BusinessMagazin

Tag: persoane fizice

  • Livrările de autovehicule noi înregistrează o creştere de 10,9% în primele 10 luni

    „În România, vânzările de autoturisme din primele 10 luni ale anului 2017 au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind de 65% (35% persoane fizice)”, arată APIA.

    „Comparativ cu primele 10 luni din 2016, este de remarcat faptul că au crescut atât ponderea, cât şi volumul achiziţiilor realizate de către persoane fizice: ponderea, de la 31% la 35%, iar volumul, cu 30% (procent mult superior creşterii generale a pieţei la 10 luni, respectiv +13,4%). Aceste cifre ne arată faptul că, practic, vânzările de autoturisme noi au crescut în special datorită achiziţiilor realizate de către persoanele fizice, a căror detaşare de Programul Rabla a fost tot mai evidentă în ultimele luni”, se mai arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Platforma online a ANAF, utilizată de puţin peste 4000 de braşoveni la trei ani de la lansare

    Lansată la sfârşitul anului 2014, platforma ”Spaţiul privat virtual“, care are scopul de a-i scuti pe contribuabili de drumul până la ghişeu şi statul la cozi, a fost utilizată de doar 4.359 de braşoveni, persoane fizice şi juridice.

    Din acest motiv, reprezentanţii ANAF Braşov organizează, în 17 octombrie, la Camera de Comerţ şi Industrie, un seminar la care sunt invitate mai ales companiile, pentru a se familiariza cu această formă simplă de a depune declaraţiile fiscale online.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Nivelul plăţilor la timp efectuate de către români a crescut uşor în 2017

    În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3.200 de companii din 16 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene. 

    Practici de plată

    Unul dintre motivele care a contribuit la uşoara creştere a punctualităţii plăţilor efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. “Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenţi, am ajuns la concluzia că scadenţele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.

    Cu toate acestea, în ciuda uşoarei îmbunătăţiri a numărului de plăţi efectuate  la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria şi Slovacia.

    Motive pentru comportamentul de plată neadecvat

    În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.

    De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a rămas de 23% – la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi neglijenţei (61%).

    Consecinţe ale comportamentului de plată neadecvat

    Chiar şi o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care,  în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Aşa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăţilor, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) şi reduceri ale investiţiilor (27%).

    Mai mult, companiile reacţionează la aceste întârzieri de plată şi neplăţi prin reducerea locurilor de muncă şi stoparea angajărilor (27%) şi prin creşterea preţurilor (22%), ceea ce afectează direct piaţa locală. „Cei mai mulţi oameni nu conştientizează consecinţele generate de neplăţi şi plăţile întârziate”, afirmă Georg Kovacs. „Colectarea de creanţe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deşi consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creaţe contribuie la evitarea creşterii preţurilor sau reducerii locurilor de muncă.”

    Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăţilor întârziate şi neplăţilor s-au simţit vulnerabile. 

    Utilizarea eficientă a colectării de creanţe

    În Europa de Est companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.  

    Cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanţe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperaţi sunt investiţi în piaţa locală (29%) şi în cercetare şi dezvoltare (26%).

    În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele intern şi o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanţelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016,  în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanţelor. 

    “Creanţele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialişti în colectarea de creanţe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichidităţile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.

    Tendinţe în comportamentul de plată

    În ceea ce priveşte viitorul, companiile din România tind să fie mai puţin optimiste decât erau anul trecut şi printre cele mai sceptice ţări din Europa de Est legat de tendinţele în comportamentul de plată al clienţilor lor. “Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător şi este explicabil, având în vedere crizele politice din ţară care conduc la instabilitate economică”, este de părere Georg Kovacs.

    Digitalizarea procesului de dunning

    Digitalizarea procesului de dunning înseamnă înfiinţarea şi gestionarea unui proces de colectare care sa fie automatizat şi personalizat pentru fiecare client în parte, spre exemplu prin utilizarea analizelor de tip “big data”.  

    Deşi cele mai multe companii folosesc un software ca să sprijine procesul de dunning, oamenii din echipă intervin de multe ori ei înşişi în acest proces.   În România jumătate dintre companiile chestionate se consideră a fi digitalizate, însă doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce companiile româneşti au fost cele mai sceptice din Europa de Est când au fost întrebate dacă plăţile întârziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de creanţe digitalizat. 

     

  • Veşti proaste pentru cei care au probleme cu plata ratelor

    “Dacă proiectul legii insolvenţei persoanelor fizice ar fi urmat procedura, nu am fi fost în situaţia de a amâna de trei ori aplicarea acestei legi (…). Este o ipocrizie transpartinică, din păcate, care ne blochează la un moment dat, apoi ne mirăm: “Vai, nu merge legea insolvenţei persoanelor fizice!”. Dar cine a adoptat legea integral, aşa cum a fost propusă, fără nicio dezbatere reală cu cei care vor fi chemaţi să aplice legea?”, a declarat Robert Cazanciuc, la o conferinţă pe tema insolvenţei, scrie realitatea.net

    Pe de altă parte, Daniel Barbu, membru în Consiliul de Conducere al Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă a menţionat că actul normativ, în forma actuală, nu are cum să fie aplicată.

     

  • APIA: Livrările de autovehicule noi înregistrează o creştere de 12,5% în primele 7 luni din acest an

    În România, vânzările de autoturisme realizate în primele şapte luni din 2017 au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea

    acestora din total fiind de 65% (35% persoane fizice). „Comparativ cu primele 7 luni din 2016, este de remarcat faptul că au crescut atât ponderea, cât şi volumul achiziţiilor realizate de către persoane fizice: ponderea, de la 28% la 35%, iar volumul, cu 44% (procent mult superior creşterii generale a pieţei la 7 luni, respectiv +15,5%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul sibian care conduce o companie ce eliberează facturi de 2 mld. euro anual

     Programul de facturare a ajuns să emită facturi cu o valoare care depăşeşte anual 2 miliarde de euro şi a atras şi interesul investitorilor – anul trecut, au primit 1 milion de euro de la Gecad Ventures (controlat de Radu Georgescu) şi Catalyst România(controlat de Marius Ghenea). „Încă din timpul facultăţii am fost ferm hotărâţi să avem firma noastră după ce vom absolvi, să fim propriii noştri stăpâni. Nu ştiam ce va face, însă ştiam că va fi ceva care să aibă legătură cu online-ul“, îşi descriau tinerii debutul aventurii antreprenoriale din perioada 2006-2007. Anul acesta, sibienii au lansat aplicaţia Smart Bill Conta, prima aplicaţie de contabilitate online care face legătura în timp real între antreprenori şi experţii contabili. Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an şi a fost susţinută de investiţia atrasă de anul trecut.

    Printre realizările recente ale sibienilor se află şi câştigarea unui grant european de cercetare, în valoare de 600.000 de euro. Radu Hasan a absolvit Facultatea de Inginerie, profilul Calculatoare, din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. Ideea dezvoltării Smart Bill i-a venit după ce s-a confruntat cu neplăcerile aduse de facturile tipizate. Uitându-se în urmă, la lucrurile pe care le-ar face diferit, Hasan spune că ar fi introdus mai repede plata unui abonament pentru soluţiile lor, pentru că au funcţionat mai mult timp pe bază de licenţe. Iar cel mai dificil aspect în businessul lor se leagă, la fel ca în majoritatea situaţiilor din IT, de relaţia cu angajaţii, recrutarea şi motivarea lor. „Majoritatea angajaţilor sunt din Sibiu, avem şi câţiva colegi care s-au mutat din alte oraşe; şi acolo piaţa este la fel: suprasaturată, cerere mult mai mare decât oferta. Avantajul nostru este că suntem o companie de produs, care dezvoltă ceva şi nu una de outsourcing; asta ne ajută să atragem un anumit tip de oameni – cu iniţiativă.” În perioada următoare, sibienii şi-au fixat un obiectiv ambiţios: „Deja am devenit unul dintre principalii jucători pe piaţa de software financiar-contabil şi ţinta noastră este ca în 2-3 ani să fim numărul 1; suntem convinşi că o să reuşim”, spune Radu Hasan.

    RADU HASAN

    34 DE ANI

    COFONDATOR ŞI CEO INTELLIGENT IT

    CIFRĂ DE AFACERI PREVIZIONATĂ PENTRU 2017: 1,5 MIL. EURO

    NUMĂR DE ANGAJAŢI: ~ 50

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Banca Transilvania elimină comisioanele la operaţiunile persoanelor fizice şi lansează un pachet pentru companii

    Clienţii persoane fizice ai Băncii Transilvania vor beneficia, începând cu 1 august a.c., de comision zero la cele mai uzuale operaţiuni bancare şi de pachetul Nelimitat în reţeaua BT, care cuprinde gratuităţi sau abonament lunar la alegerea, în diferite combinaţii, a următoarelor produse şi servicii: cont curent, card de debit BT Visa Electron, BT24 Internet Banking şi Mobile Banking, respectiv SMS Alert, se arată într-un comunicat al băncii.

    Banca Transilvania are peste două milioane de clienţi activi persoane fizice.

    BT a lansat acum câteva zile facilitatea Nelimitat în reţeaua BT pentru companii. Disponibil tot din 1 august a.c., noul pachet de cont curent cu operaţiuni nelimitate la Banca Transilvania reduce costurile afacerii. Pentru clienţii companii, Nelimitat în reţeaua BT înseamnă zero costuri bancare adiţionale pentru tranzacţiile online şi prin instrumente de debit realizate între clienţii BT IMM.

  • Duelul pe banii de la saltea

    În plus, pentru perioada următoare, Ministerul Finanţelor pregăteşte noi oferte de titluri de stat pentru persoanele fizice. Practic, Trezoreria Statului a făcut paşi pentru o nouă emisiune de titluri prin programul Fidelis, urmând ca din iunie sau iulie populaţia să poată să subscrie. Iar din toamnă, Ministerul Finanţelor vrea să revină cu un instrument tradiţional al statului – certificatele de trezorerie pentru populaţie; aceste titluri urmează să fie vândute însă direct persoanelor fizice prin reţeaua teritorială de unităţi ale Trezoreriei Statului, după cum a declarat Ştefan Nanu, directorul general al instituţiei.

    Una dintre diferenţele dintre cele două tipuri de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie este cea a vânzării. Dacă în cadrul programului Fidelis distribuirea se face prin sindicatul de intermediere, prin băncile care fac parte din acest sindicat, dar şi prin companiile de brokeraj autorizate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), pentru celălalt instrument va fi utilizată reţeaua trezoreriilor. Instrumentul prin bursă are un avantaj din perspectiva transparenţei preţului şi a posibilităţii de vânzare, însă acest atu nu este valabil şi în cazul celuilalt instrument, potrivit explicaţiilor şefului Trezoreriei Statului. Titlurile de stat sunt instrumente financiare emise de Ministerul Finanţelor prin care statul român se împrumută de pe pieţele financiare pentru diverse scadenţe. Pentru fiecare titlu emis, statul plăteşte o dobândă anual, semestrial sau trimestrial. Dobânda este mai mare sau mai mică, în funcţie de perioada până la maturitate.

    Titlurile de stat pentru populaţie sunt instrumente alternative de economisire care permit românilor să-şi administreze în mod activ banii. Astfel, angajaţi, studenţi sau pensionari au posibilitatea să facă investiţii şi, în acelaşi timp, să-şi economisească banii pe care îi au făcând plasamente în astfel de titluri.

    În prezent, în România cei mai mari investitori în titluri de stat şi jucători pe această piaţă sunt băncile comerciale. Deschiderea pieţei titlurilor de stat către populaţie antrenează reducerea gradului de dependenţă faţă de bănci şi asigurarea unei cereri mai stabile, inclusiv în perioadele cu turbulenţe pe pieţele financiare. Acestea sunt şi argumente forte pe care se bazează inclusiv state occidentale care au promovat vânzarea de instrumente de datorie către populaţie.
    Piaţa de retail pentru titlurile de stat există în ţări precum Canada, Germania, Marea Britanie, Austria, SUA, Suedia, Belgia, Irlanda, Italia, Ungaria, Polonia, Bulgaria sau Cehia.

    Odată cu reluarea emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie în România, Ministerul Finanţelor concurează într-o oarecare măsură cu băncile pentru atragerea disponibilităţilor populaţiei, într-o conjunctură în care instituţiile de credit au nevoie să mobilizeze resursele financiare interne în condiţiile reducerii expunerilor băncilor-mamă.

    Dar când a început în România epopeea titlurilor de stat pentru populaţie? Ministerul Finanţelor iniţiase în 1999 emiterea titlurilor de stat destinate persoanelor fizice. Românii puteau cumpăra atunci, prin sediile trezoreriilor locale ale statului, titluri în formă materializată, cu valori cuprinse între 100 şi 10.000 de lei. Iar maturităţile la care populaţia putea investi erau cuprinse între 3 şi 12 luni.

    La începutul anilor 2000, populaţia începuse să prindă gustul investiţiilor în titluri de stat. Dacă înainte de facilitarea accesului populaţiei la aceste instrumente Ministerul Finanţelor se găsea într-o poziţie de captivitate pe o piaţă a titlurilor de stat unde nu jucau decât băncile, extinderea accesului investitorilor nebancari direct la licitaţii nu a întârziat să-şi arate efectele: ponderea titlurilor de stat deţinute de bănci a fost într-o scădere continuă, coborând în 2004, de exemplu, sub 30% din valoarea titlurilor emise. În prezent, expunerea băncilor pe titluri de stat oscilează în jurul a 50% din emisiuni.

    Cel mai mare furnizor de bani pentru finanţarea deficitului bugetar şi rambursarea datoriei publice scadente au ajuns să fie investitorii nebancari în titluri de stat, începând cu societăţile de asigurări, alături de diverse companii, dar şi de persoane fizice. Datele statistice indicau o preponderenţă zdrobitoare a sectorului nebancar în achiziţiile de titluri de stat. Şi o categorie importantă de investitori au rămas persoanele fizice, în condiţiile în care perioadele de subscriere pentru certificatele de trezorerie destinate populaţiei au fost deschise în permanenţă, emisiunile fiind reînnoite.

    Persoanele fizice şi-au menţinut înclinaţia către titlurile de stat în lei, la începutul anilor 2000, în detrimentul depozitelor bancare, în condiţiile în care dobânda la titluri a fost net superioară celor oferite la depozitele bancare.
    Însă emisiunile de titluri pentru populaţie au fost suspendate în 2005, deţinătorii acestora având opţiunea să le răscumpere sau să le transforme în depozite la termen.

    Măsura a fost determinată de necesitatea extinderii maturităţilor titlurilor de stat şi de intenţia de a dezvolta o piaţă a titlurilor de stat lichidă. În condiţiile în care titlurile de stat sunt un instrument foarte sigur, a fost preferat cu precădere de pensionari care au investit, dar nu s-au mai dus la răscumparare.

    Problema invocată atunci de Finanţe a fost că titlurile speciale pentru populaţie s-au distribuit prin trezoreriile regionale şi nu exista un control asupra sumelor emise. Practic au fost privite ca un instrument de economisire, neaducând o lărgire a bazei investiţionale cu impact asupra pieţei secundare aferentă titlurilor de stat, după cum susţineau în trecut oficialii Trezoreriei Statului.

    După ce emisiunile dedicate populaţiei au fost suspendate în 2005, persoanele fizice au rămas teoretic cu posibilitatea de a cumpăra titluri de stat prin intermediul băncilor sau de pe bursă, însă aceasta constituia o formă de investiţie mai ales pentru persoanele fizice cu lichidităţi peste medie. Titlurile vândute de Trezorerie pe piaţa interbancară sunt greu accesibile populaţiei de rând, în condiţiile în care valoarea nominală ajungea la 5.000 de lei şi 10.000 de lei.

     

  • Ai datorii la stat? Deputaţii români se gândesc să le steargă pe toate

    “La nivel parlamentar se analizează posibilitatea introducerii unei amnistii fiscale pentru persoanele fizice şi juridice care au datorii depăşite la plată. Trebui să gândim un proiect care îi vizează nu numai pe cei care au datorii la stat, pe răii platnici, ci şi pe cei care s-au conformat. Dacă aceştia din urmă, la final de an nu şi-au achitat tot, să facem nişte reduceri. Trebuie gândit pe modelul Ordonanţei 44 din 2015, la care să se adauge şi o prevedere pentru cei care se conformează în mod voluntar. Vorbim de cei care din motive neimputabile lor nu au putut să-şi achite datoriile la Stat. Dacă Statul le-a creat probleme şi au intrat în această situaţie atunci trebuie să beneficieze de anumite facilitate. Mă refer la întârzierea rambursării TVA-ului, de exemplu. Nu vorbim despre răi platnici. Fiindcă unul a plătit la timp, iar altul nu a plătit şi rulează banii. Trebuie să fie un tratament egal în piaţă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Eugen Teodorovici, preşedintele comisiei de Buget-Finanţe din Senat.

    Informaţia a fost confirmată şi de Adrian Dobre, purtătorul de cuvânt al PSD. Acesta a precizat, pentru MEDIAFAX, că: “Este depusă o iniţiativă parlamentară care urmează să fie analizată şi coordonată cu celelalte politici guvernamentale. Dar, atenţie, chiar dacă este o iniţiativă a parlamentarilor PSD, ea nu a fost încă dezbătută şi aprobată de forurile de conducere ale partidului şi nici corelată cu prevederile noului Cod Fiscal”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ai datorii la stat? Deputaţii români se gândesc să le steargă pe toate

    “La nivel parlamentar se analizează posibilitatea introducerii unei amnistii fiscale pentru persoanele fizice şi juridice care au datorii depăşite la plată. Trebui să gândim un proiect care îi vizează nu numai pe cei care au datorii la stat, pe răii platnici, ci şi pe cei care s-au conformat. Dacă aceştia din urmă, la final de an nu şi-au achitat tot, să facem nişte reduceri. Trebuie gândit pe modelul Ordonanţei 44 din 2015, la care să se adauge şi o prevedere pentru cei care se conformează în mod voluntar. Vorbim de cei care din motive neimputabile lor nu au putut să-şi achite datoriile la Stat. Dacă Statul le-a creat probleme şi au intrat în această situaţie atunci trebuie să beneficieze de anumite facilitate. Mă refer la întârzierea rambursării TVA-ului, de exemplu. Nu vorbim despre răi platnici. Fiindcă unul a plătit la timp, iar altul nu a plătit şi rulează banii. Trebuie să fie un tratament egal în piaţă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Eugen Teodorovici, preşedintele comisiei de Buget-Finanţe din Senat.

    Informaţia a fost confirmată şi de Adrian Dobre, purtătorul de cuvânt al PSD. Acesta a precizat, pentru MEDIAFAX, că: “Este depusă o iniţiativă parlamentară care urmează să fie analizată şi coordonată cu celelalte politici guvernamentale. Dar, atenţie, chiar dacă este o iniţiativă a parlamentarilor PSD, ea nu a fost încă dezbătută şi aprobată de forurile de conducere ale partidului şi nici corelată cu prevederile noului Cod Fiscal”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro