat premierul, pentru Il Corriere della Sera. “Sancţiunile sunt esenţiale pentru a slăbi agresorul, dar nu reuşesc să oprească trupele pe termen scurt. Pentru a săvârşi acest lucru, trebuie să îi ajutăm direct pe ucraineni, lucru pe care deja facem”.

    În acelaşi interviu, Draghi şi-a exprimat şi frustrarea faţă de Putin, spunând că încercările de negociere cu liderul rus încep să pară o „pierdere de timp”.

    Draghi, care a fost numit prim-ministru în februarie anul trecut, încearcă să reducă dependenţa Italiei faţă de Rusia, diversificând importurile de gaze ale ţării – din care se spune că 40% provin din Rusia – printr-un acord cu Algeria.

    În timpul interviului oferit publicaţiei Il Corriere, premierul a cerut, de asemenea, Europei să găsească surse alternative de gaz şi petrol, astfel încât să poată limita preţul mărfurilor energetice ale Rusiei.

    „Europa continuă să finanţeze Rusia prin achiziţionarea de petrol şi gaze, printre altele, la un preţ care nu are nicio legătură cu valorile istorice şi cu costurile de producţie”, a declarat Draghi pentru presă. „Impunerea unui plafon pentru preţul gazului rusesc, aşa cum a propus Italia, este o modalitate de a întări sancţiunile şi, în acelaşi timp, de a minimiza cheltuielile”.