BusinessMagazin

Tag: personalitati

  • Ţigara electronică: miracol pentru fumători sau bombă cu ceas pentru sănătatea publică?

    Bombardamentul informaţional dinspre ambele tabere face aproape imposibil pentru neiniţiaţi, pentru publicul larg, să-şi facă o părere obiectivă. Mai ales având în vedere că de ambele părţi ale baricadelor apar personalităţi eminente, cu credibilitate în zona sănătăţii publice.

    DIRECTORUL GENERAL AL ORGANIZAŢIEI MONDIALE A SĂNĂTĂŢII, MARGARET CHAN, a primit recent o scrisoare semnată de 100 de specialişti în sănătate publică şi medici, care cer forului internaţional să adopte reglementări serioase pe piaţa ţigărilor electronice şi avertizează că aceste produse ar putea fi un ”cal troian” al corporaţiilor din industria tutunului.

    Experţii cer OMS reglementarea e-ţigaretelor cu aceleaşi măsuri dure aplicate în cazul ţigărilor normale, precum şi interzicerea reclamelor şi a altor forme de promovare, cu argumentul că pentru moment nu există dovezi ştiinţifice privind siguranţa acestor dispozitive, dar şi modul în care fumătorii sunt ajutaţi să renunţe la acest viciu. De asemenea, cei 100 de specialişti cred că ţigările electronice ar putea reprezenta o strategie a industriei tutunului de a ocoli reglementările stricte aplicate în ceea ce priveşte reclamele sau fumatul în spaţii publice.

    SCRISOAREA A VENIT ÎNSĂ ÎN REPLICĂ LA O ALTĂ MĂRTURIE, PRIMITĂ CU CÂTEVA ZILE ÎNAINTE DE MARGARET CHAN DE LA 53 DE OAMENI DE ŞTIINŢĂ, CARE SUSŢIN CĂ REGLEMENTAREA E-ŢIGARETELOR LA FEL DE DUR PRECUM A ŢIGĂRILOR OBIŞNUITE AR PRIVA FUMĂTORII DE O MODALITATE INOVATOARE ŞI TOT MAI POPULARĂ DE A RENUNŢA LA VICIU. De asemenea, cred experţii, ţigările electronice reduc efectele negative produse de fumat, oferind consumatorilor posibilitatea de a-şi obţine doza de nicotină fără a se expune la substanţele chimice periculoase din ţigările obişnuite. Scrisoarea este semnată de profesori, medici şi specialişti în nicotină şi în politici de sănătate publică de la centre şi universităţi de renume, precum Johns Hopkins, Columbia University, Georgetown University, University College London, Sorbona, Universitatea din Geneva etc.

    DE CEALALTĂ PARTE, SCRISOAREA CARE SE LAUDĂ CU DE DOUĂ ORI MAI MULŢI SEMNATARI ESTE SPRIJINITĂ DE MEDICI ŞI EXPERŢI ÎN ONCOLOGIE, pediatrie, boli cardiovasculare şi specialişti în sănătate publică, printre care profesori de la Universitatea Harvard, Universitatea Federală din Rio de Janeiro, Colegiul Regal de Pediatrie din Marea Britanie, Universitatea Maastricht, Universitatea Stanford, Universitatea din Sydney, Spitalul Universitar din Lausanne şi alte şcoli înalte.

    PROFESORUL FRANK CHALOUPKA, DIRECTOR LA CENTRUL PENTRU POLITICI PUBLICE ÎN SĂNĂTATE DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII DIN ILLINOIS, crede că lansarea de vapori cu arome pentru ţigările electronice, precum căpşuni sau gumă de mestecat, sugerează că producătorii ţintesc copiii şi tinerii, deşi promovează produsele drept o modalitate de renunţare la fumat. Este posibil ca e-ţigaretele să ajute unii fumători să se lase, însă nu există încă dovezi concrete în acest sens, notează el.

    UN STUDIU RECENT AL PROFESORULUI ROBERT WEST DE LA UNIVERSITY COLLEGE LONDON RELEVĂ CĂ ŢIGĂRILE ELECTRONICE SUNT MAI EFICACE DECÂT TRATAMENTELE CU ÎNLOCUITORI DE NICOTINĂ ÎN PRIVINŢA RENUNŢĂRII LA FUMAT. West se numără printre semnatarii scrisorii care cere OMS să nu reglementeze dispozitivele pe bază de vapori.
    ”Orice politici publice vor fi recomandate fie de OMS, fie de alte instituţii, este de importanţă capitală să fie bazate pe o evaluare obiectivă a dovezilor ştiinţifice. Sunt îngrijorat că până în acest moment OMS nu a obţinut o astfel de evaluare”, a afirmat West.

    El precizează însă că semnalele de alarmă privind implicarea corporaţiilor producătoare de ţigări pe piaţa e-ţigaretelor sunt legitime.

    Comunitatea ştiinţifică se teme de o revenire, un ”comeback” al marilor companii producătoare de tutun, care sunt pe cale să devină cel mai mare jucător pe piaţa ţigărilor electronice. Companiile susţin că investiţiile pe această nişă reprezintă doar o încercare de diversificare, din moment ce afacerea de bază este supusă unor presiuni uriaşe prin reglementare strictă şi avertismente abundente privind efectele negative asupra sănătăţii.

    OMS pare să încline către tabăra proreglementare, în timp ce unele guverne au început deja să ceară sfatul organizaţiei în ceea ce priveşte ţigările electronice. OMS va discuta la întâlnirea din luna octombrie propunerea de a introduce ţigările electronice în anvelopa de reglementare şi control aplicată în cazul tutunului obişnuit. Totuşi, Derek Yach, fost director în cadrul OMS şi liderul proiectului care a condus la dezvoltarea reglementărilor antifumat, se numără printre semnatarii scrisorii care argumentează că ţigările electronice nu trebuie controlate atât de strict.

    LANSATE ÎN 2007, ŢIGĂRILE ELECTRONICE AU DEVENIT DEJA UN BUSINESS DE MILIARDE DE DOLARI, iar bugetele de promovare sunt de ordinul zecilor de milioane. Zeci de milioane de oameni din întreaga lume le-au încercat, marea majoritate fumători sau foşti fumători. Ţigara electronică arată ca un gadget şi are un aer aparte. Fumătorii spun că experienţa este una falsă, însă satisfăcătoare. Opiniile sunt polarizate atât în mediul academic, cât şi în rândul publicului larg. În final, doar dovezile ştiinţifice de netăgăduit vor aduce ordine în vacarm, iar studiile care există pe această temă sunt considerate insuficiente pentru a trage o concluzie clară.

  • 5 personalităţi care l-au comparat pe Putin cu Hitler

    Prinţul Charles, în discuţia purtată cu o femeie înrudită cu victime ale Holocaustului: “Iar acum, Putin face aproape ce făcea şi Hitler”.

    Fostul secretar de stat american Hillary Clinton: “Ce se întâmplă acum sună familiar, este ceea ce făcea Hitler în anii ’30”.

    Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble: “Ştim toate aceste lucruri din istorie. Acestea sunt metodele folosite de Hitler pentru a prelua Sudetenland.”

    Vladislav Inozemtsev, The Moscow Times: “Ca şi Hitler înaintea sa, Putin nu are nicio nouă idee despre cum să creeze un sistem global stabil în locul celui actual. El vrea doar să securizeze noi teritorii.”

    John McCain, fost candidat la prezidenţiale în Statele Unite: “Dacă lui Putin i se permite să intre într-un stat suveran din partea populaţiei vorbitoare de limba rusă, acesta este acelaşi lucru pe care Hitler l-a făcut înainte de al doilea război mondial.”

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • Arhitecţi de talie mondială vin la conferinţa “Cities of Tomorrow” de la Bucureşti

     Conferinţa “Cities of Tomorrow” – cel mai important forum urban internaţional din România – va avea loc marţi, 25 martie, începând cu ora 09.00, în Bucureşti, la hotelul Crowne Plaza, sala Crown Ballroom şi este organizată de Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK Romania), în parteneriat cu Zeppelin şi cu sprijinul Agenţiei de presă Mediafax.

    Astfel, la cea de-a II-a ediţie a conferinţei “Cities of Tomorrow”, arhitecţi de talie mondială vor susţine prezentări şi vor discuta cu cei prezenţi, printre lectorii deja confirmaţi fiind profesorul Stephan Braunfels, Thomas Madreiter şi Reinhard Joecks.

    Stephan Braunfels este autorul unora dintre cele mai mari şi importante realizări arhitecturale din Germania ultimilor douăzeci de ani: sediile birourilor Parlamentului din Berlin, Pinakothek der Moderne din München, planul urbanistic pentru reconstrucţia centrului istoric al oraşului Dresda şi cel pentru centrul oraşului Neu-Ulm.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Business Magazin a organizat a doua ediţie a BM Storytellers cu Gh. Muşat, Bogdan Putinică, Andreea Răducan şi Mişu Negriţoiu

    BM Storytellers este un loc de dezbatere a prezentului si de planificare a viitorului, un forum care da raspunsurile la intrebarile tinerilor care vor sa inceapa o afacere si totodata un punct de intalnire care transforma povestile in idei.

    In cadrul evenimentului vorbitorii sunt invitati sa impartaseasa publicului povestea lor de cariera sau a afacerii pe care o conduc dar 10 principii de viata si de business de la care nu se abat.

    Invitaţii celei de-a doua ediţii BM Storytellers au fost Gheorghe Muşat, senior partner, Musat si Asociatii; Bogdan Putinică, senior group vicepresident at Enea Software AB; Andreea Răducan, campioană olimpică şi mondială la gimnastică; Mişu Negriţoiu, preşedinte ING Bank. 

    MAI MULTE DETALII DESPRE EVENIMENT

    Citeşte aici CONCLUZIILE PRIMEI EDIŢII BM STORYTELLERS

  • Dan C. Mihăilescu, la BM Storytellers: “De vreo şase-şapte ani, nu le mai spun afacerişti în sensul peiorativ de altădată” VIDEO

  • Prima ediţie BM Storytellers: patru poveşti pentru zece ani – GALERIE FOTO

    Criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu, Bogdan Enoiu, directorul general al grupului McCann Erickson România, proprietarul City Grill, Dragoş Petrescu şi partenerul fondator al casei de avocatură Biriş Goran, Gabriel Biriş au fost vorbitorii primei ediţii, dedicată primului an de aparţie a revistei. Startul discuţiilor a fost dat de criticul literar Dan C. Mihăilescu, care a povestit despre transformarea societăţii româneaşti în ultimii zece ani şi despre impactul transformării asupra propriei persoane, şi a percepţiei sale asupra lumii de afaceri. “Eu fiind născut în anul în care a murit Stalin, în 1953, în decembrie, am fost educat în dictatură, iar totul era foarte simplu: stăteam ca o găină sub capac în timp ce Partidul decidea pentru noi.

    Prin urmare, din ‘90 şi până prin 2004, am avut şi eu, ca toată generaţia mea, prejudecata că omul de afaceri, supranumit în mod peiorativ “afaceristul”, cunoscut pe vremuri drept “chiaburul” era rău.”, a mărturisit Dan C. Mihăilescu  prejudecată pe care a avut-o până prin anii despre mediul de afaceri. “De vreo şase-şapte ani, nu le mai spun <afacerişti> în sensul peiorativ de altădată şi observ nişarea extrardinară a acestui mediu”. Sfatul lui Dan C. Mihăilescu a fost, ca în pofida diverselor domenilor de activitate, oamenii de afaceri să îşi găsească un teren comun, at`t la propriu, c`t şi la figurat: pasiunile. Astfel, s-ar realiza un transfer între lumea de afaceri, cultură şi spiritualitate.

    Dealtfel, pentru următorul invitat, Bogdan Enoiu, pionierul publicităţii în România,  “Tenisul este mult mai frumos decât cu publicitatea cu siguranţă”. Cei zece ani au fost pentru compania pe care o conduce ghidaţi de încercerea de a fi cei mai buni:  “Din punct de vedere al creaţiei, cred că am reuşit”. Exemplifică prin campania pentru cicolata cu rom, inspirată de gusturile copilăriei: “dacă a fost bine pentru noi atunci, cu surprindere am constatat că sunt valorizate şi acum”. Principala problemă identificată de Enoiu este lipsa educaţiei corespunzătoare din şcoli: “Pentru un PIB mai mare, e nevoie de oameni mai educaţi”.

    Educaţia a fost unul dintre argumentele care i-au adus succes lui Gabriel Biriş: după ce a absolvit Facultea de Electronică din cadrul Universităţii Polithenice din Bucureşti, a fost  inginer, consultant, iar apoi avocat. Totuşi, a mărturisit în cadrul galei BM Storytellers că nu şi-a făcut un CV p`nă în anul 2008. 2004, anul lansării revistei, a fost un punct de cotitură pentru el: “Până prin 2004, când citeam vreo lege, aveam în minte un singur scop, cum să o evit, o golănie tipic românească, în condiţiile în care mi-am început cariera când impozitul profit era de 38%. |n ce priveşte Business Magazin, Biriş îşi aduce aminte de un material de opinie pe care l-a scris în publicaţie. Intitulat “Puţină matematică nu strică”, acesta a determinat o modificare a unei taxe care pirvea acciza pentru leasing. 2004 l-a găsit pe Dragoş Petrescu lucr`nd într-un restaurant McDonald’s din Milano, pentru a-şi îndeplini visul de deschide un magazin în franciză în Italia.

    Deşi obţinuse contractul, Ambasada Italiei în România nu i-a permis începerea unei afaceri în peninsulă, astfel, a deschis primul City Grill din România. În cariera lui, a ajuns  a ajuns la concluzia că “Există două specii de oameni: antreprenorii şi angajaţii, iar pentru a fi antreprenor trebuie să fii puternic, determinat şi să nu îţi imaginezi că vei avea piscină şi elicopter, la fel ca Lupul de pe Wall-Street. Ingredientele sunt cele 10.000 de ore de muncă pentru un lucru făcut cu adevărat bine, după cum spunea şi Malcolm Gladwell în <Excepţionalii>”

  • Cine a vorbit, la Davos, despre lumea de după criză: Prea mulţi bărbaţi, prea în vârstă, prea mulţi occidentali

    Tema-umbrelă a reuniunii: un fel de „lumea după criză„. Stabilitatea pieţelor financiare, revenirea economică, impactul progresului tehnologic asupra societăţii. Inegalitatea distribuţiei averii şi-a făcut de asemenea loc printre temele de dezbatere de la Davos, mai ales având în vedere potenţialele tensiuni şi mişcări sociale neplăcute apărute după criza financiară globală, care a zguduit încrederea în politicieni, bancheri şi liderii din mediul de afaceri.

    PESTE 100 DE ŢĂRI ŞI MAI MULT DE 1.000 DE COMPANII ŞI DE ORGANIZAŢII AU FOST REPREZENTATE ÎN ACEST AN LA REUNIUNEA DE LA DAVOS, POTRIVIT FINANCIAL TIMES. Mai mult de jumătate dintre participanţi au provenit din Europa de Vest şi din America de Nord, urmate de Asia cu aproape un sfert. Est-europenii au reprezentat mai puţin de 3% dintre oamenii importanţi de la Davos. Statele Unite, Marea Britanie, Germania, India şi Elveţia au fost singurele ţări cu peste 100 de participanţi.

    Cea mai mare delegaţie din partea unei bănci a aparţinut Goldman Sachs, care a avut nu mai puţin de opt reprezentanţi la Davos, urmată de Citi şi HSBC, cu câte şapte, JPMorgan, Lazard, Morgan Stanley şi Standard Chartered, cu şase, respectiv Bank of America, Itaú Unibanco, UBS şi Zurich Insurance Group cu delegaţii de câte cinci persoane.

    Cea mai numeroasă delegaţie de oficiali guvernamentali a venit din Statele Unite, cu 21 de participanţi, urmată de Elveţia, cu 20, Rusia şi Africa de Sud câte 12, India, Japonia şi Nigeria câte 9, Emiratele Arabe Unite şi Marea Britanie, 8, Mexicul 7, Brazilia, Indonezia şi Ucraina câte 6. Davos a atras în acest an 48 de preşedinţi şi premieri din 46 de ţări. Totodată, 20 de bănci centrale au fost reprezentate la reuniune. Doar 15% dintre participanţi, sau 1 din 7, au fost femei, proporţie dublată atunci când vine vorba despre cei şapte copreşedinţi ai reuniunii, printre care se regăsesc Marissa Mayer, SUA, CEO al Yahoo, şi Judith Rodin, SUA, preşedintele Fundaţiei Rockefeller.

    IN POFIDA SUMELOR URIAŞE CARE SE ÎNVÂRT ÎN SILICON VALLEY, ÎNTR-O INDUSTRIE CU O MEDIE DE VÂRSTĂ RELATIV REDUSĂ, CATEGORIA DEMOGRAFICĂ A TINERILOR SUB 30 DE ANI A FOST DE ASEMENEA REPREZENTATĂ TIMID, CU DOAR 39 DIN PESTE 2.500 DE INVITAŢI. Cel mai tânăr invitat de la Davos a fost Umar Anwar Jahangir,
    21 de ani, din Pakistan, student la medicină şi fondator al organizaţiei Bahria Medics.
    Ca de fiecare dată în ultimii ani, reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos a încercat să genereze o aură de deschidere, de liber acces la informaţie.

    O armată de reporteri şi de camere video au transmis în întreaga lume de la eveniment. Discuţiile au fost însă guvernate ca de obicei de aşa-numita Regulă Chatham House. 

  • Maia Morgenstern, Dan Puric şi Helmuth Duckadam vor promova turismul românesc

     “Pe data de 30 ianuarie, într-un eveniment care va avea loc la hotelul Hilton din Bucureşti, mai multe personalităţi vor fi numite ambasadori ai turismului românesc şi vor promova astfel România în baza unui parteneriat pe care îl vom semna cu ei. Printre aceştia se numără Maia Morgenstern, Dan Puric, Dumitru Prunariu, Dinu Săraru sau Constantin Chiriac, directorul teatrului din Sibiu”, a spus Grapini.

    Acestora li se vor adăuga Octavian Bellu, Mariana Bitang, Nadia Comăneci, Helmuth Duckadam, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi naistul Nicolae Voiculeţ. Toţi vor primi paşapoarte diplomatice.

    “Ei vor promova România în baza unui parteneriat, iar noi le vom acorda titlul de ambasadori onorifici ai turismului. Fiecare va promova turismul românesc la evenimentele din ţară şi străinătate la care va participa şi vor merge şi la târgurile de turism din afara ţării”, a arătat Grapini, menţionând că “ambasadorii” nu vor fi remuneraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro