Tag: petrol

  • Probleme pentru Gazprom: Producţia zilnică de gaze naturale a gigantului rus a scăzut la cel mai mic nivel din 2008

    Gazprom a înregistrat o scădere a producţiei zilnice de gaze naturale la cel mai mic nivel din 2008, potrivit unui calcul Bloomberg publicat luni. Scăderea producţiei a survenit pe măsură ce Rusia a încetinit fluxurile de gaze către Europa, invocând provocările tehnice generate de sancţiunile occidentale, a raportat Insider.

    Producţia Gazprom în iulie a fost de 774 de milioane de metri cubi pe zi — cu 14% mai mică decât în ​​iunie, conform calculelor Bloomberg. Producţia companiei din acest an până în prezent este cu 12% mai mică decât în ​​aceeaşi perioadă din 2021.

    În general, exporturile Gazprom din iulie către ţările din afara fostei Uniuni Sovietice au scăzut cu aproximativ un sfert, chiar dacă aprovizionarea zilnică către China a crescut constant, potrivit Bloomberg.

    Europa depinde de Rusia pentru 40% din nevoile sale de gaze naturale, cum ar fi gătitul în case şi aprinderea centralelor electrice. Întrucât Rusia este un furnizor important de gaze naturale pentru Europa, criza gazelor naturale a făcut ca preţurile să crească în acest an, sprijinind, la rândul său, cuferele Kremlinului.

    De când a invadat Ucraina pe 24 februarie, veniturile Rusiei din exporturile de petrol şi gaze către Europa s-au dublat faţă de media din ultimii ani, a scris Agenţia Internaţională pentru Energie pe 18 iulie.

    În timp ce iarna viitoare va fi o provocare pentru Europa, economia rusă este cea care va fi „cel mai rănită” pe termen lung de dinamica în schimbare a lanţurilor de aprovizionare cu gaze naturale, a constatat o analiză a Universităţii Yale.

    Asta pentru că „importanţa exporturilor de mărfuri către Rusia depăşeşte cu mult importanţa exporturilor ruseşti de mărfuri către restul lumii”, au scris cercetătorii de la Yale în analiza publicată pe 20 iulie.

    Uniunea Europeană a fost de acord să stopeze aproape toate importurile de petrol din Rusia până la sfârşitul acestui an şi a declarat că va reduce importurile de cărbune începând cu jumătatea lunii august. Ţările europene, printre care Germania şi Italia, lucrează, de asemenea, pentru a renunţa la gazul rusesc.

    Pentru a atenua impactul vânzărilor mai scăzute de energie către Europa, preşedintele rus Vladimir Putin direcţionează exporturile de energie ale Rusiei către alte pieţe, cum ar fi Asia, dar cu reduceri semnificative.

     
  • Preţul petrolului scade, datele slabe din industrie stârnesc îngrijorări legate de cerere

    Preţul petrolului a scăzut marţi, antrenat de perspectiva sumbră asupra cererii de combustibil a investitorilor, datele indicând o încetinire a producţiei la nivel mondial, chiar în momentul în care marii producători de ţiţei se întâlnesc pentru a stabili dacă vor creşte oferta, scrie Reuters.

    Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 77 de cenţi, sau 0,8%, la 99,26 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru petrolul WTI au scăzut cu 67 de cenţi, sau 0,7%, la 93,22 dolari pe baril.

    Scăderea a avut loc după ce luni, contractele futures pe Brent s-au prăbuşit la un minim al sesiunii de 99,09 dolari pe baril, cel mai redus nivel din 15 iulie. Referinţa americană a ţiţeiului a coborât până la 92,42 dolari pe baril, cel mai slab nivel din 14 iulie.

    “Preţul petrolului s-a prăbuşit după ce o multitudine de date privind activitatea din fabrici au sugerat că lumea se îndreaptă spre o contracţie economică globală gigantică şi pe fondul aşteptărilor privind o producţie mai mare de petrol după un sezon de câştiguri foarte bun pentru companiile petroliere”, a declarat Edward Moya, analist senior de piaţă la OANDA, într-o notă.

    Îngrijorările legate de recesiune au fost accentuate luni, deoarece sondajele din Statele Unite, Europa şi Asia au arătat că fabricile s-au luptat pentru un impuls în iulie. Cererea globală în scădere şi restricţiile stricte ale Chinei COVID-19 au încetinit producţia.

    Scăderile de preţ au loc, de asemenea, în condiţiile în care participanţii la piaţă aşteaptă rezultatul unei reuniuni de miercuri între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi, inclusiv Rusia, cunoscuţi împreună sub numele de OPEC+, pentru a decide asupra producţiei din septembrie.

    Două dintre cele opt surse OPEC+ dintr-un sondaj Reuters au declarat că o creştere modestă pentru luna septembrie va fi discutată la reuniunea din 3 august. Restul au spus că producţia va fi probabil menţinută constantă.

  • Exporturile de ţiţei din SUA au atins un nivel record săptămâna trecută, în timp ce Occidentul se străduieşte să umple golul lăsat de limitările aprovizionării impuse de Kremlin

    Exporturile de ţiţei din SUA au atins un nivel record săptămâna trecută, în timp ce Occidentul se străduieşte să găsească alternative la livrările ruseşti, a raportat Insider.

    Exporturile au însumat 4,55 milioane de barili pe zi, în creştere cu 21% faţă de săptămâna precedentă, potrivit datelor de la Energy Information Administration.

    Exporturile combinate de ţiţei şi produse petroliere au crescut, de asemenea, la un nou maxim istoric, crescând cu 16% în decursul unei săptămâni, până la 10,87 milioane de barili pe zi.

    Creşterea exporturilor a contribuit la scăderea stocurilor de petrol din SUA cu 4,5 milioane de barili pe zi, până la 422,1 milioane de barili înregistraţi săptămâna trecută, forţând preţurile ţiţeiului West Texas Intermediate să crească cu 3%, până la 97,91 dolari pe baril, iar ţiţeiul Brent cu 2,3%, până la 106,33 dolari înregistraţi miercuri.

    De când Rusia a invadat Ucraina, naţiunile şi companiile occidentale au interzis importurile de petrol rusesc ori au luat măsuri de reducere a consumului propriu.

    SUA au impus deja un embargo rusesc asupra petrolului, în timp ce Uniunea Europeană va implementa o interdicţie parţială până la sfârşitul anului.

  • Rusia câştigă pe două fronturi: În timp ce trupele lui Putin muşcă tot mai tare din teritoriul ucrainean, maşinăria de război rusă toacă milioane de dolari pe zi din exporturile de petrol în ciuda sancţiunilor şi a Occidentului

    În ciuda sancţiunilor şi a armelor trimise de Occident către Ucraina, Rusia câştigă tot mai mult teren atât în planul războiului cât şi în plan financiar, unde încasează bani grei din exporturile de petrol. Majorarea taxelor pentru exportul de ţiţei a ajutat Kremlinul să depăşească reducerea exporturilor cu care s-a confruntat pe fondul sancţiunilor şi a noi politici energetice anti-ruseşti, scrie Bloomberg.

    Taxele pe export au crescut cu 23% în intre iunie şi iulie, ceea ce înseamnă că pentru fiecare baril de petrol livrat, Rusia încasează 1,42 dolari în plus. Această măsură privind majorarea taxelor a ajutat ţara lui Putin să treacă peste o scădere cu 15% a exporturilor, veniturile diminunându-se doar cu 2%, adică cu 3 milioane de dolari.

    Ultimele măsuri luate de Rusia pe planul exporturilor sunt o nouă problemă cu care grupul G7 trebuie să se confrunte. Ţările din G7 vor să pună presiune asupra Rusiei fără însă ca aceasta să ducă la majorarea preţului pentru aurul negru.

    În acest sens Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA, propune un plan de plafonare a preţurilor pentru petrolul rusesc, pentru a menţine volumele de export şi totodată pentru a lovi în veniturile guvernului rusesc.

    Totuşi, nu există nicio garanţie că Rusia va fi de acord să livreze petrolul în astfel de condiţii, chiar şi dacă tot mai multe ţări ar adera la planul americanilor. Potrivit ultimelor cifre, Rusia încasează undeva la 800 de milioane de dolari pe zi din exportul de petrol.

    Datele sunt încă provizorii, însă ele arată o tendinţă descendentă începută de la jumătatea lunii iunie privind exporturile de petrol ale Rusiei. Conform mediei de patru săptămâni, fluxurile au scăzut cu 3,38 de milioane de barili pe zi.

    Ţările asiatice, în frunte cu China şi India cumpără peste 50% din totalul petrolului rusesc exportat, însă aceste cifre sunt în scădere. Transporturile către alte ţări asiatice în afară de cei doi giganţi, sunt practic inexistente.

    Livrările de petrol vor aduce Rusiei aproximativ 55,20 dolari pe tonă, în creştere faţă de pragul de 44,80 din iunie. Aceasta este cea mai mare creştere a taxelor de export aplicată de guvernul rus din aprilie, reflectând totodată şi presiunea economică pusă de sancţiuni pe umerii Kremlinului.

  • Petrolul coboară la minimul a 12 săptămâni din cauza îngrijorărilor legate de recesiune şi COVID

    Contractele futures Brent cu livrare în septembrie au scăzut cu 2,99 dolari, sau 2,9%, la 99,78 dolari pe baril, în timp ce ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 3,19 dolari, sau 3,2%, la 96,31 dolari.

    Acest lucru plasează WTI şi Brent pe drumul spre cele mai scăzute închideri din 11 aprilie, după ce marţi Brent a scăzut cu 9%, iar WTI cu 8%.

    Banca de investiţii Goldman Sachs a declarat că vânzarea petrolului a fost influenţată de temerile tot mai mari legate de recesiune.

    Indicii bursieri americani au scăzut miercuri, investitorii aşteptând minutele de la şedinţa Rezervei Federale pentru a evalua sănătatea economiei şi ritmul de creştere a ratelor de dobândă pentru a stopa inflaţia în creştere.

    Preţurile petrolului au fost de asemenea doborâte de creşterea dolarului american , care a urcat la un maxim al ultimilor aproape 20 de ani faţă de un coş de monede.

    Un dolar american mai puternic face ca petrolul să fie mai scump pentru deţinătorii de alte monede, ceea ce poate reduce cererea.

    În China, cel mai mare importator de petrol din lume, piaţa s-a îngrijorat că noile blocaje ale COVID-19 ar putea reduce cererea.

    Între timp, importurile de ţiţei ale Chinei din Rusia au urcat cu 55% faţă de anul precedent, ajungând la un nivel record în luna mai. Rusia a înlocuit Arabia Saudită ca principal furnizor, în timp ce rafinăriile au încasat livrări la preţ redus, pe fondul sancţiunilor impuse Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina.

    O instanţă rusă a cerut Consorţiului Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă petrol din Kazahstan către Marea Neagră, să îşi suspende activitatea timp de 30 de zile. Cu toate acestea, sursele au declarat că exporturile continuă să curgă.

    În Kazahstan, o explozie la gigantul câmp petrolier Tengiz a ucis doi muncitori şi a rănit trei.

  • Preţul gazelor în Europa a crescut pe măsură ce grevele din Norvegia agravează problemele de aprovizionare

    Compania norvegiană Equinor închide temporar trei zăcăminte de petrol şi gaze după ce muncitorii au intrat în grevă, astfel s-au intensificat problemele de aprovizionare regionale şi au împins preţurile europene la gazele naturale la un maxim al ultimelor patru luni, conform Financial Times.

    Grevele care au început luni seara vor afecta producţia de 89.000 de barili echivalent cu o zi de producţie pe câmpurile de pe platforma continentală a Norvegiei. Sindicatul ameninţă cu mai multe acţiuni de perturbare în zilele următoare, ceea ce, conform avertismentelor Asociaţiei Norvegiene pentru Petrol şi Gaze, ar putea reduce exporturile zilnice de gaze ale ţării cu 13%.

    Cea mai recentă întrerupere survine într-un moment în care Europa a apelat la Norvegia, în mod tradiţional al doilea mare furnizor de gaze, pentru a acoperi golul lăsat după ce Moscova a redus fluxurile după invazia sa în Ucraina la începutul acestui an. Seceta de aprovizionare a făcut ca preţurile europene la gaze să crească vertiginous şi a contribuit la o creştere bruscă a costurilor pentru întreprinderi şi gospodării care au influenţat economia regiunii.

    În ultimii ani, Norvegia a furnizat între 20 şi 25% din cererea de gaze din Europa, inclusiv Marea Britanie, potrivit Norwegian Petroleum.

    Preţul european al gazului, a urcat marţi cu 8%, până la 175 de euro pe MWh. Acesta este cel mai ridicat nivel de la începutul lunii martie şi de 5 ori mai mare decât cel de acum un an.

    Guvernul Germaniei a elaborat luni o lege pentru a prelua acţiuni la companiile energetice care suferă din cauza creşterii galopante a costului gazului importat, într-un semn al crizei în care se află industria energetică europeană.

    Sindicatul norvegian Lederne pentru lucrătorii din industria petrolieră a declarat că membrii săi vor extinde greva la alte trei situri de producţie: Heidrun, Kristin şi Aasta Hansteen, începând de marţi, ceea ce înseamnă că întreruperea va creşte probabil cu 333.000 bpd/zi, din care 264.000 bpd/zi reprezintă gaze naturale.

    Disputa se concentrează în jurul muncitorilor care cer majorări salariale pentru a compensa creşterea inflaţiei, cauzată în parte de creşterea preţurilor materiilor prime în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

    Sindicatul ameninţă cu o nouă escaladare a grevelor sâmbătă, la alte trei câmpuri petroliere, în cazul în care nu se va găsi o soluţie.

    Traderii devin din ce în ce mai pesimişti că Moscova va relua fluxul de gaze prin Nord Steam 1, conducta dintre nord-vestul Rusiei şi nordul Germaniei, odată ce aceasta va reveni după întreţinerea programată, care este programată să înceapă săptămâna viitoare pentru 10 zile.

    Luna trecută, compania de stat Gazprom a redus capacitatea cu 60% pe această linie, acuzând probleme tehnice legate de sancţiunile occidentale, dar a refuzat să utilizeze rute alternative ale conductei pentru a menţine aprovizionarea. Numeroşi oficiali europeni au acuzat Rusia că a transformat livrările de gaze “într-o armă” şi au avertizat că continentul trebuie să se pregătească pentru noi reduceri.

    Goldman Sachs şi-a majorat prognoza pentru TTF deoarece “nu mai vede” o restabilire completă a fluxurilor de gaze din conducta Nord Stream 1 ca fiind cel mai probabil scenariu. În prezent, estimează că preţurile TTF se vor ridica la 153 de euro pe MWh în trimestrul al treilea şi la 121 de euro pe MWh în trimestrul al patrulea din acest an, în creştere de la 104 şi respectiv 105 euro pe MWh.

    În afară de aprovizionarea din Norvegia, Europa a importat volume record de gaz natural lichefiat, în mare parte din SUA, pentru a acumula stocuri de gaze înainte de iarnă.

    Agenţia Internaţională pentru Energie a declarat în raportul său trimestrial privind piaţa gazelor naturale că cererea crescută de GNL de pe continent pentru a înlocui livrările ruseşti prin conducte s-a răspândit în întreaga lume şi a dus la o piaţă globală “excepţional de strânsă”.

    “Preţurile record ale gazului din Europa au transformat continentul într-o piaţă premium pentru GNL, atrăgând livrări din alte regiuni şi având ca rezultat tensiuni în ceea ce priveşte oferta şi distrugerea cererii pe mai multe pieţe.”

    Aceasta a avertizat că nevoile de GNL ale Europei “se aşteaptă ca în 2022 să depăşească creşterile de capacitate de aprovizionare”.

    La nivel mondial, Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă acum ca cererea de gaze să scadă cu 0,5% în acest an şi să rămână “moderată” până în 2025 din cauza preţurilor mai mari, o inversare bruscă a tendinţei de dinaintea crizei, când consumul de gaze creştea puternic şi înlocuia adesea cărbunele în generarea de energie.

     

  • Importurile de petrol din Rusia ale Chinei au crescut cu 55%, depăşind oferta saudită

    Importurile de petrol rusesc au totalizat aproape 8,42 milioane de tone, potrivit datelor Administraţiei Generale a Vămilor din China.

    Acest lucru este echivalent cu aproximativ 1,98 milioane de barili pe zi (bpd) şi în creştere faţă de 1,59 milioane de bpd în aprilie. China este cel mai mare importator de ţiţei din lume.

    Companiile chineze, inclusiv gigantul de stat Sinopec şi compania de stat Zhenhua Oil, au crescut achiziţiile de petrol rusesc, atrase de reducerile abrupte după ce marile companii petroliere şi casele de comerţ occidentale s-au retras din cauza sancţiunilor.

    Arabia Saudită a fost al doilea mare furnizor, cu volume în luna mai în creştere cu 9% faţă de anul trecut, la 7,82 milioane de tone, sau 1,84 milioane bpd.

    Datele vamale publicate luni au arătat, de asemenea, că China a importat luna trecută 260.000 de tone de ţiţei iranian.

  • Preţul petrolului creşte din cauza ofertei reduse

    Conform Reuters, petrolul Brent a crescut cu 1,13 dolari, sau 0,9%, la 120,94 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate (WTI) câştigase 1,03 dolari, sau 0,9%, la 118,62 dolari.

    Ambele contracte scăzuseră cu peste 1 dolar mai devreme în timpul şedinţei.

    Brent era pe cale să înregistreze prima scădere săptămânală din ultimele cinci săptămâni, iar ţiţeiul american prima scădere din ultimele opt săptămâni, în linie cu scăderea pieţelor de acţiuni, pe fondul temerilor legate de o posibilă recesiune, în timp ce băncile centrale au majorat dobânzile.

    Cu toate acestea, sancţiunile americane asupra companiilor chineze şi emirateze şi asupra unei reţele de firme iraniene care ajută la exportul de produse petrochimice iraniene au oferit un oarecare sprijin preţului petrolului.

    Guvernul SUA a declarat că, deşi urmăreşte prin diplomaţie să revigoreze un acord nuclear cu Iranul, va continua să folosească sancţiunile pentru a limita exporturile de petrol, produse petroliere şi petrochimice din Iran.

    Analiştii estimează că un acord şi ridicarea consecventă a sancţiunilor asupra sectorului energetic iranian ar putea adăuga până la 1 milion de barili de petrol pe zi pe pieţele globale.

  • Veniturile Rusiei din energie ar putea creşte şi mai mult: Africa de Sud se gândeşte să cumpere petrol rusesc pentru a combate inflaţia energetică

    Africa de Sud a declarat că doreşte să cumpere petrol din Rusia pentru a ajuta la combaterea inflaţiei energetice la nivel mondial, a raportat Business Insider.

    „Ar trebui să luăm în considerare importul de ţiţei din Rusia la un preţ scăzut”, a declarat ministrul sud-african al resurselor minerale şi al energiei, Gwede Mantashe, la o dezbatere parlamentară, potrivit Reuters.

    Secretarul american pentru Energie, Jennifer Granholm, a declarat luna trecută că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni împotriva statelor din afara influenţei occidentale care cumpără petrol rusesc, dar administraţia Biden este atentă la impactul unor astfel de restricţii asupra pieţei, a raportat Reuters. Preţurile petrolului se tranzacţionează maximul ultimilor 13 ani şi contribuie la o inflaţie aprinsă pentru consumatori.

    La fel ca multe ţări din întreaga lume, Africa de Sud se luptă cu inflaţia în creştere, preţurile de consum crescând cu 5,9% în aprilie 2022 faţă de aceeşi perioadă a anului trecut, potrivit departamentului oficial de statistică. Preţurile combustibililor „au continuat să provoace dureri în aprilie 2022” şi au fost cu 29,2% mai mari decât în ​​urmă cu un an, potrivit Statistics South Africa.

    Africa de Sud importă aproximativ 60% din necesarul de combustibil, conform unui raport Bloomberg. Statul cumpără petrol în primul rând din ţările OPEC, inclusiv Nigeria şi Arabia Saudită.

    Rusia a fost unul dintre cei mai mari exportatori de ţiţei din lume, fiind al treilea producător ca mărime, după Statele Unite şi Arabia Saudită. Dar războiul generat în Ucraina a costat pierderea unora dintre cei mai valoroşi clienţi ai statului, inclusiv Uniunea Europeană, care va elimina treptat importurile de combustibil rusesc începând cu 2022. Drept urmare, Rusia se găseşte nevoită să să-şi reorienteze exportul de gaze şi petrol către noi cumpărători, precum China şi India.

    Africa de Sud, care are legături istorice cu Moscova, s-a abţinut de la votul Organizaţiei Naţiunilor Unite în martie, care condamna Rusia pentru războiul din Ucraina. Luna trecută, preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa a declarat că „ţările din apropiere” au fost grav afectate de sancţiunile împotriva Rusiei, a raportat Reuters.

    Orice achiziţie de petrol rusesc va contribui la umplerea cuferelor Moscovei. În ciuda sancţiunilor ample, Rusia a continuat să acumuleze venituri masive din energie pe măsură ce preţurile au crescut. În mai, veniturile ţării din exporturile de petrol au crescut cu 11% faţă de aprilie – ducând veniturile înapoi la nivelurile de dinainte de război, a declarat miercuri Agenţia Internaţională pentru Energie.

  • India a cumpărat 60 de milioane de barili de petrol rusesc în 2022, faţă de 12 în 2021

    India şi alte naţiuni asiatice devin o sursă din ce în ce mai vitală de venituri din petrol pentru Moscova, în ciuda presiunilor puternice din partea SUA de a nu-şi spori achiziţiile, în timp ce Uniunea Europeană şi alţi aliaţi au tăiat importurile de energie din Rusia.

    Astfel de vânzări stimulează veniturile din exporturile ruseşti într-un moment în care Washingtonul şi aliaţii încearcă să limiteze fluxurile financiare care sprijină efortul de război al Moscovei.

    India, o ţară avidă de petrol de 1,4 miliarde de locuitori, a înghiţit până acum aproape 60 de milioane de barili de petrol rusesc în 2022, faţă de 12 milioane de barili în tot anul 2021, potrivit firmei de date despre mărfuri Kpler. Livrările către alte ţări asiatice, precum China, au crescut şi ele în ultimele luni, dar într-o măsură mai mică, potrivit AP.

    De la invazia Rusiei de la sfârşitul lunii februarie, preţurile petrolului la nivel mondial au crescut vertiginos, ceea ce a oferit rafinăriilor din India şi din alte ţări un stimulent în plus pentru a exploata petrolul pe care Moscova îl oferă cu reduceri de 30-35 de dolari, în comparaţie cu ţiţeiul Brent şi cu alte tipuri de petrol internaţional care se tranzacţionează acum la aproximativ 120 de dolari pe baril.

    Importanţa lor pentru Rusia a crescut după ce Uniunea Europeană, principala piaţă pentru combustibilii fosili ai Moscovei, a fost de acord să oprească majoritatea achiziţiilor de petrol până la sfârşitul acestui an.

    „Se pare că o tendinţă distinctă se înrădăcinează acum”, a declarat Matt Smith, analist principal la Kpler care urmăreşte fluxurile de petrol rusesc. Pe măsură ce livrările de petrol din Urali către o mare parte din Europa sunt reduse, ţiţeiul se îndreaptă în schimb către Asia, unde India a devenit principalul cumpărător, urmată de China. Rapoartele de urmărire a navelor arată că Turcia este o altă destinaţie cheie.

    „Oamenii îşi dau seama că India este un centru de rafinare, luând-o la un preţ atât de ieftin, rafinând-o şi trimiţând-o sub formă de produse finite, deoarece pot obţine marje atât de mari din acest lucru”, a spus Smith.