BusinessMagazin

Tag: personaje

  • Povestea femeii care a creat unul dintre cele mai iubite personaje de film din lume

    Rowling s-a născut în familia lui Peter Hanes Rowling, un inginer de aeronave Rolls-Royce, şi Anne Rowling, tehnician ştiinţific, pe 31 iulie 1965, în Yate, Gloucestershire, Anglia, la aproximativ 16 kilometri de Bristol. Părinţii ei s-au întâlnit într-un tren care a pornit din gara Kings Cross Station (care apare şi în romanele Harry Potter), în 1964, şi s-au căsătorit un an mai târziu. Când era copil, Rowling scria deseori povestiri fanteziste pe care le citea surorii ei mai mici, Dianne.

    Adolescenţa ei a fost influenţată de cartea autobiografică Hons and Revels, scrisă de Jessica Mitford. Mitford a devenit idolul lui Rowling, care i-a citit toate cărţile. Rowling a declarat ulterior dobândirii renumelui international că anii de adolescenţă au fost nefericiţi din cauza vieţii de acasă – marcată de o boală a mamei şi o relaţie rece cu tatăl său, cu care acum nu vorbeşte. A mai spus că a creat personajul Hermione bazându-se pe propria ei persoană la 11 ani. Steve Eddy, unul dintre profesorii ei, şi-o aminteşte drept ”nu excepţională, dar într-un grup de fete inteligente şi destul de bune la limba engleză“.

    În 1982, a încercat să intre la Universitatea Oxford, dar nu a fost acceptată; a studiat astfel la Universitatea franceză Exeter – prin intermediul căreia a beneficiat şi de un an de studiu în Paris. În 1986, la absolvire, s-a mutat în Londra pentru a lucra ca cercetător şi secretar bilingv pentru organizaţia axată pe drepturile omului Amnesty International. Apoi, a decis împreună cu prietenul ei de atunci să se mute în Manchester, unde a lucrat la Camera de Comerţ. În 1990, când se afla într-un tren întârziat, călătorind din Manchester spre Londra, i-a venit ideea poveştii unui băiat care vrea să se înscrie la şcoala de magie. A început să scrie imediat ce a ajuns la apartamentul său. Pierderea mamei ei, după câteva luni, a afectat-o profund, astfel că şi şi-a canalizat sentimentele generate de aceasta în sentimentele personajului Harry Potter din prima carte a seriei.

    La şapte ani după absolvirea universităţii, Rowling îşi vedea viaţa profesională drept un eşec, pe care l-a descris ulterior drept ”eliberator“, pentru că i-a permis să se concentreze pe scris. În 1995, a terminat scrierea manuscrisului pentru Harry Potter şi Piatra Filosofală, primul volum al seriei, la o maşină veche de scris. După un răspuns entuziast al lui Bryony Evens, cel care a făcut recenzia primelor trei capitole, agenţia Christopher Little Literary Agents a convenit să o reprezinte pe Rowling în încercarea de publicare.

    Cartea a fost trimisă la 12 edituri, iar toate au respins manuscrisul. Un an mai târziu a fost acceptată de editorul Barry Cunningham, care lucra pentru editura Bloomsbury din Londra, decizie însoţită de primirea a 1.500 de lire în avans. Publicarea a fost încurajată după ce Alice Newton, fata de opt ani a preşedintelui editurii Bloomsbury, a cerut imediat al doilea capitol al cărţii după ce tatăl său i l-a dat pe primul. Chiar dacă a fost de acord cu publicarea, i-a spus lui Rowling că ar trebui să se angajeze, având puţine şanse să facă bani din publicarea cărţilor pentru copii.

    În iunie 1997, Bloomsbury a publicat Harry Potter şi Piatra Filosofală în 1.000 de copii, dintre care 500 au fost distribuite în librării – astăzi, aceste ediţii valorează între 16.000 şi 25.000 de lire sterline. Cinci luni mai târziu, cartea a câştigat un prim premiu. La începutul anului 1998, o licitaţie s-a ţinut în Statele Unite pentru drepturile de publicare a romanului şi a fost câştigată de Scholastic Inc., pentru 105.000 de dolari. Au urmat şase noi volume în serie; ultimul, Harry Potter şi the Deathly Hollows (Harry Potter şi Talismanele morţii), s-a vândut în 11 milioane de copii în prima zi în care a fost lansat în Regatul Unit şi Statele Unite. Harry Potter este un brand global estimat la 15 miliarde de dolari, iar ultimele patru volume au stabilit recorduri de cel mai bine cărţi din istorie. Seria totalizează 4.195 de pagini şi au fost traduse, în întregime sau parţial, în 65 de limbi.

  • Cum arată actorii din serialul Game of Thrones în realitate – GALERIE FOTO

    Pentru a aduce la viaţă personajele din cartea lui George R. R. Martin, producţia HBO nu precupeţeşte niciun efort de a crea costume elaborate sau aripi complexe. Rezultatul este că o parte însemnată a actorilor care joacă în serial sunt aproape de nerecunoscut; poţi să treci pe lângă ei pe stradă fără a avea nici cea mai vagă idee că de fapt dau viaţă celebrelor personaje, relatează Tech Insider.

    VEZI AICI GALERIIA FOTO

    Ceea ce, de multe ori, este un veritabil avantaj pentru actorii care au milioane de fani; unii dintre actori povestesc că li se întâmplă des ca oamenii să-i privească de parcă i-ar cunoaşte de undeva, dar fără să ştie precis de unde. Şi asta pentru că diferă nu numai felul în care este aranjar părul, dar şi culoare şi lungimea acestuia, culoarea ochilor, iar machiajul are un rol cel puţin la fel de important.

    Pregătirea actorilor pentru a da viaţă personajelor este o muncă meticuloasă şi elaborată, iar industria filmului a ridicat de-a lungul deceniilor această activitate la niveluri foarte înalte, aşa cum s-a dezvoltat, de altfel, şi industria efectelor speciale.

    Actriţa britanică Emilia Clarke, care joacă rolul lui Daenerys, este de fapt brunetă.

    Actorul şi interpretul britanic Jacob Anderson nu poartă, de regulă, părul la fel de scurt ca personajul său, Grey Worm.

  • Legătura dintre The Big Bang Theory şi o afacere de succes din România – VIDEO

    Piscina Urbană este „jobul de după job” pentru Ana Vişian şi Adina Zanet, două tinere din Bucureşti, cu experienţă profesională în media şi advertising. După o discuţie la o terasă, pe timp de vară, cele două au decis să facă o afacere dintr-o cameră cu bile – mai exact cu 100.000 de bile – asemănătoare spaţiilor similare pentru copii. Au investit în proiect 25.000 de euro, din care aproape jumătate au fost fonduri europene. După un an de funcţionare şi-au recuperat investiţia iniţială şi au ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 50.000 de euro (din activităţile ballpit-ului şi ceainăriei care funcţionează lângă acest spaţiu).

    Acum, Piscina Urbană a devenit unul dintre locurile frecventate mai ales de angajaţii companiilor din Capitală, care vin aici să uite să se relaxeze după orele de muncă şi să uite, uneori, că sunt adulţi. „În continuare lucrăm în companie cele opt ore pe zi şi am încercat să îmbinăm businessul de după job cu locul de muncă”, descrie Vişian modul în care îşi împarte acum activităţile între munca de la birou şi antreprenoriat. De altfel, Ana Vişian nu se află la prima iniţiativă de afaceri; a avut anterior un site de teste de matematică pentru copii, care a funcţionat aproximativ doi ani şi jumătate. Pe acesta publicau teste actuale de matematică, în acord cu programa şcolară; copiii primeau medalii, diplome, iar interesul era mare, potrivit tinerei, deopotrivă în ce îi privea pe copii, cât şi pe părinţi. A renunţat la acest proiect după ce, pe măsură ce copiii avansau spre clasele a treia, a patra, părinţii erau mai puţin dispuşi să plătească, deşi costul era cam la nivelul preţului unui pachet de ţigări; în plus, sistemul de plăţi online era abia la început şi exista o reticenţă şi din acest punct de vedere.

    Domeniul în care cele două tinere lucrează acum, advertising şi publicitate, este, de altfel, cel din care s-au inspirat şi pentru dezvoltarea proiectului. Discuţia de la terasă a pornit de la un material publicat de o agenţie de publicitate din Regatul Unit; agenţia respectivă făcuse un experiment social în jurul Crăciunului prin care au umplut o cameră cu bile, iar cei care intrau în aceasta donau banii unei anumite cauze. S-a creat o vâlvă atât de mare în jurul acestei camere, încât cele două au concluzionat că este o idee bună de afaceri.

    Nu a trecut mult până ca ideea să se transforme într-un plan de afaceri; acesta s-a concretizat după ce au găsit oportunitatea de a accesa un program de fonduri europene. Au făcut rapid proiectul, iar după două luni au aflat că au îndeplinit toate criteriile necesare şi s-au calificat pentru primirea fondurilor, deşi proiectul era privit cu scepticism chiar şi de reprezentanţii instituţiei bancare prin care au accesat finanţarea. „Ne-au spus că nu ne dădeau nicio şansă, proiectul fiind unul atipic, dar am îndeplinit într-un final toate criteriile de obţinere a finanţării.” Ideea le-a venit în iulie 2015, până la finalul lunii au depus dosarul, în septembrie au primit aprobarea planului de afaceri; bilele au sosit în decembrie 2015, iar deschiderea oficială a fost în ianuarie anul trecut.

    Fondurile europene obţinute erau de aproximativ 10.000 de euro; pe lângă acestea, cele două tinere au adus şi o contribuţie proprie de aproximativ 15.000 de euro. Mare parte din buget a fost direcţionată pentru producţia celor 100.000 de bile din plastic care să umple spaţiul de 40 mp transformat în Piscina Urbană. Potrivit Anei Vişian, numărul de 100.000 nu a fost ales întâmplător, ci au ajuns la acesta prin calcule matematice, care au inclus volumul unei bile, repere luate de la spaţiile de joacă similare pentru copii, stratul de care aveau nevoie pentru umplerea camerei. După calcule, primul pas era găsirea unui furnizor pentru bile; acesta a fost şi cel mai greu lucru în realizarea proiectului.

    Dacă iniţial plănuiau ca producţia să se realizeze în România, ideea s-a schimbat pe parcurs: „Pe lângă faptul că era mai scumpă, în România producţia ar fi durat mai mult; aici puteau fi produse aproximativ 5.000 de bile pe săptămână. Am trecut la Turcia, care era, geografic, mai aproape, dar nu ne-am înţeles la preţ cu producătorul de jucării de acolo; astfel că am ajuns în China, iar costurile pentru producţia şi transportul până la Bucureşti au fost cu 30% mai mici decât suma ce ar fi trebuit direcţionată doar producţiei în România.” Au găsit furnizorul, în procesul de selecţie a produselor au primit poze şi chiar şi mostre cu bilele, care trebuia să îndeplinească o serie de criterii: să fie semitransparente, de pildă, astfel încât să simuleze aspectul de spumă pe care şi-l doreau.

  • Primele imagini din sezonul 7 al serialului „Game of Thrones”. Tot ce ştim despre noul sezon – GALERIE FOTO

    Din fotografii reiese că Daenerys şi armata ei ajung într-un final în Westeros. Ea se află şa Dragonstone şi poartă haine în culorile Targaryenilor (roşu şi negru). Misssandei poartă sigiliul cu 3 capete de dragon.

    În altă imagine o vedem pe Cersei pe tron alături de fratele ei.

    De asemenea, îl vedem pe Tromund că flirtează în continuare cu Brienne de Tarth, la fel cum a făcut-o în sezonul şase.

    Sandor Clagaine fie se îndreaptă spre nord fie iarna a venit în sud, aceelaşi lucru poate fi spus şi pentru Varyis care apare într-o fotografie îmbrăcat într-o haină cu blană.

    În noile imagini îl vedem şi pe Jon Snow, probabil în catacombele din Winterfeld, dar şi pe Davos, care ar putea fi noua mână dreaptă a lui Snow. 

    Sezonul 7 din serialul „Urzeala Tronurilor” va avea premiera pe data de 16 iulie, a anunţat, HBO. Sezonul este unul inedit, întrucât scenariştii serialului şi-au imaginat fără autorul cărţilor la baza cărora stă serialul, viitorul personajelor şi al Westerosului. 

  • Motivele pentru care lumea se îndreaptă spre o nouă criză

    „Cel mai important lucru pe care îl observi la România este că a avut parte de o revenire economică puternică, printre cele mai puternice din UE şi din regiune; precum şi reducerea ratelor dobânzilor – care au avut un nivel foarte ridicat, de 7,5% iniţial, din cauza reacţiilor la dezechilibrele crizei economice – iar reducerile de acum stimulează creditul”, enumeră analistul financiar John J. Hardy câteva dintre aspectele pozitive referitoare la piaţa locală pe care le-a observat.

    El se află pentru a doua oară în România (prima oară a venit aici în 2014) pentru a prezenta câteva dintre posibilele evoluţii ale pieţelor din întreaga lume pentru investitorii Saxo Bank, unde este head of FX strategy. Hardy este o prezenţă constantă, ca invitat sau comentator, în emisiunile realizate de Bloomberg şi CNBC şi a fost numit unul dintre cele mai influente personaje din piaţa Forex în 2008. A ajuns aici după un traseu atipic: a absolvit Universitatea din Texas în 1995, cu o diplomă în istorie europeană, şi, după o perioadă în care a locuit în Germania, pentru a studia limba germană, iar apoi în Rusia, unde a învăţat rusa, Hardy s-a dedicat în totalitate pasiunii sale pentru economie.

    Din 2002, s-a alăturat Saxo Bank, „când banca avea circa 100 de angajaţi”, iar din 2004 s-a mutat în departamentul de strategie al FX. În prezent, Saxo Bank este de zece ori mai mare decât la angajarea lui, iar Hardy este responsabil cu actualizarea comentariilor de zi cu zi de pe pieţele valutare ale Saxo Bank, discutând despre politicile băncii centrale şi tendinţele macroeconomice. Hardy generează, de asemenea, strategii de tranzacţionare care prezintă metode prin care brokerii să profite de leagănele de pe piaţă, într-un orizont de timp de una până la trei zile. El ia parte şi la alcătuirea „predicţiilor scandaloase” lansate de Saxo Bank anual; una dintre cele de anul trecut vorbeşte de pildă despre un posibil Bremain.

    La fel ca şi în cadrul primului interviu acordat Business Magazin, analistul este optimist în ceea ce priveşte economia locală. Pe de altă parte, chiar dacă lucrurile sunt stabile, observă începutul unor trenduri care ar putea să se transforme îngrijorător. „Consumul ar putea creşte prea agresiv, iar acest lucru generează instabilitate financiară. Totuşi, România este puternică din punctul de vedere al expunerii la pieţele externe; astfel, creşterea agresivă a consumului este echilibrată de creşterea solidă a exporturilor. Este o economie destul de puternică, care, deşi nu creşte rapid, merge mai departe.” Hardy descrie drept pozitive şi reacţiile recente referitoare la tensiunile politice reflectate şi în presa internaţională. „Opinia generală a ţărilor vestice referitoare la demonstraţiile recente ale românilor în direcţia reducerii corupţiei sunt pozitive; înţeleg că există nişte nuanţe, dar cât timp tendinţa este ca populaţia să îşi spună punctul de vedere – şi să vedem un trend corect în direcţia reducerii corupţiei şi reducerii implicării statului în economie – părerea celor din afara ţării este una pozitivă. Atât timp cât aceste manifestări sunt paşnice, cred că nici încrederea investitorilor sau operaţiunile zilnice ale companiilor nu sunt afectate.”

    Consideră că „visul românesc” ar trebui să fie legat şi de o implicare mai mare în paradigma europeană, ce ar trebui să vină printr-o bună participare la economia Europei. „O economie ca România ar trebui să beneficieze mult de deschiderea spre  Europa”, observă Hardy. Angajamentul european este important mai ales în contextul actual: Brexitul şi ceea ce se va întâmpla în Franţa după alegerile prezidenţiale, dezechilibre care ar putea fi accentuate şi de Italia, care are datorii publice record. „Italia suferă cu adevărat, în cadrul UE, are nevoie să îi fie ştearsă datoria, devalorizată.” În prezent, aceste tensiuni sunt înăbuşite. „Nicio ţară nu şi-a rezolvat problemele, s-au făcut câteva angajamente la nivel politic, dar problemele sunt suprimate mai ales de Banca Centrală Europeană care printează bani, ori aceasta nu este o soluţie permanentă.”

    Analistul sublinează fie necesitatea unui angajament complet faţă de zona euro, fie o mutualizare totală sau parţială a datoriei. „Pentru o datorie a Italiei, va trebuie să plăteşti o taxă şi în Germania. Fie vom vedea că se va întâmpla acest lucru, fie angajamentul european va determina axarea pe moneda euro şi renunţarea la cele naţionale. Problema Italiei este că nu creşte, iar acest lucru nu se va întâmpla până când se va afla răspunsul la această întrebare.”

    John Hardy sesizează şi nevoia unor reforme la nivelul instituţiilor UE. Există tentaţia de a crede că Europa se va destrăma, în consecinţa aceleiaşi surse de probleme şi anume că clasa politică şi clasa elitelor nu se adresează nevoilor întregii societăţi; politica monetară a ajutat companiile mari, bogate, marii proprietari de active; în special în termeni relativi; cei bogaţi au devenit super bogaţi; la niveluri mai joase, există o senzaţie a unei lipse de incluziune socială, dar analistul observă că există şi spiritul angajamentului faţă de Europa. El speră că acesta va rezulta într-o reformare a instituţiilor europene, care nu sunt foarte democratice. „Astfel, chiar dacă ideea UE este populară, instituţia în sine nu este; Comisia Europeană de pildă, nu este democratică dacă ne uităm la modul în care reprezentanţii acesteia sunt aleşi”. 

    Toate datele îl determină pe Hardy să creadă că ceea ce urmează se va transforma într-o nouă criză. „Nu am predicţii, doar speranţe – sunt convins că vom vedea o formă de criză, dar sper ca aceasta să aibă o soluţie pozitivă. Să sperăm că nu vom avea o separare puternică; e posibil să fie o criză prin care Italia să iasă parţial din UE, situaţie în care vorbim o criză destul de puternică, dar trebuie făcute negocieri dure în acest sens. Până acum, lucrurile nu par promiţătoare: Germania vorbeşte despre austeritate, când de fapt este parte a problemei din cauza exporturilor uriaşe şi a unui euro foarte ieftin. Lucrurile funcţionează pentru ei, dar nu şi pentru restul Europei; celelalte ţări nu sunt competitive vs. Germania”, explică el. Un rol decisiv vor avea şi alegerile din octombrie din Germania: în timp ce opoziţia este  axată pe populism în ţări precum Franţa sau Olanda, în Germania, Martin Schulz este foarte pro-Europa. Despre alegerile din Franţa, analistul nu crede că Le Pen va câştiga alegerile; iar François Fillon ar reprezenta calea de mijloc între Le Pen (centru-stânga) şi Emmanuele Macron (centru-dreapta). Consideră că sunt în continuare şi multe întrebări fără răspuns şi în ceea ce priveşte Brexitul.

    Pe de o parte, Schulz susţine ideea unui Brexit agresiv, prin care britanicii să fie daţi afară din UE şi uniunea să primească „despăgubiri de divorţ” de 60 de miliarde de euro. „Marea întrebare este legată de faptul că Regatul Unit este format din mai multe ţări – Regatul Unit şi Londra (metaforic vorbind), pentru care există o economie specială. Este foarte dificil, vor să îşi menţină integrarea în finanţele europene.” Persoanele cheie în negocieri nu vor fi însă cele din Comisia Europeană, ci noii conducători ai statelor, astfel că această întrebare nu îşi va găsi răspuns până anul următor.

    Despre Bremain spune că este într-adevăr o previziune scandaloasă, dar probabilă. „S-ar putea întâmpla în condiţiile în care procesul Brexitului se tot prelungeşte, Europa începe să se transforme, astfel că s-ar putea ajunge la Bremain sau la o altă înţelegere, dar probabil este prea devreme anul acesta ca să se întâmple.”

    Astfel, următoarea criză ar putea fi adusă fie de un şoc politic, fie de următoarea recesiune. „O astfel de criză ar putea fi politică anul acesta şi economică anul viitor; dar trebuie să se ajungă la această soluţie sau Europa se termină. Toată presa vorbeşte despre faptul că Europa se separă, dar ar putea fi surpriza cea mare că următoarea criză să forţeze europenii să se dedice cu adevărat Europei?”

  • Cum arată actorii din serialul Game of Thrones în realitate – GALERIE FOTO

    Pentru a aduce la viaţă personajele din cartea lui George R. R. Martin, producţia HBO nu precupeţeşte niciun efort de a crea costume elaborate sau aripi complexe. Rezultatul este că o parte însemnată a actorilor care joacă în serial sunt aproape de nerecunoscut; poţi să treci pe lângă ei pe stradă fără a avea nici cea mai vagă idee că de fapt dau viaţă celebrelor personaje, relatează Tech Insider.

    VEZI AICI GALERIIA FOTO

    Ceea ce, de multe ori, este un veritabil avantaj pentru actorii care au milioane de fani; unii dintre actori povestesc că li se întâmplă des ca oamenii să-i privească de parcă i-ar cunoaşte de undeva, dar fără să ştie precis de unde. Şi asta pentru că diferă nu numai felul în care este aranjar părul, dar şi culoare şi lungimea acestuia, culoarea ochilor, iar machiajul are un rol cel puţin la fel de important.

    Pregătirea actorilor pentru a da viaţă personajelor este o muncă meticuloasă şi elaborată, iar industria filmului a ridicat de-a lungul deceniilor această activitate la niveluri foarte înalte, aşa cum s-a dezvoltat, de altfel, şi industria efectelor speciale.

    Actriţa britanică Emilia Clarke, care joacă rolul lui Daenerys, este de fapt brunetă.

    Actorul şi interpretul britanic Jacob Anderson nu poartă, de regulă, părul la fel de scurt ca personajul său, Grey Worm.

  • Un matematician a decis care este cel mai important personaj din universul “Game of Thrones”

    Un matematician, cu prea mult timp liber, a decis să rezvolve acest mister. Astfel Andrew Beveridge, profesor la Universitatea Macalester, alături de Jie Shan, student, a transformat cărţile din universul “Game of Thrones” într-o reţea a conexiunilor dintre personaje. Personajele au fost conectate între ele de fiecare dată când au interacţionat (fie ca prieteni sau ca duşmani) sau dacă erau menţionate la o distanţă de 15 cuvinte unul de celălalt. Astfel, graficul realizat de cei doi ne arată concret care este cel mai important personaj şi cum personajele sunt legate între ele.

    Din imagine reiese că Tyrion este considerat ca fiind cel mai important personaj urmat de Jon Snow şi de Sansa Stark. ŞiDaenerys Targaryen este o imagine predominantă în univers, însă importanţa ei este redusă din cauza faptului că este izolată pe continentul Essos, departe de acţiunile importante de pe continentul Westeros.   

  • Un matematician a decis care este cel mai important personaj din universul “Game of Thrones”

    Un matematician, cu prea mult timp liber, a decis să rezvolve acest mister. Astfel Andrew Beveridge, profesor la Universitatea Macalester, alături de Jie Shan, student, a transformat cărţile din universul “Game of Thrones” într-o reţea a conexiunilor dintre personaje. Personajele au fost conectate între ele de fiecare dată când au interacţionat (fie ca prieteni sau ca duşmani) sau dacă erau menţionate la o distanţă de 15 cuvinte unul de celălalt. Astfel, graficul realizat de cei doi ne arată concret care este cel mai important personaj şi cum personajele sunt legate între ele.

    Din imagine reiese că Tyrion este considerat ca fiind cel mai important personaj urmat de Jon Snow şi de Sansa Stark. ŞiDaenerys Targaryen este o imagine predominantă în univers, însă importanţa ei este redusă din cauza faptului că este izolată pe continentul Essos, departe de acţiunile importante de pe continentul Westeros.   

  • Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor – GALERIE FOTO

    Şi la noi în ţară, romi au construit clădiri impresionante, însă satul moldovean Soroca se poate lăuda cu imobile fabuloase care au ca inspiraţie Capitolul american, Bazilica Sfâtul Petru din Roma sau Teatrul Balşoi din Moscova.

    În Soroca există un cartier numit dealul ţiganilor şi este cunoscută în lume drept capitala “neoficială” a romilor şi a devenit un punct de atracţie turistică pentru străini.

    Palat cu turnuri sau personaje din antichitate. Pereţi şi garduri construite din piatră scumpă şi gard din metal preţios. O lume în care opulenţa se îmbină cu kitchul (vezi interiorul palatelor)

     

  • Unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei contemporane. Deşi este vinovat pentru moartea a 70 de milioane de oameni este adorat cu îndârjire şi astăzi în ţara natală

    La 26 decembrie 1893 s-a născut Mao Zedong, şef al statului chinez (1949-1959), preşedinte al Partidului Comunist Chinez (1943-1976) (m. 9 septembrie 1976)

    Mao Zedong a fost revolutionarul, ideologul si liderul Partidului Comunist Chinez, care a pus bazele Republicii Populare Chineze. In urma razboiului civil din 1949, Partidul Comunist Chinez, sub conducerea lui Mao Zedong, a preluat puterea in China.

    Mao a instaurat o dictatura sangeroasa, zeci de milioane de chinezi fiind ucisi in timpul conducerii sale. Contributiile aduse teoriei marxist-leniniste, strategiile militare si politicile comuniste dezvoltate de liderul chinez sunt cunoscute sub numele de “maoism”.

    Mao ramane o figura controversata, fiind aspru criticat, pe plan international, datorita genocidului din timpul Revolutiei Culturale, dar inca apreciat, inclusiv astazi, in China, pentru rolul pe care l-a avut in formarea Chinei moderne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro