BusinessMagazin

Tag: piata

  • Ce semnale a transmis eşecul IPO-ului şi cum vede piaţa listarea Hidroelectrica. Brokeri: Listarea Agricover a eşuat din cauza timingului nepotrivit. După Hidroelectrica se vor descătuşa anumite energii

    Eşecul listării Agricover Holding, printr-o ofertă publică iniţială stabilită la maximum 416 mil. lei şi derulată între 4 şi 16 mai 2023 la Bursa de la Bucureşti, a transmis un semnal de alarmă în piaţă, având în vedere că ceea ce ar fi putut fi cea mai mare ofertă de listare din Europa Centrală şi de Est de după începerea războiului din Ucraina şi care ar fi dezgheţat piaţa IPO-urilor din regiune a cunoscut un interes scăzut din partea investitorilor. De vină ar fi fost timingul nepotrivit, consideră unii brokeri.

    „Agricover a eşuat în tentativa de listare datorită timingului nepotrivit. Să nu uităm că ei au obligaţiuni în euro listate pe BVB, deci sunt deja pe piaţa de capital. Cred că toata lumea aşteaptă IPO-ul Hidroelectrica şi nefiind multe informaţii despre această ofertă, investitorii preferă să conserve cash-ul pentru acest IPO”, spune Lucian Hanganu, broker de acţiuni în cadrul Goldring, pentru Ziarul Financiar.

    El adaugă faptul că Hidroelectrica va fi probabil cel mai mare IPO din Europa de anul acesta, ceea ce înseamnă că vom avea intrări ale unor nume mari din industria financiară pe piaţa de capital din România, precum fonduri de investiţii, consorţii financiare sau bănci de investiţii din top 10. „Cred că investitorii sunt în aşteptare şi nu cred în sentiment negativ”, afirmă el.

    Oferta a constat într-o majorare de capital social de 140 mil. lei şi vânzare de acţiuni de circa 280 mil. lei din partea lui Jabbar Kanani şi a BERD. Tranşa investitorilor de retail a fost subscrisă în proporţie de 52% şi un interes scăzut a venit şi din partea instituţionalilor.

    Şi Lucian Isac, CEO al Estinvest, crede că ce s-a întâmplat la Agricover a fost un timing prost ales, adică cu puţin timp înainte de listarea Hidroelectrica. Având în vedere că nu ştie nimeni când se aprobă prospectul de listare a producătorului de energie, clienţii nu au riscat să rămână cu banii blocaţi.

    „Majoritatea clienţilor mei, şi asta se vede în lichiditatea din piaţă, stau pe bani aşteptând autorizarea prospectului la Hidroelectrica. Ceea ce s-a întâmplat la Agricover cred că nu are nicio legătură cu performanţele emitentului şi nici măcar cu preţul din ofertă. Pur şi simplu a fost mult prea aproape de aşteptarea privind listarea Hidroelectrica. Eu aş fi ieşit pe piaţă imediat după Hidroelectrica, pentru că, din ce vedem, cel mai probabil va fi suprasubscriere şi vor rămâne bani după ce se va încheia listarea Hidroelectrica”, afirmă el.

    Lucian Isac speră ca peste jumătate de an sau un an Agricover să revină la bursă cu acţiuni şi spune că sunt mulţi bani în piaţă, atât la instituţionali, în special la fondurile Pilon II, cât şi la investitorii de retail. Cum ar putea sta lucrurile după momentul listării companiei de stat?

    „Sunt convins că se vor descătuşa anumite energii. Lichiditatea va creşte nu doar pentru Hidroelectrica, ci şi pe ceilalţi emitenţi. Lumea va începe să caute oportunităţi şi sunt oportunităţi pe piaţa noastră. Cred de asemenea că vor apărea până la finalul anului încă vreo două-trei listări noi. Este ca un reflux. La fel cum apa se retrage în acest moment, dintr-o dată vine fluxul. Odată cu listarea Hidroelectrica vom vedea şi un flux mare de piaţă pe mulţi emitenţi. Pe de altă parte, cred că şi dimensiunea pieţei va cunoaşte un salt calitativ ca urmare a unor noi categorii de investitori care vor veni către piaţă odată cu listarea Hidroelectrica”, explică Lucian Isac pentru ZF.

    Agricover a decis să oprească planurile de a merge mai departe la Bursa de Valori Bucureşti ca urmare a lipsei apetitului investitorilor, obiectivul holdingului fiind atragerea unei diversităţi largă de investitori. Liviu Dobre, CEO-ul Agricover, a spus pentru ZF că ofertele Agricover şi Hidroelectrica sunt mai degrabă complementare şi nu se exclud reciproc şi că listarea rămâne un obiectiv important.

    „Aşa cum menţionam anterior, listarea la bursă rămâne pentru noi un obiectiv important, dar nu este o condiţie pentru continuarea poveştii noastre de success”, a spus Liviu Dobre.

    Pe de altă parte, Ovidiu Susan, investitor pe piaţa de capital de peste 15 ani, a fost doar pe jumătate surprins de eşecul ofertei Agricover. El spune că şi perspectiva listării Hidroelectrica a contat pentru toată piaţa, însă cel mai important motiv a fost insuficienţa atractivităţii ofertei.

    „Sincer, nu mă aşteptam ca oferta să nu se închidă, dar mă aşteptam să fie un interes scăzut, cel puţin pe partea de retail, unde mai discutăm în piaţă, mai cunosc şi eu alţi investitori. Ceea ce m-a surprins a fost lipsa de interes din partea investitorilor instituţionali. Se pare că dacă este să găsim un „vinovat”, aici am putea găsi motivul pentru care oferta nu s-a închis. Nu a fost suficient de atractivă pentru investitorii instituţionali din varii motive. Probabil că multiplii şi perspectivele nu au mulţumit”, spune el.

    În ceea ce priveşte Hidroelectrica, Ovidiu Susan consideră că situaţia este diferită şi că în acest caz oferta cel mai probabil nu va eşua.

    „Hidro este din altă ligă, lumea o aşteaptă ca pe o fată Morgana. Acest subiect a ajuns un fel de glumă perpetuă între cei cu ştate mai vechi în piaţa de capital, că în fiecare an se listează. Să sperăm că de data asta se va întâmpla. Dacă se va întâmpla, nu îmi imaginez că va eşua ca ofertă cum s-a întâmplat cu Agricover. Indiferent de interesul investitorilor de retail, cei instituţionali vor acoperi oferta şi compania va veni în piaţă”, completează investitorul.

    Întrebat de ce crede că ritmul listărilor a încetinit în ultima perioadă şi ce-i lipseşte bursei locale pentru a reveni la trendul din anii trecuţi, Ovidiu Susan aduce în discuţie multiplii la care au venit şi vin în continuare companiile la bursă.

    „Dacă ne aducem bine aminte, companiile care au venit atunci să se listeze, au făcut-o la multiplii semnificativ mai mici decât cele care vin acum. Companiile de pe AeRO, primele care au intrat în valul de acum doi-trei ani, Norofert, SafeTech, Agroland, au venit la multiplii PER sub 10. SafeTech avea un multiplu chiar foarte mic. Aceşti multipli au fost foarte atractivi pentru acele plasamente private şi lumea a participat, ofertele s-au suprasubscris. Faptul că multiplii au fost mici a determinat şi creşterea acţiunilor după listare. Asta a atras atenţia din ce în ce mai multor investitori de retail şi toate aceste creşteri au atras atenţia şi altor companii, iar în felul acesta s-a creat acel val de optimism pe care îl cunoaştem cu toţii. Ca să ne întoarcem acolo, probabil trebuie să ne întoarcem în faza de trecut, aceea a unor companii bune la multiplii mici. Dacă nu avem aşa ceva, este greu de surescitat o atenţie foarte mare”, spune Ovidiu Susan.

  • Petrolul înregistrează noi creşteri pe fondul reducerilor de producţie din luna iulie ale Arabiei Saudite

    Petrolul a avansat la deschiderea de săptămâna aceasta, după ce Arabia Saudită s-a angajat să reducă producţia cu 1 milion de barili pe zi în iulie, coborând producţia la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, într-un efort de a stabiliza piaţa, scrie Bloomberg.

    West Texas Intermediate a urcat cu aproape 5% la începutul sesiunii, înainte de a coborî în jurul valorii de 73 de dolari pe baril. Ministrul saudit al Energiei, prinţul Abdulaziz bin Salman, a declarat că va face „tot ceea ce este necesar pentru a aduce stabilitate pe piaţă”, după o reuniune tensionată a OPEC+ în weekend.

    La New York, petrolul s-a prăbuşit cu 11% în mai, din pricina îngrijorărilor legate de cerere. Cei mai mulţi observatori ai pieţei se aşteptau ca OPEC+ să menţină neschimbată producţia, inclusiv Goldman Sachs Group Inc. ai cărui analişti au prognozat că principalii producători se vor menţine la acelaşi nivel. Rezultatul a fost „moderat optimist”, a declarat banca după reuniunea de la Viena.

    „OPEC+ – şi anume Arabia Saudită – vrea să stabilească un nivel minim sub piaţă şi este foarte posibil chiar să fi reuşit acest lucru”, a declarat Ole Hansen, şeful departamentului de strategie pentru mărfuri al Saxo Bank. Cu toate acestea, „potenţialul de creştere al acestei reduceri rămâne neclar atâta timp cât perspectivele macroeconomice rămân la fel de incerte ca în prezent”.

    Mişcarea a forţat regatul să sacrifice potenţial o cotă de piaţă suplimentară pentru a stabiliza preţurile. În schimb, ceilalţi membri ai grupului s-au angajat să menţină reducerile existente până la sfârşitul anului 2024, deşi Rusia nu s-a angajat să reducă şi mai mult producţia, iar Emiratele Arabe Unite şi-au asigurat o cotă de producţie mai mare pentru anul viitor.

    Acordul OPEC+ a luat naştere după o dispută cu membrii africani privind modul în care sunt măsurate reducerile lor, eveniment care a întârziat începerea reuniunii. Reducerea suplimentară de luna viitoare ar putea fi prelungită, dar saudiţii vor ţine piaţa „în suspans” cu privire la posibilitatea ca acest lucru să se întâmple, a declarat prinţul Abdulaziz.

     

  • (P) Familia Safir schimbă felul în care este perceput şi consumat puiul românesc şi îşi întăreşte poziţia pe piaţă. Investiţii de 2 milioane de euro în anul financiar 2022.

    Bucureşti, 30 mai 2023 – Grupul de firme Safir anunţă o cifră de afaceri de 67 milioane de euro pentru anul financiar 2022, ceea ce reprezintă o creştere de 29% faţă de rezultatele anului anterior. Investiţiile făcute în 2022 au fost de aproape 2 milioane de euro, iar planul anului curent de creştere a volumului de business şi de susţinere a investiţiilor este de peste 9 milioane de euro.

    George Safir, care împreună cu fratele său, Iulian, conduc afacerea de familie fondată în 1945, explică rezultatele financiare: “Creşterea cifrei de afaceri se datorează dezvoltării reţelei comerciale de distribuţie la nivel regional şi naţional şi diversificării portofoliului de clienţi, pe de o parte, iar pe de altă parte creşterii distribuţiei pe plan naţional şi a vânzărilor produsului Zdravăn Moldovenesc. Grupul de firme Safir devine în pas alert un jucător-cheie pe piaţa produselor din carne cu provenienţă cunoscută, sănătoasă şi de încredere.”

    Contextul în care Familia Safir creşte constant spre a deveni marca de carne de pui preferată a românilor este unul foarte favorabil, pentru că datele de la INS arată că preferata consumatorilor români rămâne carnea de pasăre, cu un consum lunar de peste 1,7 kg per capita (date disponibile în decembrie 2022).

    Mai mult, tendinţele de pe piaţa cărnii arată că românii aleg tot mai des produse premium, vor carne românească şi vor să ştie provenienţa acesteia.

    Analiza categoriei de vârstă cuprinse între 25 şi 45 de ani, urban, educaţie universitară şi peste, arată că în alegerea cărnii de pasăre consumată românii din această categorie se interesează atât de felul în care a fost crescut puiul – de alimentaţia şi de mediul şi durata de trai, cât şi de modul în care procesele tehnologice din abatoare şi din fabricile de preparate sunt prietenoase cu mediul.

    Iulian Safir mai spune că a face Familia Safir să fie marca de carne de pui cu creştere lentă preferată a românilor este o “aspiraţie a noastră şi, mai mult, o dorinţă de a oferi gustul şi textura cărnii pe care unii dintre noi ni le mai amintim din curtea bunicii“.

    Înspre acest ideal se îndreaptă toate eforturile grupului de firme conduse de fraţii Safir.

    Sub marca Familia Safir se comercializează produse din carne sănătoasă, cu gust şi textură mult apreciate de clienţi. Pe întreaga linie de business se lucrează cu responsabilitate şi cu respect pentru consumator.

    În cele 7 ferme rurale Familia Safir puii sunt hrăniţi fără coloranţi şi sunt îngrijiţi în condiţii de bunăstare, respectândnormele europene şi oferindu-le un mediu controlat cu un nivel ridicat de biosecuritate. Mai mult, puii din care se prepară produsele Zdravăn Moldovenesc sunt crescuţi în ferme situate lângă pădure, în aer curat, şi sunt hrăniţi zilnic cu mâna pentru a le diminua stresul. Rasa păsărilor din categoria de produse Familia Safir – Zdravăn Moldovenesc este premium, iar hrana lor este fără coloranţi, ceea ce dovedeşte şi culoarea naturală a cărnii. 

    George şi Iulian Safir: cum se poate aduce la nivel european o afacere de familie fondată în 1945.

    Familia Safir este o afacere de familie din 1945 cu tradiţie antreprenorială construită în jurul binelui. Afacerea se dezvoltă continuu de şapte decenii, pe durata a patru generaţii, şi are impact mare în zona Moldovei, având grijă de comunitatea în care se află (judeţul Vaslui).

    Grupul de firme Safir include 4 companii, 7 ferme (care au în total 88 de hale de creştere a puilor) şi 790 de angajaţi, iar sediul central este în Vaslui.

    Grupul are propriile facilităţi de prelucrare a cărnii provenite din ferme: abator, fabrică de preparate din carne de pui şi semipreparate de tip craft care foloseşte condimente 100% naturale, propria producţie de furaje, concentrate, cereale extrudate şi full fat soia, o fabrică de făină proteică, precum şi parc auto propriu, pentru distribuţie rapidă în ţară.

    Pentru a fi mai aproape de clienţii din zona geografică natală, antreprenorii din familia Safir au decis să deschisă şi câteva magazine în Vaslui şi o rotiserie, pentru care în următorii ani există un plan de expansiune.

    George Safir descrie cum a fost gândită structura Grupului: “Am gândit afacerea integrat, de la producţie şi până la distribuţie. Această integrare verticală a afacerilor din Grup este susţinută de specificul fiecăreia dintre cele patru companii, care au activităţi complementare şi sunt gândite a optimiza costurile şi activitatea grupului. “

    Cu privire la istoricul prezenţei în piaţă şi la cum este primită carnea de pui care are culoare naturală, neavând coloranţi în furaje, Iulian Safir a adăugat: “Am urmărit cu mare atenţie reacţia consumatorilor la produsele noastre. Am vrut să înţelegem dacă pentru români este cu adevărat important să ştie cum este crescut puiul pe care îl consumă familia sau dacă preţul primează. Deşi suntem competitivi în categorie, am rămas la convingerea cu care bunicul nostru a început afacerea: să oferi altuia ce ai consuma tu şi nimic altceva. Din fericire, consumatorii noştri cunosc bine importanţa nutriţiei cu carne sănătoasă şi gradul de loialitate este foarte mare, ceea ce este extrem de rar, chiar şi pentru o marcă bine stabilită pe piaţă.“

    Din cele patru companii din Grupul Safir afacerea responsabilă de creşterea puilor şi cea care gestionează fermele este Sagem, în care s-au investit până în prezent peste 10 milioane de euro.

    Cele două ferme din Botoşani destinate creşterii puiului cu creştere lentă sunt certificate IKB şi au singurul certificat din România pentru bunăstarea animalelor – Beter Leven 1*.

    Marca Familia Safir are trei categorii principale de produse la vânzare către consumatorul final: Deliciosul de Vaslui, Zdravăn Moldovenesc şi Răsfăţ Românesc.

    www.safir.ro

  • Profil de investitor: Mai bine regret că am investit, decât că nu am făcut-o

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „Bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

    De la IPO-ul Flamingo, poveste cu un debut răsunător şi o prăbuşire pe măsură, la SIF-uri şi Rompetrol, alte acţiuni „în vogă” acum două decenii, Cristian Ştefănescu a avut, aşa cum spune chiar el, „o experienţă extraordinară pentru un prim contact cu bursa”. Dacă unele dintre aceste investiţii pe alţii i-au lecuit, pe el l-au împins mai tare în braţele pieţei de capital, care, iată, l-au ţinut strâns până astăzi.

     

     

    „2005 este anul în care am investit pentru primă oară în acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti. Atunci am participat la IPO-ul Flamingo, acţiuni pe care le-am vândut la scurt timp de la listare cu un profit de circa 20%. A fost o experienţă extraordinară pentru un prim contact cu bursa”, povesteşte Cristian Ştefănescu, economist în vârstă de 52 de ani din Bucureşti.

    Piaţa de capital reprezenta în 2005 încă un domeniu exotic pentru multă lume, dar ceea ce studiase Cristian despre bursă în anii de facultate a reprezentat un resort puternic care l-a împins către „această piaţă complexă, fascinantă şi plină de suspans”. Încurajat de reuşita investiţiei în Flamingo, investitorul a început să cumpere acţiuni „în mare vogă” atunci – SIF-uri şi Rompetrol.

    „Aveam economisiţi nişte bani şi îmi doream să investesc şi pe piaţa de capital, de care mă simţeam mult mai atras decât de domeniul imobiliar, de exemplu, care era – şi în acele vremuri – preferatul multor români, pe considerentul că orice activ imobiliar cumpărat azi sigur va avea mâine o valoare mai mare. Şi cum sunt adeptul principiului «mai bine să îţi pară rău de un lucru pe care l-ai făcut decât de unul pe care nu l-ai făcut», am început să cumpăr acţiuni pe bursă”, mărturiseşte el.

    Cristian Ştefănescu a studiat la Facultatea de Finanţe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice. În 1992, părinţii lui au fondat MIA Marketing, companie de soluţii de cercetare a pieţei pe care a preluat-o ulterior şi în care este astăzi partener alături de Ciprian Zamfirescu. MIA Marketing este membru al The European Society for Opinion and Marketing Research (ESOMAR) din 1994 şi membru fondator al The Romanian Market Society (SORMA) din 2001.

    Mai mult, la începutul acestui an, MIA Marketing a lansat, împreună cu Cornerstone Communications, a doua ediţie a unui studiu de percepţie dedicat pieţei de capital şi comportamentului investitorilor de retail din România – Market Pulse 2023. L-am întrebat într-o emisune ZF Deschiderea de astăzi despre colaborarea la acest proiect şi mi-a spus că a venit din aceeaşi pasiune cu care investeşte.

    „Încă de când am început să tranzacţionez acţiuni pe bursă a fost o întrepătrundere a activităţilor profesionale cu cele de pe piaţa de capital. Este adevărat că nu am avut niciodată un şef care să-mi stea în spate şi să mă tragă de guler atunci când aveam ecranul de bursă deschis. Am avut acest privilegiu de libertate totală asupra modului în care îmi organizez timpul încă de la început”, spune el.

    Cristian Ştefănescu, 52 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: director de cercetare

    INVESTEŞTE: din pasiune, pe termen lung

    Din câte îşi aminteşte, când a intrat prima oară în ringul bursier, Cristian a investit în jur de 30.000 de euro, echivalentul în lei la cursul de atunci. I-a împărţit în mai multe tranşe între acţiunile care îşi propusese să fie baza portofoliului său. Flamingo, SIF Banat-Crişana, SIF Moldova, SIF Oltenia şi Rompetrol. Acestea au fost primele achiziţii. Retailerul de produse IT&C, electronice şi electrocasnice Flamingo International (FLA) s-a listat la BVB în iulie 2005 şi a ieşit de la tranzacţionare în noiembrie 2011 după ce anterior a intrat în insolvenţă pentru restructurarea unor datorii şi a dispărut de pe ecranul bursei.

    Din fericire, Cristian lichidase deţinerea imediat după listare. SIF-urile şi Rompetrol au ieşit şi ele din atenţia investitorului după criza financiară din 2008. În perioada imediat următoare, a achiziţionat în principal acţiuni ale BRD, Antibiotice, Azomureş, dar şi ale unor firme mai mici.

    Dar, să revenim la zilele noastre. Cristian Ştefănescu investeşte astăzi în companii listate atât pe piaţa principală (90%), cât şi pe piaţa AeRO (10%) de la Bursa de la Bucureşti.

    „Evit în general piaţa AeRO din cauza lichidităţii foarte reduse. La momentul de faţă, un procent de 65% din valoarea portofoliului îl reprezintă acţiunile la companii din energie, 25% bănci şi 10% firme din domeniul IT şi Inginerie”, adaugă acesta.

    Romgaz (45%), Erste Bank (25%), Nuclearelectrica (20%), Simtel Team (7%), SafeTech Innovations (3%) sunt deţinerile investitorului la momentul actual. La Simtel a participat la plasamentul privat de acţiuni care a precedat listarea şi spune că „a fost o investiţie foarte profitabilă”.

    „Caut în general să investesc în acţiuni ale unor companii mari, businessuri solide în care am încredere, cu o prezenţă îndelungată pe piaţă şi un istoric care arată că sunt plătitoare de dividende semnificative. Dar nu evit nici firme noi care mi se par a avea un potenţial mare de dezvoltare, cu o conducere formată din oameni de valoare şi despre care aud lucruri bune”, continuă el.

    Anul 2022 i-a adus lui Cristian Ştefănescu dinamici mixte din partea companiilor din portofoliu. A avut creşteri substanţiale pe Romgaz, Nuclearelectrica şi OMV Petrom, creşteri rezonabile pe SafeTech şi Simtel şi două pierderi destul de mari marcate pe BRD şi MedLife. Banca i-a oferit totuşi un dividend foarte bun pe anul 2021, diminuând mult pierderea generată de scăderea valorii acţiunii. La ce se aşteaptă de la acest an?

    „2023 nu oferă nimic spectaculos. Îmi pare un an apatic până în prezent, cu volume foarte mici şi marcat de o stare de expectativă, de reţinere din partea investitorilor. Pe plan extern am asistat la câteva evenimente nefericite în sistemul bancar din SUA – prăbuşirea SV Bank, Signature Bank şi FR Bank – şi din Elveţia – prăbusirea Credit Suisse. Au transmis o undă de şoc pe pieţe, dar cred că în curând lucrurile se vor calma în ceea ce priveşte sectorul bancar”, este de părere el.

    În primele luni ale anului 2023, Cristian nu a întreprins nimic notabil. A preferat să adune informaţii, să analizeze evoluţia unor acţiuni pe care le are în vedere pentru o posibilă investiţie şi să aprofundeze contextul de piaţă al unor domenii de activitate, cum ar fi agricultura, care par să propulseze spre bursă anumite companii.

    „Nu aş cumpăra la preţurile actuale acţiuni ale companiilor din domeniul energiei. Cred că rezultatele pe 2023 vor fi sensibil mai slabe decât cele din 2022 şi mă aştept la o scădere a preţului acţiunilor acestora. Aş cumpăra însă în a doua parte a acestui an, în funcţie de rezultatele pe primele două-trei trimestre, acţiuni ale băncilor, întrucât cred că, după un an 2022 de excepţie, vor avea şi în 2023 rezultate foarte bune. În 2024 mă aştept să distribuie dividende din profiturile aferente anilor 2022 şi 2023”, adaugă Cristian Ştefănescu.

    Investitorul spune că în general acţionează cu prudenţă. Dacă dă de o companie care pare promiţătoare, adună informaţii despre aceasta şi despre domeniul în care activează. Uneori acţionează şi „din instinct”, la inspiraţie, fără însă a pune pe masă, într-o astfel de situaţie, sume foarte mari de bani. În orice caz, nu consideră că se încadrează într-o anumită tipologie de investitori. În definitiv, de ce investeşte el?

    „Probabil că răspunsul la care oricine s-ar aştepta este obţinerea de profit. În parte, el este adevărat, dar, în cazul meu, este completat de componenta plăcere. Pur şi simplu îmi place să urmăresc piaţa bursieră din România, cât şi alte pieţe internaţionale precum SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie şi să investesc în acţiuni despre care cred că au potenţial şi care estimez că îmi pot oferi un randament mai mare decât dobânda bonificată de bănci.”

    Atât criza COVID-19, cât şi războiul din Ucraina l-au prins pe Cristian cu banii investiţi în acţiuni. Nu a putut să anticipeze amploarea impactului crizei de sănătate la nivel mondial şi nici faptul că în secolul XXI mai putem asista la războaie barbare în Europa. „Am fost complet surprins de ambele evenimente”, susţine el. Cu toate acestea, în portofoliu lucrurile nu au fost atât de negre precum se prevesteau.

    „Când am realizat grozăviile care se întâmplă în ambele cazuri, pieţele scăzuseră deja foarte mult şi aş fi vândut în pierdere mare, aşa că am păstrat acţiunile, iar atunci când pieţele s-au mai temperat, cotaţiile acţiunilor fiind încă jos, am început să «aduc bani de acasă» şi să cumpăr acţiuni. Una peste alta, am ieşit pe plus după COVID-19 şi nu stau rău nici după un an şi ceva de război, deşi aş fi preferat să nu fim martorii unor evenimente atât de dramatice, în care au murit şi încă mor atât de mulţi oameni”, afirmă el.

    În trecut au mai fost perioade în care investitorul a vândut tot şi a stat deoparte un timp, dacă i s-a părut că societăţile listate sunt la evaluări prea ridicate sau atunci când o acţiune din portofoliu a scăzut foarte mult pentru o lungă perioadă de timp şi a revenit la preţul la care a cumpărat-o. Fericit că nu a pierdut bani, nu s-a mai gândit că preţul acesteia poate creşte în perioada imediat următoare şi că ar fi putut obţine chiar profit. A preferat să „consemneze” că nu a înregistrat o pierdere.

    „Cred că existenţa unui investitor la bursă care să nu fi pierdut bani este improbabilă. În ceea ce mă priveşte, mă bucură faptul că până în prezent câştigurile au fost semnificativ mai mari decât pierderile. Da, am vândut în pierdere un anumit titlu, despre care am anticipat că-şi va reveni greu sau chiar va continua să scadă şi am cumpărat un altul a cărui evoluţie mi se părea mult mai încurajatoare şi aveam speranţa că voi reuşi să recuperez pierderea mai repede. Uneori am anticipat corect, alteori nu”, recunoaşte Cristian.

    El mai spune că de-a lungul timpului a fost nesigur de evoluţia anumitor acţiuni în perioade mai turbulente ale burselor, situaţii în care şi-a ascultat instinctul. A fost neplăcut surprins de „terorismul fiscal” practicat de guvernul României cu anumite ocazii, iar în acest sens aduce în discuţie „Taxa pe lăcomie” (OUG 114) din 2018 şi, mai recent, „Taxa de solidaritate” (OUG 186) din 2022. După experienţa mai multor evenimente de natură să impacteze negativ piaţa, sfatul lui Cristian se referă la cumpătare.

    „Păstrează-ţi cumpătul când piaţa scade. Nu vinde cuprins de panică. Ai răbdare, piaţa îşi va reveni mai devreme sau mai târziu. Investiţia în acţiuni trebuie să fie contrabalansată şi de constituirea de depozite bancare sau de achiziţia de titluri de stat, care sunt supuse unor riscuri mult mai reduse. Şi iată că aşa ajungem şi la noţiunea de diversificare a investiţiei”, spune acesta.

    Încă de la începuturi, Bursa de Valori din România a avut o lichiditate mică şi foarte mică prin comparaţie cu alte pieţe de capital din Europa Centrală şi de Est, ca să nu o comparăm cu bursele mari din Occident şi de peste ocean. După părerea lui Cristian, lichiditatea scăzută este principalul neajuns al Bursei de Valori Bucureşti. Tototdată, Cristian mai aspiră la ceva şi nu este singurul.

    „Toată lumea aşteaptă Hidroelectrica de mai bine de 10 ani. Hai s-o vedem listată şi vorbim după aceea despre altele, cum ar fi, de exemplu, portul Constanţa”, spune investitorul.

    Investiţia la bursă trebuie făcută într-un mod responsabil şi informat, iar instituţia bursei trebuie să transmită publicului încredere şi transparenţă în ceea ce priveşte tranzacţiile cu acţiuni. Din păcate, sunt încă mulţi cei care folosesc sintagma «a juca la bursă», iar Cristian atrage şi el atenţia asupra sensului defavorabil al expresiei.

    „Să ne fie clar: bursa nu este cazinou, nu este un joc de noroc, deşi prezintă riscuri inerente oricărei activităţi. Mi-aş dori ca Bursa de Valori Bucureşti să devină o arenă importantă şi relevantă pentru publicul care doreşte să-şi investească economiile în acţiuni ale firmelor cotate, fie ele mici, medii sau mari, de tip antreprenorial sau mari societăţi naţionale”, susţine acesta.

    Dacă îl întrebi pe Cristian când este cel mai potrivit moment să începi să investeşti, îţi va spune că acest moment a fost ieri. Cum ieri însă a trecut, niciodată nu este prea târziu. Odată ce reuşeşti să economiseşti bani, iar acest lucru trebuie să reprezinte o prioritate pentru oricine, indiferent de mărimea veniturilor realizate, poţi începe să cumperi, puţin câte puţin, acţiuni pe bursă.

    „Din păcate, noi ca popor avem şi un mare deficit de educaţie financiară. Nu avem apetenţa pentru economisire şi pentru investire, cheltuim mult şi fără rost pe tot felul de lucruri care ne aduc mici bucurii efemere. Cred că sunt prea puţini români care pun de-o parte măcar 10% din veniturile lor lunare, bani din care pot constitui depozite bancare, cumpăra obligaţiuni sau acţiuni cotate la bursă”, admite Cristian.

    Investitorul le recomandă tuturor să fie prudenţi şi aibă un orizont de timp lung. Abordarea speculativă nu este pentru toţi, cu atât mai mult pentru începători. ETF-urile, pe care el le descrie ca o colecţie diversificată de acţiuni, pot fi pentru începători o modalitate de a distribui riscul.

    „Nu alerga după acţiuni cu creştere peste media pieţei, piaţa te va învinge. S-a dovedit că cea mai mare parte a investitorilor nu reuşesc să învingă piaţa. Cei mai mulţi investitori nu pot avea randamente mai bune decat media pieţei. Aşadar, dacă tot ştii că nu poţi învinge piaţa, fii inteligent şi alătură-te ei!”, este sfatul lui.

    Din momentul în care o persoană începe să obţină venituri în mod constant, cum ar fi salariul, este bine să investească cu o anumită frecvenţă sume relativ mici în acţiuni ale firmelor din domenii diferite, adică să nu pună toate ouăle în acelaşi coş. Sumele investite ar trebui să reprezinte doar o parte a disponibilului rămas după plata facturilor, ratelor şi a altor cheltuieli curente ale unei persoane sau ale familiei.

    „Este indicat ca atunci când ne decidem să investim o anumită sumă de bani în acţiuni să cumpărăm doar de banii care nu reprezintă o rezervă financiară critică pentru noi în acel moment şi pe care, într-o situaţie extremă, suntem împăcaţi cu gândul că îi putem pierde. Evident, pierderea totală a sumei investite are o probabilitate foarte mică de a se întâmpla, dar există”, afirmă investitorul.

    Nimeni nu trebuie să plece de la premisa că nu câştigă suficient pentru a investi la bursă sau, altfel spus, că bursa este pentru oamenii cu bani mulţi. Ea este „deschisă” pentru toată lumea, trebuie doar să îndrăzneşti să abordezi această modalitate de investire.

    „Investiţia pe bursă îţi ţine mintea trează, ageră, te face să fii la curent cu evoluţia vieţii economice, să afli constant lucruri noi şi, nu în ultimul rând, să ai multe subiecte de discuţie şi… glume cu prieteni care sunt şi ei investitori sau preocupaţi de domeniu”, concluzionează Cristian Ştefănescu.    ■

     

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Titlurile de stat sunt instrumente financiare prin care un stat atestă datoria publică a entităţii emitente (Ministerul Finanţelor în cazul României). Cu alte cuvinte, ele sunt instrumente prin care statul împrumută bani de la populaţie pe o anumită perioadă de timp pentru a acoperi deficitul bugetar. Cei ce achiziţionează astfel de produse primesc anual dobânda aferentă sumei investite, iar la maturitate, care poate fi de unul, trei sau cinci ani, vor primi pe lângă ultima dobândă şi plata valorii nominale. Dobânda pentru astfel de instrumente este neimpozabilă. Sunt unele dintre cele mai sigure plasamente pe care le poate realiza un investitor şi sunt preferate de investitorii mai conservatori datorită gradului de risc mai scăzut, aproape egal cu zero. Randamentele sunt însă pe măsura riscului. Titlurile de stat constituie o alternativă sigură la depozitele bancare, acoperind mai multe maturităţi. Principalul avantaj al unei astfel de investiţii este faptul că sumele investite, dar şi dobânzile sunt garantate integral de către stat. Din 2020, Ministerul Finanţelor a demarat un program masiv de emisiuni de titluri de stat, care în ultima perioadă a căpătat un ritm trimestrial. Titlurile de stat pot fi listate (Fidelis) sau nelistate (Tezaur).

    2. Obligaţiunile sunt instrumente financiare prin intermediul cărora emitentul împrumută o sumă de bani de la investitorii interesaţi. Din prisma investitorilor, ele sunt instrumente cu venit fix, adică dobânda, denumită şi cupon, este plătită la intervale regulate. Obligaţiunile sunt mai riscante decât depozitele bancare, nefiind garantate în cazul în care emitentul ajunge în imposibilitatea de a-şi mai acoperi obligaţiile de plată, însă au şi dobânzi mai mari care compensează acest risc. În funcţie de emitent, acestea pot fi obligaţiuni guvernamentale, adică titluri de stat, obligaţiuni municipale, emise de autorităţi locale şi obligaţiuni corporative, adică emise de societăţi. Avantajul faţă de creditul bancar este că în majoritatea cazurilor nu este nevoie de garanţii imobiliare, aşa cum cer majoritatea băncilor şi nici de respectarea unor condiţii la fel de stricte precum cele prevăzute în contractele de credit. Această flexibilitate poate necesita plata unor dobânzi mai mari. Obligatiunile listate pe o bursă au un avantaj faţă de cele nelistate, putând fi cumpărate şi după data emisiunii sau valorificate înainte de data scadenţei. Astfel, de pe urma obligaţiunilor se poate câştiga fie din dobânda primită, fie din aprecierea preţului de piaţă.

  • Guvernului i-a luat trei ani ca să facă un PDF de 82 de pagini pentru dezvoltarea pieţei de capital din România. Printre soluţiile inovatoare se număra workshopuri, conferinţe şi reclame

    ♦ Cu o reprezentare de 12% din PIB, Bursa de Valori Bucureşti este sub alte pieţe de capital, precum Bulgaria (23%), Grecia (29%), Ungaria (18%) ♦ Prin documentul aprobat miercuri de executiv, guvernul şi ASF trasează direcţiile asumate pentru dezvoltarea pieţei de capital pentru următorii trei ani ♦ Doar că proiectul, finanţat de Comisia Europeană, prezintă în mare parte generalităţi, fără a pune pe masă soluţii concrete şi practice.

    Cu 12% din Produsul Intern Brut (PIB), Bursa de Valori Bucureşti este în spatele altor pieţe de capital din regiune în ceea ce priveşte ponderea capitalizării domestice în economie, precum Bulgaria (care are 23% din PIB), Grecia (29%), Ungaria (18%), Polonia (31%), ceea ce arată o subdimensionare şi un grad de finanţare redus pentru companii prin mecanismele bursiere.

    Acesta este şi contextul pentru care din octombrie 2020 încoace, deci de doi ani şi ju­mătate, guvernul, prin Mi­nisterul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, au lu­crat în trei etape la un proiect de dezvoltare a bursei, publicat

    într-un document de 82 de pagini, prin care sunt trasate direcţiile asu­mate şi cine ar trebui să le imple­menteze. Consultanţa a fost asi­gu­rată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Doar că în proiectul de dez­voltare a Bursei de Valori pentru următorii trei ani, finanţat de Comisia Euro­peană şi  transpus pe 24 mai

    într-un act normativ prin aproba­rea sa de către executiv, sunt pre­zen­tate în mare parte generalităţi, fără o acţiune clară şi concisă, ci doar prezentări generale. Printre aces­tea se nu­mără creşterea lichi­dităţii, inclu­siv prin conştienti­zarea românilor cu privire la accesul la piaţa de capital printr-o campanie naţio­nală, îmbunătă­ţirea guver­nanţei corporative, încurajarea listării com­paniilor, revizuirea cadrului de reglemen­tare, organi­zarea de conferinţe şi  workshop-uri. Nu putea să lipsească „susţinerea di­gi­talizării şi a inovaţiei financiare“.

     

    Ce zic cei din piaţă

    „În clasica manieră autoh­tonă, strategia ce vizează dezvoltarea pieţei de capital locale abundă în termeni şi măsuri generale. Regăsim foarte multe dintre temele vehiculate în ultimii ani, la nivel de discursuri publice, fară a găsi, cu puţin excepţii, măsuri concrete cu un impact semnificativ asupra ecosis­temului pieţei de capital locale“, spune Alin Brendea, director de operaţiuni al Prime Transaction.

    În practică, în mijlocul unei astfel de strategii ar trebui să se situeze investitorii de retail, adaugă el.

    „Piaţa bursieră este, că orice piaţă funcţională, a celor mulţi. Nu poate exista o piaţă bursieră funcţională fară o pătură prosperă a investitorilor de retail, pentru că fară ei nu putem avea preţuri corecte ale instrumentelor financiare listate, nu putem finanţa ideile de afaceri care ar apela la finanţare bursieră. Iar în zona acestora, strategia este foarte “timidă“ la nivel de măsuri propuse.

    Sigur, o strategie rămâne un document cu un asumat caracter general şi va rămâne de văzut dacă se va transforma, în termen scurt, în acţiuni punctuale cu măsuri clar definite“.

    Marcel Murgoci, broker al Estinvest, unul dintre veteranii pieţei de capital, spune că ar mai trebui discutat la nivel practic pentru că obiectivele strategiei sunt măreţe şi este nevoie de instrumente pentru a fi atinse. “Important este să ne ţinem de strategie. Consider că pe parcurs există şanse să fie îmbunătăţită, în funcţie de rezultatele obţinute“.

     

    Cine şi ce trebuie să facă

    Termenul limită de implementare a tuturor obiectivelor generale şi specifice este 31 decembrie 2026, iar printre cei care trebuie să le aplice se numără ASF, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, BVB, Asociaţia Administratorilor de Fonduri, Asociaţia Brokerilor, APAPR şi “companii de stat relevante“.

    Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, spune că PIB-ul a crescut în 2022 cu 49 mld. euro faţă de 2021, iar această dinamică are nevoie de o piaţă de capital care să susţină pasul cu noile realităţi.

    „Antreprenorii au nevoie de acces facil la finanţare, de reguli mai simple şi, ca urmare a sprijinului acordat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cea care a oferit guvernului asistenţă tehnică în elaborarea acestei strategii, vor fi implementate obiective precum îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de capital, creşterea lichidităţii, promovarea, dezvoltarea şi creşterea unei pieţe active a IMM-urilor, promovarea economiilor în rândul investitorilor persoane fizice, susţinerea digitalizării şi a inovaţiei financiare, dezvoltarea pieţei locale de capital privat şi stimularea investiţiilor verzi“.

    Strategia a fost conturată în jurul a nouă obiective generale, printre aceastea fiind, îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de capital, creşterea lichidităţii pe piaţa secundară, susţinerea dezvoltării şi creşterii pieţei IMM-urilor.

    „Pe termen lung, dezvoltarea pieţei locale de capital poate avea o contribuţie amplă la creşterea bunăstării şi a economiei în general, în special prin sporirea şi diversificarea surselor de finanţare ca o alternativă la sectorul bancar. Existenţa unor astfel de surse aduce beneficii investiţiilor şi întreprinderilor, fiind un factor esenţial pentru stabilitatea financiară şi promovează incluziunea şi accesul tuturor întreprinderilor, inclusiv a celor mici şi mijlocii, la mai multe tipuri de finanţare, potrivite propriilor planuri de afaceri“.

    Cine ar trebui să implementeze în următorii trei ani propunerile şi ideile de dezvoltare a pieţei de capital din România.

     

  • Cum reacţionează piaţa crypto la HG-ul propus de Ministerul de Finanţe pentru platformele de exchange? Tradesilvania şi Stakeborg cer clarificări şi corectarea prevederilor care ar dezavantaja companiile româneşti

    Ministerul Finanţelor Publice a pus în consultare publică în data de 12 mai un proiect de hotărâre prin care vine cu reguli specifice pentru funcţionarea exchange-urilor crypto, adică a furnizorilor de servicii de schimb de criptomonede şi a furnizorilor de portofele digitale.

    Proiectul defineşte modul în care trebuie licenţiate platformele de exchange pentru a putea opera în piaţa locală, însă antreprenorii români din crypto atrag atenţia că modul în care este structurat proiectul are neclarităţi, dar şi mecanisme care ar putea avantaja companiile internaţionale în detrimentul companiilor româneşti.

    Mai exact, în drumul spre obţinerea licenţei, proiectul introduce ideea unui aviz tehnic eliberat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cu plata unei taxe. Însă un alt articol din proiect specifică faptul că acest aviz este un document solicitat „strict persoanelor juridice de drept român”, adică doar companiilor înfiinţate în România.

    De cealaltă parte, în cazul companiilor care şi-au obţinut avizul într-un alt stat membru, procesul de licenţiere este mult mai simplu, pentru că se ia în calcul acel aviz.

    „Considerăm că este necesară verificarea unui aviz tehnic în baza legislaţiei specifice europene, similar cu cerinţele companiilor instituite în România. Relaxarea procesului de autorizare în alte state membre, prin comparaţie cu procedura de avizare tehnică din România, poate genera pe de-o parte accesul în piaţa a unor platforme care nu respectă cerinţele tehnice similare cu platformele din România, iar pe de altă parte, migrarea companiilor din România spre autorizarea în extern şi înregistrarea ulterioară în România pentru acces la piaţa”, au transmis Ciprian Dobrescu, CEO Tradesilvania, şi Vlad Mercori, CEO Stakeborg, către Ministerul Finanţelor Publice.

    Aceştia au explicat că cerinţele tehnice impuse companiilor din România pot genera costuri ridicate, ceea ce ar face ca înregistrarea în România să fie mult mai complexă faţă de autorizarea într-un alt stat membru şi înregistrarea ulterioară în România.

    Ca efect, antreprenorii români care vor dori să intre în acest domeniu ar putea alege să îşi înfiinţeze direct platforma într-o altă ţară. Totodată, antreprenorii care au construit deja businessuri aici ar putea găsi mai multe avantaje într-o altă ţară, după cum explică jucătorii din piaţa locală.

    Tradesilvania.com este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de investiţii în active digitale din piaţa locală, în timp ce StakeBorg este o companie care dezvoltă un hub educaţional prin care promovează adopţia crypto şi blockchain în România.

    Pe lângă problema avizului tehnic şi a concurenţei, cele două companii cer clarificări suplimentare pe exprimări specifice din proiect, precum modul în care este definită „tranzacţia” sau obligaţia ca firma să deţină cel puţin un cont bancar în monede financiare prin care entitatea „îşi desfăşoară operaţiunile”, deschis în România.

    România are astăzi două acte normative care ar trebui adoptate până la finalul anului, după cum a declarat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, vineri, la o conferinţă de presă. Unul dintre ele este proiectul propus de Ministerul Finanţelor, iar un altul reprezintă un proiect de lege dezvoltat astăzi de ADR alături de o companie din Big 4.

    Chiar în aceste zile, regulamentul european a intrat în linie dreaptă la nivel european. Consiliul UE a adoptat săptămâna aceasta regulament privind pieţele criptoactivelor (MiCA), stabilind pentru prima dată un cadru juridic la nivelul UE pentru acest sector.

    Business Magazin a scris în luna aprilie despre modul în care gigantul Binance, de departe cel mai mare exchange din lume, spune că oferă consultanţă Guvernului României pentru elaborarea cadrului de reglementare, în timp ce compania dă dovadă de lipsă de transparenţă şi nu declară nici măcar cum se numeşte entitatea pe care operează în România sau câţi angajaţi are în piaţa locală.

  • Schimbare pe piaţa criptomonedelor: Bitcoin, reglementat ca şi păcănelele

    Comitetul de Trezorerie al Marii Britanii a solicitat ieri ca tranzacţionarea de către consumatori a criptomonedelor neacoperite să fie reglementată ca jocuri de noroc.

    Într-un nou raport, Comitetul interpartid al parlamentarilor subliniază că criptomonedele precum Bitcoin nu au valoare intrinsecă şi nu servesc niciunui scop social util, consumând cantităţi mari de energie şi fiind folosite de criminali în escrocherii, fraudă şi spălare de bani.

    Criptoactivele neacoperite – adesea numite criptomonede – nu sunt susţinute de niciun activ subiacent. Ele sunt cea mai importantă formă de criptografie, Bitcoin şi Ether reprezentând două treimi din toate criptoactivele.
    Comitetul concluzionează că aceste criptomonede prezintă riscuri semnificative pentru consumatori, având în vedere volatilitatea preţurilor şi riscul de pierdere. Întrucât comerţul cu amănuntul cu criptomonede fără acoperire seamănă mai mult cu jocuri de noroc decât cu un serviciu financiar, parlamentarii solicită guvernului să îl reglementeze ca atare.
    Comitetul este, de asemenea, îngrijorat de faptul că reglementarea tranzacţionării cu criptomonede pentru consumatori ca serviciu financiar – aşa cum a propus Guvernul – va crea un efect de „aureolă”, care va determina consumatorii să creadă că această activitate este sigură, când, de fapt, nu este.

    Aproximativ 10% dintre adulţii din Marea Britanie deţin sau au deţinut criptoactive, potrivit HM Revenue & Customs.
    Parlamentarii recunosc că tehnologiile care stau la baza criptomonedelor pot beneficia de serviciile financiare, în special pentru tranzacţiile şi plăţile transfrontaliere din ţările mai puţin dezvoltate, şi solicită Guvernului şi autorităţilor de reglementare să ţină lumea la curent cu evoluţiile situaţiei, astfel încât inovaţiile potenţial productive să nu fie restricţionate în mod nejustificat.
    Având în vedere că beneficiile viitoare ale criptografiei rămân neclare, Guvernul ar trebui să adopte o abordare echilibrată pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiilor criptoactive şi pentru a evita cheltuirea resurselor publice pentru proiecte fără o utilizare clară şi benefică, aşa cum pare să fi fost cazul cu non-token-ul fungibil (NFT) Royal Mint, proiect abandonat în prezent.

  • Încă o piaţă imobiliară europeană se confruntă cu dezastrul: Viena se transformă în epicentrul unei noi crize imobiliare după ce preţurile locuinţelor au intrat în picaj liber depăşind chiar şi prăbuşirea real-estateului suedez de la începutul anului

    Viena a devenit cea mai slabă piaţă imobiliară dintre marile capitale europene, înregistrând un declin de două cifre care a depăşit chiar şi criza din Stockholm de la început de an. Capitala austriacă a înregistrat o scădere de 12,2% faţă de nivelurile maxime înregistrate în urmă cu un an, în timp ce Stockholm a scăzut cu 6,4%, scrie Bloomberg.

    În schimb, Madrid, Milano şi Zurich au înregistrat creşteri.

    În capitala austriacă, unde o piaţă efervescentă a chiriilor oferă o alternativă celor ce nu-şi pot permite o locuinţă, normele mai stricte privind creditele ipotecare agravează prăbuşirea, trăgând în jos preţurile în mai, la o medie de 7,084 de euro pe metru pătrat. Mai mult, analiştii se aşteaptă la noi scăderi în viitorul apropiat.

    Pieţele imobiliare europene au traiectorii divergente, deoarece impactul creşterii ratelor dobânzilor afectează puternic unele zone, în timp ce lipsa ofertei şi problemele rămase în urmă din cauza crizei financiare globale le alimentează pe altele.

    Pieţele imobiliare din Europa au fost aruncate în haos de la sfârşitul erei banilor ieftini. Creşterile ratelor dobânzilor de către băncile centrale au mărit valoarea creditelor ipotecare chiar în momentul în care consumatorii au fost afectaţi de reducerea costului vieţii.

    În condiţiile în care ratele dobânzilor sunt în creştere şi inflaţia erodează veniturile disponibile, tot mai multe familii vieneze stau în chirie  în loc să cumpere un apartament, potrivit agenţiei imobiliare Real Immobilienvermittlung GmbH.

    „Următoarele luni vor rămâne o provocare. Ne aşteptăm la o cerere slabă şi la o piaţă precaută care se adaptează lent”, a declarant Martina Hirsch, CEO al imobiliare Real Immobilienvermittlung GmbH.

    Viena şi  Stockholm au probleme similare în contextul în care ambele ţări au fost deschise la  a acorda împrumuturi pe termen mai scurt, ceea ce le-a făcut extrem de vulnerabile pe fondul majorării ratelor, care au ajuns să tragă în final preţurile în jos.  Dar, în condiţiile în care chiriile sunt extrem de greu de găsit în capitala suedeză, scăderile au încetinit în ultimele luni.

  • Lumea luxului se cutremură: Sancţiunile europene ar putea provoca un dezastru pe o piaţă de miliarde de dolari unde se „joacă” elita super-bogaţilor

    Grupul G-7 intenţionează să lanseze noi sancţiuni împotriva Rusiei, iar de această dată au intrat în vizor exporturile de diamante ruseşti. Dacă sancţiunile îşi vor urma cursul, această piaţă unde se rulează constant miliarde de dolari s-ar putea confrunta cu turbulenţe serioase şi creşteri importante de preţuri, scrie CNCB.

    În 2021, Rusia a încasat aproximativ 4,7 miliarde de dolari din exporturile de diamante, potrivit datelor Observatorului de Complexitate Economică. Acest lucru a făcut din Rusia al optulea cel mai mare exportator de diamante din lume.

     Diamantele nu sunt comercializate în mod obişnuit ca petrolul sau aurul, dar reprezintă o piaţă mare care merge dincolo de bijuterii. Pietrele sunt folosite, de asemenea, pentru foraje, stomatologie, calculatoare, printre altele.

    Exporturile de diamante ale Rusiei au fost în mare parte scutite de sancţiunile internaţionale după invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina în februarie anul trecut. Asta în ciuda apelurilor din partea Ucrainei şi a unor ţări europene, precum şi a mai multor runde de măsuri care vizează exporturile de energie, băncile şi oligarhii apropiaţi Kremlinului.

    „Dacă sancţiunile ar fi implementate într-un mod în care să facă dificilă eludarea lor, atunci este posibil ca oferta Rusiei să scadă, iar preţurile să crească semnificativ”, a declarat economistul Edward Gardner.

    În martie, SUA şi UE au declarat că „Rusia continuă să câştige miliarde de dolari din comerţul cu diamante” şi ambele „rămân angajate să impună Rusiei consecinţele economice pentru invazia declanşată împotriva Ucrainei”.

    Hans Merket, un cercetător din Belgia care se ocupă de resursele naturale la International Peace Information Service, un institut de cercetare independent, a declarat că sancţiunile care vizează diamantelor ruseşti sunt o chestiune de timp.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit marţi despre un al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care este dezbătut în prezent de cele 27 de membre ale UE, însă nu s-a menţionat nimic despre diamante.

    În schimb, următorul set de sancţiuni se va concentra „pe reprimarea eludării”.

    Dintre cele câteva runde de sancţiuni de până acum, măsurile UE au vizat petrolul, cărbunele, băncile, oligarhii şi mass-media din Rusia.

    Analiştii care au urmărit parcursul războiului, reacţiile comunităţii internaţionale şi fiecare rundă de sancţiuni sunt de părere că până în prezent există foarte multe breşe şi probleme în ceea ce priveşte aplicarea acestora, iar acest fapt trebuie să se schimbe.

     

  • Un nou gigant internaţional îşi deschide afaceri în România, cu investiţii de zeci de milioane de euro

    Dezvoltatorul imobiliar Forty Management  a încheiat un acord cu lanţul hotelier Ascott, deţinut de cea mai mare companie de investiţii imobiliare din Singapore, pentru a aduce pe piaţa din Bucureşti brandul The Crest Collection, noul hotel urmând să fie inaugurat în 2026, după investiţii de 22 milioane euro.

    Hotelul Central District Bucureşti – The Crest Collection va fi situat în zona Palatului Parlamentului, construcţia fiind estimată să înceapă în această toamnă. Unitatea va avea 170 de camere şi un restaurant 360 de grade la etajul 14.

    „Vom avea ca referinţă în acest proiect hotelul La Clef Champs-Élysées din Paris, ce promovează un stil de viaţă în care predomină serviciile hoteliere de lux şi gastronomia fine-dining, ceea ce va conferi locului o notă de rafinament, artă şi eleganţă”, a declarat Lucian Azoiţei, CEO Forty Management.

    Grupul Ascott este prezent în Asia de Sud-Est ca pieţe principale, în timp ce continuă să se extindă pe pieţe precum India, Vietnam, Australia, Europa şi SUA. Grupul este deţinut de CapitaLand Investments, cea mai mare companie de investiţii de piaţa imobiliară din Singapore şi una dintre cele mai mari din Asia Pacific, cu active în valoare de peste 65 miliarde dolari.

    Pe baza acordului de management, Ascott va opera brandul The Crest Collection pentru o perioada iniţială de 25 de ani. Valoarea investiţiei în noul proiect este estimată la 22 milioane euro

    „Am ales ca prin acest hotel să valorificăm potenţialul pieţei hoteliere de lux din Bucureşti şi suntem încântaţi că vom iniţia proiectul alături de Forty Management, una dintre cele mai inovative companii din România în materie de dezvoltări imobiliare mixte, sustenabile. De asemenea, punem astăzi bazele unui parteneriat de succes pe termen lung cu Forty, bazat pe valori comune precum perseverenţa, integritatea, curajul şi pasiunea pentru a crea lucruri extraordinare”, a declarat Marcel Lindt, Director de dezvoltare The Ascott Limited pentru UK şi CEE.

    Forty Management este dezvoltator de proiecte de reconversie urbană verzi, aceasta fiind a doua dezvoltare hotelieră din portofoliul său, după cea din cadrul Central District Lagoon City.