BusinessMagazin

Tag: pensie

  • Toţi pensionarii sunt cu ochii pe guvern: 5 milioane de oameni aşteaptă noul sistem de calcul. Noua lege va fi prezentată astăzi: în trei ani, toţi pensionarii vor avea pensii de cel puţin 2.000 de lei pe lună

    „Luna iulie va fi cu inflaţie negativă. Ghinion. A crescut punctul în 2018 la 1.100 de lei, deci cu 10%, va creşte de 1.265 lei în 2019. În 2020 punctul de pensie se dublează. Este cea mai mare creştere care a existat vreodată, cred că nu numai în România, a punctului de pensie. Creşterile vor fi etapizate. Noua lege a pensiilor va schimba lucrurile în bine pentru foarte mulţi pensionari, fiecare pensie va fi cel puţin dublată în 2021.

    Cum se calculează? Valoarea punctului de referinţă, care este 75, se înmulţeşte cu numărul de puncte în perioada în care ai muncit şi îţi dă pensia. Dacă ai 40 de puncte acumulate înmulţite cu 75, ceea ce foarte mulţi au, obţii o pensie de 3.000 de lei“, a explicat duminică seara Liviu Dragnea, liderul PSD, la Antena 3, citat de Mediafax.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Varianta noii legi a pensiilor va intra joi în dezbatere publică. Ce promisiune a făcut Lia Olguţa Vasilescu

    Ministrul Muncii a declarat că nu există şansa să scadă pensiile la recalculare.

    Lia Olguţa Vasilescu a mai anunţat că pensia minim garantată se păstrează şi că pensionarii care beneficiază de aceasta vor avea posibilitatea să opteze dacă rămân în sistemul public de pensii sau dacă rămân într-o formă de asistenţă socială.

    “Nu este normal ca o persoană care a contribuit la 30 de ani să fie la pensia minim garantată la fel ca o persoană care a contribuit poate doi ani şi ia tot pensia minim garantată. Adică o diferenţiere în funcţie de numărul de ani trebuie să existe, asta este foarte clar. Există un articol în lege care spune foarte clar că, dacă din recalculare reiese că pensia ar trebui să scadă se păstrează dreptul aflat în plată. Ea a crescut de la 400 la 640 de lei pe perioada guvernării noastre şi va mai creşte până în 2020, dar vrem să fie o diferenţiere între cei care iau această pensie şi nu au un stagiu minim de cotizare de 15 ani deci ei vor intra într-o formă de asistenţă socială. Urmează să prezentăm şi această lege care se referă la ei, nu vor fi afectaţi, ba dimpotrivă după apariţia acestei legi, vor avea posibilitatea să opteze dacă rămân în sistemul public de pensii sau dacă rămân într-o formă de asistenţă socială. Ori lor, când li se calculează drepturile de pensie pe baza contributivităţii, ei de multe ori ajung la 100-200 de lei şi atunci vine statul şi completează până la 640 de lei. Evident că, prin această lege, păstrând principiul contributivităţii, dacă preferă să rămână în sistem, vor rămîne cu sumele pentru care au contribuit, dar eu sunt absolut sigură că ei vor opta pentru sistemul care îi avantajează”, a mai spus Lia Olguţa Vasilescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineri manageri de top 2018: Cristian Popa, chief investment officer, NN Pensii S.A.F.P.A.P.

    Cristian Popa gestionează, de la începutul acestui an, economiile pentru pensie de peste 14,3 miliarde de lei ale celor 1,9 milioane de români care contribuie la fondul de Pilon II administrat de NN Pensii.

    „Preluarea poziţiei de chief investment officer al NN Pensii este un pas foarte important în carieră, dar mai ales o responsabilitate, pentru că fiecare decizie de investiţie pe care eu şi echipa mea o luăm are impact în economiile pentru pensie ale viitorilor pensionari”, spune Cristian Popa. „Nu uităm nicio clipă că banii pe care îi administrăm sunt cei pe care oamenii se bazează pentru a-şi asigura o pensie decentă la bătrâneţe şi, implicit, investim responsabil pe baza unei strategii prudente, maximizând beneficiile pentru participanţi.”

    Fondul de pensii obligatorii administrat de NN Pensii este cel mai mare din România în funcţie de active şi de participanţi şi este între primele trei cele mai performante fonduri din piaţă, cu un randament mediu anualizat de 9% de la lansare, în mai 2008, şi până în prezent, peste media pieţei. „Pentru un specialist în investiţii, cea mai mare provocare este să continui să obţii randamente bune chiar şi în perioade în care pieţele sunt foarte volatile sau traversează o criză, când incertitudinea şi lipsa de predictibilitate îţi fac misiunea cu atât mai dificilă”, explică Cristian Popa. 

    Pasiunea pentru investiţii l-a motivat pe Cristian să evolueze în domeniu în ciuda contextului dificil din primii săi ani de carieră. A fost broker la Bursa de Valori Bucureşti şi apoi s-a specializat în risc şi în managementul de portofoliu, iar în 2012 s-a alăturat echipei NN România ca analist în departamentul de investiţii. Doi ani mai târziu, a preluat poziţia de chief investment officer al NN Asigurări de Viaţă, având un rol cheie în gestionarea investiţiilor celor două fonduri de pensii private facultative ale NN. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, completându-şi studiile cu un master în managementul riscului. De asemenea, el deţine certificarea Chartered Financial Analyst şi este membru în boardul CFA Society România.

    31 de ani  

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Deputaţii au votat pensii speciale pentru Avocatul Poporului şi adjuncţii săi

    Propunerea legislativă de modificare a legii Avocatului Poporului a fost votată cu 182 de voturi favorabile, 82 împotrivă şi 10 abţineri.

    ”Avocatul Poporului precum şi persoanele care au exercitat funcţia de Avocat al Poporului îndeplinind condiţiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituţională la data pensionării sau recalculării pensiei anterior acordate beneficiază de pensie calculată şi stabilită în aceleaşi condiţii cu cea a judecătorilor Curţii Constituţionale. Pensia de serviciu poate fi cumulată cu indemnizaţia pentru mandatul în curs de exercitare”, se arată în amendamentul adoptat de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

    Potrivit proiectului, funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu funcţia de ministru, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestuia iar cea de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată ca rang cu funcţia de secretar de stat, beneficiind, în mod corespunzător, de toate drepturile acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul guvernului cu Pilonul II seamănă haos. Bursa din Bucureşti, sub asediu de contradicţiile guvernului legate de Pilonul II

    Toate ţările în care pensionarii trăiesc decent au un sistem de economisire foarte clar şi bine împământenit, iar companii specializate se ocupă de investirea banilor de pensii, pentru a-i înmulţi. Un exemplu teoretic al unei persoane din România care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare. 

    Fondurile de pensii private sunt acţionare la 31 de companii şi au investiţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti. Ce înseamnă investiţiile din banii de pensii private ale românilor pentru bursă, pentru economie şi, în general, pentru bătrâneţile (mai) liniştite ale celor care muncesc acum?

    „Pilonul” pieţei de capital din România, banii pentru viitor, folosiţi pe termen scurt?

    Fondurile de pensii private Pilon II sunt acţţionare la 31 de companii listate la Bucureşti şi au investiţţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea totală a bursei. Cumulat nu pare mult, însă individual cele şapte fonduri Pilon II au 11,6% din Banca Transilvania, 11,9% din Electrica şi chiar 15,5% din Medlife.

    „Dar în cele din urmă există o investiţie care le înăbuşă pe celelalte: investiţia în sine.” Sunt cuvintele lui Warren Buffett, omul care la 87 de ani, vârstă la care unii români îşi planifică strategic câte şi ce medicamente să cumpere din pensie ca să le ajungă bani şi pentru traiul zilnic, are o avere estimată de revista americană Forbes la 86 de miliarde de dolari, adică poate cumpăra jumătate din cât produce economia românească într-un an.

    Buffett cu siguranţă nu are grija banilor de pensie, dar pentru micii investitori care se familiarizează cu domeniul finanţelor sau pentru pentru cei care caută să replice strategia de investiţii a miliardarului cuvintele de mai sus reprezintă o piatră de hotar.

    Cum ar putea însă 7,2 milioane de români să investească în viitorul lor când chiar economiile lor pentru viitor sunt luate la ochi de stat, care caută să le folosească pe termen scurt pentru a-şi extinde electoratul?

    „Guvernul a pus pe masă această variantă (la jumătatea lunii mai statul a anunţat suspendarea contribuţiilor la Pilon II) din motivaţii pe termen scurt. Aparent sunt angajate cheltuieli foarte mari la bugetul de stat, care nu pot fi sprijinite de ritmul în care cresc veniturile.

    Este greu să te păstrezi într-un deficit bugetar de 3%. Este o problemă de cash flow, nu-i o problemă de datorie publică. Este nevoie de bani pentru acoperirea acestor cheltuieli (majorări salariale, majorări de pensii – n. red.)“, explică Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

    „Pilonul” pieţei de capital

    Bursa de la Bucureşti este lovită în plin de afirmaţiile politice contradictorii cu privire la mecanismul de funcţionare a Pilonului II de pensii private, printre cei mai activi investitori de la BVB, în condiţiile în care în luna mai indicele principal BET a scăzut cu 7,3% şi a marcat a treia cea mai slabă lună din 2012 încoace.

    Scăderea a venit în contextul în care de la jumătatea lunii mai în piaţă au fost aruncate declaraţii politice contradictorii cu privire la Pilonul II de pensii private, ceea ce implicit a creat o stare de nervozitate şi de panică în rândul investitorilor, atât a celor instituţionali, cât şi a celor mici.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au investiţii de 6,9 mld. lei în acţiuni la bursa românească la decembrie 2017 (cele mai recente date), în creştere cu 9% faţă de iunie 2017, pe fondul unor achiziţii de acţiuni şi în contextul aprecierilor unor titluri din portofolii, potrivit calculelor ZF. Cumulat, participaţiile acestora nu sunt mari, însă individual deţinerile ajung chiar şi la 16%, cum este cazul emitentului BVB sau 15,5% la MedLife şi 14% la Transgaz.

    În ultima săptămână din luna mai, ministrul muncii a afirmat la un post de televiziune că Pilonul II va deveni unul opţional, fără să ofere însă mai multe detalii, iar a doua zi dimineaţă a venit replica preşedintelui Klaus Iohannis: „Este începutul sfârşitului pentru Pilonul II“.
    O piaţă bursieră bulversată şi aruncată în haos de declaraţii politice în condiţiile în care cu doar o săptămână înaintea afirmaţiilor ministrului muncii, vicepremierul Viorel Ştefan spunea că nu există niciun program pe masa guvernului cu privire la modificarea Pilonului II. Fără să vrea, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, l-a contrazis pe Viorel Ştefan: „La final de iunie sau început de iulie vom ieşi cu un proiect la Pilonul II”.

    De ce reacţionează agresiv bursa

    Incertitudinile din piaţă cu privire la mecanismul Pilonului II se reflectă în preţurile acţiunilor cel mai des întâlnite în portofoliile Pilonului II: BVB, la minimul din vara anului 2016 încoace, MedLife, scădere de 6% doar într-o săptămână (24-31 mai 2018), Transgaz, minus 4% într-o săptămână.

    Pilonul II este caracterizat de analişti ca pilonul pieţei de capital din România, întrucât cele şapte fonduri sunt printre cei mai activi investitori de la bursă, asigură 15% din lichiditate, sunt acţionare la 31 de companii de pe segmentul principal de tranzacţionare, din cele 87, şi nu sunt doar contraparte pentru retail.

    Fondurile Pilon II au bifat listările private din ultimii doi ani, iar anunţurile politice recente, inclusiv intenţia scrisă a statului de a modifica regulile de funcţionare a acestui sistem (ulterior negată), nu fac altceva decât să îngheţe piaţa ofertelor publice din România.

    Cea mai mare expunere a fondurilor la BVB este cea de la Banca Transilvania, cu o valoare cumulată a participaţiilor de 1,07 miliarde de lei, urmată de Fondul Proprietatea (1 mld. lei) şi Romgaz (907 mil. lei).

    Practic, fondurile Pilon II au 11,6% din a doua instituţie de credit ca mărime din România, fiind printre cei mai mari acţionari alături de SIF-uri.

    Ce urmează

    La jumătatea lunii mai a apărut prima intenţie scrisă (ulterior negată) cu privire la funcţionarea Pilonului II de pensii prin care statul voia să suspende contribuţiile timp de şase luni, ceea ce ar fi însemnat mai puţini bani pentru investiţiile celor şapte administratori Pilon II la bursă, iar acest lucru s-ar fi regăsit în lichiditate şi implicit în cotaţiile bursiere.

    Cele mai mari listări private din ultimii doi ani au atras atenţia fondurilor Pilon II, care au subscris la Sphera Group (investiţii de 111 mil. lei), Digi Communications (166 mil. lei) sau MedLife (117 milioane de lei).

    Recent, organizaţiile şi asociaţiile din domeniul pensiilor private, patronate şi reprezentanţi ai mediului financiar au făcut un apel comun la adresa guvernului pentru a menţine neschimbată legislaţia şi principiile de funcţionare a Pilonului II, sistem menit să asigure „prosperitatea“ la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.

    Radu Crăciun atrage atenţia că în cazul în care guvernul se va atinge de fondul deja existent al Pilonului II, în valoare de 42 mld. lei, acest lucru ar reprezenta un atac la proprietatea privată.

    „În mod normal, această proprietate ar trebui să fie protejată prin constituţie şi ştiu suficient de multe persoane care se gândesc serios să îşi apere drepturile din acest punct de vedere, dar din păcate, în măsura în care o astfel de decizie ar fi luată printr-o OUG, calea de atac ar fi la mâna Avocatului Poporului. În rest, oricine ar vrea să atace acestă măsură, ar trebui să aştepte ca ordonanţa să ajungă lege.“

    În cazul în care guvernul ar propune participanţilor la Pilonul II să facă transfer către Pilonul I, preşedintele APAPR menţioneză că aceştia ar trebui să fie corect informaţi.

    „Participanţii ar trebui să fie corect informaţi în toate privinţele, inclusiv în privinţa randamentului Pilonului I, care nu există, dar cu toate acestea este vehiculat. În plus, oamenilor li se induce incorect senzaţia că Pilonul I şi Pilonul II înseamnă aproape acelaşi lucru, dar în realitate ele sunt sisteme complementare“, mai spune Radu Crăciun.

    De ce pensia publică este insuficientă

    Un exemplu teoretic al unei persoane care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare, comparativ cu un nivel recomandat de 70%, potrivit calculelor KPMG.

    O persoană care câştigă salariul mediu pe economie şi contribuie periodic la

    Pilonul I, Pilonul II şi la un produs de asigurare de viaţă pe întreaga perioadă a vieţii active ar putea obţine un venit total la pensionare de aproximativ 2.610 lei, din care 1.650 lei din Pilonul I, 670 lei din Pilonul II şi 290 lei din asigurarea de viaţă (poliţă de asigurare – protecţie şi economisire – în valoare de 120 de lei pe lună sau 1.440 de lei pe an).

    O persoană care ar câştiga în 2048 un salariu net de aproximativ 8.900 de lei (creştere anuală de 2% în termeni reali), adică dublul salariului mediu pe economie, ar beneficia de o pensie de aproximativ 3.300 lei din sistemul public. Suplimentar, la data pensionării, în contul său de Pilon II s-ar acumula aproape 310.000 lei, în timp ce poliţa de asigurare ar acumula un beneficiu la maturitate de 134.000 lei, potrivit calculelor KPMG.

    Persoana ar beneficia astfel de fonduri cumulate de aproape o jumătate de milion de lei, în baza cărora ar putea să beneficieze de un venit lunar suplimentar de 1.900 lei pentru întreaga perioadă de viaţă rămasă (19 ani), fără a lua în considerare şi veniturile suplimentare din reinvestire.

    Cumulând toate beneficiile, venitul total după pensionare ar fi de aproximativ 5.200 lei pe lună (toate sumele, exprimate în echivalentul puterii de cumpărare a anului 2017), potrivit KPMG.

    Dacă contribuţia la Pilonul II ar creşte din 2019 la 6% (nivel ce iniţial era planificat a fi atins în 2016), rata de înlocuire a venitului ar creşte la 63%, din care 34% din Pilonul I, 22% din Pilonul II şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Astfel, persoana ar beneficia de un venit lunar total de 5.600 lei după pensionare.

    În lipsa Pilonului II, rata de înlocuire a venitului ar scădea la 50%, respectiv 43% din Pilonul I şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Venitul lunar total al persoanei după pensionare în acest scenariu ar fi de 4.414 lei.

  • Cum ar putea însă 7,2 milioane de români să investească în viitorul lor când chiar economiile lor pentru viitor sunt luate la ochi de stat?

    Toate ţările în care pensionarii trăiesc decent au un sistem de economisire foarte clar şi bine împământenit, iar companii specializate se ocupă de investirea banilor de pensii, pentru a-i înmulţi. Un exemplu teoretic al unei persoane din România care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare. 

    Fondurile de pensii private sunt acţionare la 31 de companii şi au investiţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti. Ce înseamnă investiţiile din banii de pensii private ale românilor pentru bursă, pentru economie şi, în general, pentru bătrâneţile (mai) liniştite ale celor care muncesc acum?

    „Pilonul” pieţei de capital din România, banii pentru viitor, folosiţi pe termen scurt?

    Fondurile de pensii private Pilon II sunt acţţionare la 31 de companii listate la Bucureşti şi au investiţţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea totală a bursei. Cumulat nu pare mult, însă individual cele şapte fonduri Pilon II au 11,6% din Banca Transilvania, 11,9% din Electrica şi chiar 15,5% din Medlife.

    „Dar în cele din urmă există o investiţie care le înăbuşă pe celelalte: investiţia în sine.” Sunt cuvintele lui Warren Buffett, omul care la 87 de ani, vârstă la care unii români îşi planifică strategic câte şi ce medicamente să cumpere din pensie ca să le ajungă bani şi pentru traiul zilnic, are o avere estimată de revista americană Forbes la 86 de miliarde de dolari, adică poate cumpăra jumătate din cât produce economia românească într-un an.

    Buffett cu siguranţă nu are grija banilor de pensie, dar pentru micii investitori care se familiarizează cu domeniul finanţelor sau pentru pentru cei care caută să replice strategia de investiţii a miliardarului cuvintele de mai sus reprezintă o piatră de hotar.

    Cum ar putea însă 7,2 milioane de români să investească în viitorul lor când chiar economiile lor pentru viitor sunt luate la ochi de stat, care caută să le folosească pe termen scurt pentru a-şi extinde electoratul?

    „Guvernul a pus pe masă această variantă (la jumătatea lunii mai statul a anunţat suspendarea contribuţiilor la Pilon II) din motivaţii pe termen scurt. Aparent sunt angajate cheltuieli foarte mari la bugetul de stat, care nu pot fi sprijinite de ritmul în care cresc veniturile.

    Este greu să te păstrezi într-un deficit bugetar de 3%. Este o problemă de cash flow, nu-i o problemă de datorie publică. Este nevoie de bani pentru acoperirea acestor cheltuieli (majorări salariale, majorări de pensii – n. red.)“, explică Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

    „Pilonul” pieţei de capital

    Bursa de la Bucureşti este lovită în plin de afirmaţiile politice contradictorii cu privire la mecanismul de funcţionare a Pilonului II de pensii private, printre cei mai activi investitori de la BVB, în condiţiile în care în luna mai indicele principal BET a scăzut cu 7,3% şi a marcat a treia cea mai slabă lună din 2012 încoace.

    Scăderea a venit în contextul în care de la jumătatea lunii mai în piaţă au fost aruncate declaraţii politice contradictorii cu privire la Pilonul II de pensii private, ceea ce implicit a creat o stare de nervozitate şi de panică în rândul investitorilor, atât a celor instituţionali, cât şi a celor mici.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au investiţii de 6,9 mld. lei în acţiuni la bursa românească la decembrie 2017 (cele mai recente date), în creştere cu 9% faţă de iunie 2017, pe fondul unor achiziţii de acţiuni şi în contextul aprecierilor unor titluri din portofolii, potrivit calculelor ZF. Cumulat, participaţiile acestora nu sunt mari, însă individual deţinerile ajung chiar şi la 16%, cum este cazul emitentului BVB sau 15,5% la MedLife şi 14% la Transgaz.

    În ultima săptămână din luna mai, ministrul muncii a afirmat la un post de televiziune că Pilonul II va deveni unul opţional, fără să ofere însă mai multe detalii, iar a doua zi dimineaţă a venit replica preşedintelui Klaus Iohannis: „Este începutul sfârşitului pentru Pilonul II“.
    O piaţă bursieră bulversată şi aruncată în haos de declaraţii politice în condiţiile în care cu doar o săptămână înaintea afirmaţiilor ministrului muncii, vicepremierul Viorel Ştefan spunea că nu există niciun program pe masa guvernului cu privire la modificarea Pilonului II. Fără să vrea, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, l-a contrazis pe Viorel Ştefan: „La final de iunie sau început de iulie vom ieşi cu un proiect la Pilonul II”.

    De ce reacţionează agresiv bursa

    Incertitudinile din piaţă cu privire la mecanismul Pilonului II se reflectă în preţurile acţiunilor cel mai des întâlnite în portofoliile Pilonului II: BVB, la minimul din vara anului 2016 încoace, MedLife, scădere de 6% doar într-o săptămână (24-31 mai 2018), Transgaz, minus 4% într-o săptămână.

    Pilonul II este caracterizat de analişti ca pilonul pieţei de capital din România, întrucât cele şapte fonduri sunt printre cei mai activi investitori de la bursă, asigură 15% din lichiditate, sunt acţionare la 31 de companii de pe segmentul principal de tranzacţionare, din cele 87, şi nu sunt doar contraparte pentru retail.

    Fondurile Pilon II au bifat listările private din ultimii doi ani, iar anunţurile politice recente, inclusiv intenţia scrisă a statului de a modifica regulile de funcţionare a acestui sistem (ulterior negată), nu fac altceva decât să îngheţe piaţa ofertelor publice din România.

    Cea mai mare expunere a fondurilor la BVB este cea de la Banca Transilvania, cu o valoare cumulată a participaţiilor de 1,07 miliarde de lei, urmată de Fondul Proprietatea (1 mld. lei) şi Romgaz (907 mil. lei).

    Practic, fondurile Pilon II au 11,6% din a doua instituţie de credit ca mărime din România, fiind printre cei mai mari acţionari alături de SIF-uri.

    Ce urmează

    La jumătatea lunii mai a apărut prima intenţie scrisă (ulterior negată) cu privire la funcţionarea Pilonului II de pensii prin care statul voia să suspende contribuţiile timp de şase luni, ceea ce ar fi însemnat mai puţini bani pentru investiţiile celor şapte administratori Pilon II la bursă, iar acest lucru s-ar fi regăsit în lichiditate şi implicit în cotaţiile bursiere.

    Cele mai mari listări private din ultimii doi ani au atras atenţia fondurilor Pilon II, care au subscris la Sphera Group (investiţii de 111 mil. lei), Digi Communications (166 mil. lei) sau MedLife (117 milioane de lei).

    Recent, organizaţiile şi asociaţiile din domeniul pensiilor private, patronate şi reprezentanţi ai mediului financiar au făcut un apel comun la adresa guvernului pentru a menţine neschimbată legislaţia şi principiile de funcţionare a Pilonului II, sistem menit să asigure „prosperitatea“ la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.

    Radu Crăciun atrage atenţia că în cazul în care guvernul se va atinge de fondul deja existent al Pilonului II, în valoare de 42 mld. lei, acest lucru ar reprezenta un atac la proprietatea privată.

    „În mod normal, această proprietate ar trebui să fie protejată prin constituţie şi ştiu suficient de multe persoane care se gândesc serios să îşi apere drepturile din acest punct de vedere, dar din păcate, în măsura în care o astfel de decizie ar fi luată printr-o OUG, calea de atac ar fi la mâna Avocatului Poporului. În rest, oricine ar vrea să atace acestă măsură, ar trebui să aştepte ca ordonanţa să ajungă lege.“

    În cazul în care guvernul ar propune participanţilor la Pilonul II să facă transfer către Pilonul I, preşedintele APAPR menţioneză că aceştia ar trebui să fie corect informaţi.

    „Participanţii ar trebui să fie corect informaţi în toate privinţele, inclusiv în privinţa randamentului Pilonului I, care nu există, dar cu toate acestea este vehiculat. În plus, oamenilor li se induce incorect senzaţia că Pilonul I şi Pilonul II înseamnă aproape acelaşi lucru, dar în realitate ele sunt sisteme complementare“, mai spune Radu Crăciun.

    De ce pensia publică este insuficientă

    Un exemplu teoretic al unei persoane care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare, comparativ cu un nivel recomandat de 70%, potrivit calculelor KPMG.

    O persoană care câştigă salariul mediu pe economie şi contribuie periodic la

    Pilonul I, Pilonul II şi la un produs de asigurare de viaţă pe întreaga perioadă a vieţii active ar putea obţine un venit total la pensionare de aproximativ 2.610 lei, din care 1.650 lei din Pilonul I, 670 lei din Pilonul II şi 290 lei din asigurarea de viaţă (poliţă de asigurare – protecţie şi economisire – în valoare de 120 de lei pe lună sau 1.440 de lei pe an).

    O persoană care ar câştiga în 2048 un salariu net de aproximativ 8.900 de lei (creştere anuală de 2% în termeni reali), adică dublul salariului mediu pe economie, ar beneficia de o pensie de aproximativ 3.300 lei din sistemul public. Suplimentar, la data pensionării, în contul său de Pilon II s-ar acumula aproape 310.000 lei, în timp ce poliţa de asigurare ar acumula un beneficiu la maturitate de 134.000 lei, potrivit calculelor KPMG.

    Persoana ar beneficia astfel de fonduri cumulate de aproape o jumătate de milion de lei, în baza cărora ar putea să beneficieze de un venit lunar suplimentar de 1.900 lei pentru întreaga perioadă de viaţă rămasă (19 ani), fără a lua în considerare şi veniturile suplimentare din reinvestire.

    Cumulând toate beneficiile, venitul total după pensionare ar fi de aproximativ 5.200 lei pe lună (toate sumele, exprimate în echivalentul puterii de cumpărare a anului 2017), potrivit KPMG.

    Dacă contribuţia la Pilonul II ar creşte din 2019 la 6% (nivel ce iniţial era planificat a fi atins în 2016), rata de înlocuire a venitului ar creşte la 63%, din care 34% din Pilonul I, 22% din Pilonul II şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Astfel, persoana ar beneficia de un venit lunar total de 5.600 lei după pensionare.

    În lipsa Pilonului II, rata de înlocuire a venitului ar scădea la 50%, respectiv 43% din Pilonul I şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Venitul lunar total al persoanei după pensionare în acest scenariu ar fi de 4.414 lei.

  • Ce se întâmplă cu banii tăi din pilonul II de pensii

    Toate ţările în care pensionarii trăiesc decent au un sistem de economisire foarte clar şi bine împământenit, iar companii specializate se ocupă de investirea banilor de pensii, pentru a-i înmulţi. Un exemplu teoretic al unei persoane din România care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare. 

    Fondurile de pensii private sunt acţionare la 31 de companii şi au investiţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti. Ce înseamnă investiţiile din banii de pensii private ale românilor pentru bursă, pentru economie şi, în general, pentru bătrâneţile (mai) liniştite ale celor care muncesc acum?

    „Pilonul” pieţei de capital din România, banii pentru viitor, folosiţi pe termen scurt?

    Fondurile de pensii private Pilon II sunt acţţionare la 31 de companii listate la Bucureşti şi au investiţţii de aproape 7 miliarde de lei, adică 4,2% din capitalizarea totală a bursei. Cumulat nu pare mult, însă individual cele şapte fonduri Pilon II au 11,6% din Banca Transilvania, 11,9% din Electrica şi chiar 15,5% din Medlife.

    „Dar în cele din urmă există o investiţie care le înăbuşă pe celelalte: investiţia în sine.” Sunt cuvintele lui Warren Buffett, omul care la 87 de ani, vârstă la care unii români îşi planifică strategic câte şi ce medicamente să cumpere din pensie ca să le ajungă bani şi pentru traiul zilnic, are o avere estimată de revista americană Forbes la 86 de miliarde de dolari, adică poate cumpăra jumătate din cât produce economia românească într-un an.

    Buffett cu siguranţă nu are grija banilor de pensie, dar pentru micii investitori care se familiarizează cu domeniul finanţelor sau pentru pentru cei care caută să replice strategia de investiţii a miliardarului cuvintele de mai sus reprezintă o piatră de hotar.

    Cum ar putea însă 7,2 milioane de români să investească în viitorul lor când chiar economiile lor pentru viitor sunt luate la ochi de stat, care caută să le folosească pe termen scurt pentru a-şi extinde electoratul?

    „Guvernul a pus pe masă această variantă (la jumătatea lunii mai statul a anunţat suspendarea contribuţiilor la Pilon II) din motivaţii pe termen scurt. Aparent sunt angajate cheltuieli foarte mari la bugetul de stat, care nu pot fi sprijinite de ritmul în care cresc veniturile.

    Este greu să te păstrezi într-un deficit bugetar de 3%. Este o problemă de cash flow, nu-i o problemă de datorie publică. Este nevoie de bani pentru acoperirea acestor cheltuieli (majorări salariale, majorări de pensii – n. red.)“, explică Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

    „Pilonul” pieţei de capital

    Bursa de la Bucureşti este lovită în plin de afirmaţiile politice contradictorii cu privire la mecanismul de funcţionare a Pilonului II de pensii private, printre cei mai activi investitori de la BVB, în condiţiile în care în luna mai indicele principal BET a scăzut cu 7,3% şi a marcat a treia cea mai slabă lună din 2012 încoace.

    Scăderea a venit în contextul în care de la jumătatea lunii mai în piaţă au fost aruncate declaraţii politice contradictorii cu privire la Pilonul II de pensii private, ceea ce implicit a creat o stare de nervozitate şi de panică în rândul investitorilor, atât a celor instituţionali, cât şi a celor mici.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au investiţii de 6,9 mld. lei în acţiuni la bursa românească la decembrie 2017 (cele mai recente date), în creştere cu 9% faţă de iunie 2017, pe fondul unor achiziţii de acţiuni şi în contextul aprecierilor unor titluri din portofolii, potrivit calculelor ZF. Cumulat, participaţiile acestora nu sunt mari, însă individual deţinerile ajung chiar şi la 16%, cum este cazul emitentului BVB sau 15,5% la MedLife şi 14% la Transgaz.

    În ultima săptămână din luna mai, ministrul muncii a afirmat la un post de televiziune că Pilonul II va deveni unul opţional, fără să ofere însă mai multe detalii, iar a doua zi dimineaţă a venit replica preşedintelui Klaus Iohannis: „Este începutul sfârşitului pentru Pilonul II“.
    O piaţă bursieră bulversată şi aruncată în haos de declaraţii politice în condiţiile în care cu doar o săptămână înaintea afirmaţiilor ministrului muncii, vicepremierul Viorel Ştefan spunea că nu există niciun program pe masa guvernului cu privire la modificarea Pilonului II. Fără să vrea, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, l-a contrazis pe Viorel Ştefan: „La final de iunie sau început de iulie vom ieşi cu un proiect la Pilonul II”.

    De ce reacţionează agresiv bursa

    Incertitudinile din piaţă cu privire la mecanismul Pilonului II se reflectă în preţurile acţiunilor cel mai des întâlnite în portofoliile Pilonului II: BVB, la minimul din vara anului 2016 încoace, MedLife, scădere de 6% doar într-o săptămână (24-31 mai 2018), Transgaz, minus 4% într-o săptămână.

    Pilonul II este caracterizat de analişti ca pilonul pieţei de capital din România, întrucât cele şapte fonduri sunt printre cei mai activi investitori de la bursă, asigură 15% din lichiditate, sunt acţionare la 31 de companii de pe segmentul principal de tranzacţionare, din cele 87, şi nu sunt doar contraparte pentru retail.

    Fondurile Pilon II au bifat listările private din ultimii doi ani, iar anunţurile politice recente, inclusiv intenţia scrisă a statului de a modifica regulile de funcţionare a acestui sistem (ulterior negată), nu fac altceva decât să îngheţe piaţa ofertelor publice din România.

    Cea mai mare expunere a fondurilor la BVB este cea de la Banca Transilvania, cu o valoare cumulată a participaţiilor de 1,07 miliarde de lei, urmată de Fondul Proprietatea (1 mld. lei) şi Romgaz (907 mil. lei).

    Practic, fondurile Pilon II au 11,6% din a doua instituţie de credit ca mărime din România, fiind printre cei mai mari acţionari alături de SIF-uri.

    Ce urmează

    La jumătatea lunii mai a apărut prima intenţie scrisă (ulterior negată) cu privire la funcţionarea Pilonului II de pensii prin care statul voia să suspende contribuţiile timp de şase luni, ceea ce ar fi însemnat mai puţini bani pentru investiţiile celor şapte administratori Pilon II la bursă, iar acest lucru s-ar fi regăsit în lichiditate şi implicit în cotaţiile bursiere.

    Cele mai mari listări private din ultimii doi ani au atras atenţia fondurilor Pilon II, care au subscris la Sphera Group (investiţii de 111 mil. lei), Digi Communications (166 mil. lei) sau MedLife (117 milioane de lei).

    Recent, organizaţiile şi asociaţiile din domeniul pensiilor private, patronate şi reprezentanţi ai mediului financiar au făcut un apel comun la adresa guvernului pentru a menţine neschimbată legislaţia şi principiile de funcţionare a Pilonului II, sistem menit să asigure „prosperitatea“ la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.

    Radu Crăciun atrage atenţia că în cazul în care guvernul se va atinge de fondul deja existent al Pilonului II, în valoare de 42 mld. lei, acest lucru ar reprezenta un atac la proprietatea privată.

    „În mod normal, această proprietate ar trebui să fie protejată prin constituţie şi ştiu suficient de multe persoane care se gândesc serios să îşi apere drepturile din acest punct de vedere, dar din păcate, în măsura în care o astfel de decizie ar fi luată printr-o OUG, calea de atac ar fi la mâna Avocatului Poporului. În rest, oricine ar vrea să atace acestă măsură, ar trebui să aştepte ca ordonanţa să ajungă lege.“

    În cazul în care guvernul ar propune participanţilor la Pilonul II să facă transfer către Pilonul I, preşedintele APAPR menţioneză că aceştia ar trebui să fie corect informaţi.

    „Participanţii ar trebui să fie corect informaţi în toate privinţele, inclusiv în privinţa randamentului Pilonului I, care nu există, dar cu toate acestea este vehiculat. În plus, oamenilor li se induce incorect senzaţia că Pilonul I şi Pilonul II înseamnă aproape acelaşi lucru, dar în realitate ele sunt sisteme complementare“, mai spune Radu Crăciun.

    De ce pensia publică este insuficientă

    Un exemplu teoretic al unei persoane care se va pensiona în anul 2048 arată că Pilonul I (pensia de stat) poate să asigure o rată de înlocuire de numai 37% din venitul câştigat înainte de pensionare, comparativ cu un nivel recomandat de 70%, potrivit calculelor KPMG.

    O persoană care câştigă salariul mediu pe economie şi contribuie periodic la

    Pilonul I, Pilonul II şi la un produs de asigurare de viaţă pe întreaga perioadă a vieţii active ar putea obţine un venit total la pensionare de aproximativ 2.610 lei, din care 1.650 lei din Pilonul I, 670 lei din Pilonul II şi 290 lei din asigurarea de viaţă (poliţă de asigurare – protecţie şi economisire – în valoare de 120 de lei pe lună sau 1.440 de lei pe an).

    O persoană care ar câştiga în 2048 un salariu net de aproximativ 8.900 de lei (creştere anuală de 2% în termeni reali), adică dublul salariului mediu pe economie, ar beneficia de o pensie de aproximativ 3.300 lei din sistemul public. Suplimentar, la data pensionării, în contul său de Pilon II s-ar acumula aproape 310.000 lei, în timp ce poliţa de asigurare ar acumula un beneficiu la maturitate de 134.000 lei, potrivit calculelor KPMG.

    Persoana ar beneficia astfel de fonduri cumulate de aproape o jumătate de milion de lei, în baza cărora ar putea să beneficieze de un venit lunar suplimentar de 1.900 lei pentru întreaga perioadă de viaţă rămasă (19 ani), fără a lua în considerare şi veniturile suplimentare din reinvestire.

    Cumulând toate beneficiile, venitul total după pensionare ar fi de aproximativ 5.200 lei pe lună (toate sumele, exprimate în echivalentul puterii de cumpărare a anului 2017), potrivit KPMG.

    Dacă contribuţia la Pilonul II ar creşte din 2019 la 6% (nivel ce iniţial era planificat a fi atins în 2016), rata de înlocuire a venitului ar creşte la 63%, din care 34% din Pilonul I, 22% din Pilonul II şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Astfel, persoana ar beneficia de un venit lunar total de 5.600 lei după pensionare.

    În lipsa Pilonului II, rata de înlocuire a venitului ar scădea la 50%, respectiv 43% din Pilonul I şi 7% din poliţa de asigurare cu componentă de economisire. Venitul lunar total al persoanei după pensionare în acest scenariu ar fi de 4.414 lei.

  • 20/50/30: Metoda financiară simplă care îţi poate transforma viaţa

    „Nu îmi ajung banii de la un salariu la altul”, „Nu am bani de vacanţă”, „Îmi doresc să îmi cumpăr ceva şi iar nu îmi ajung banii”, „Oare o să am bani când o să ies la pensie?”. Acestea sunt cele mai frecvente probleme auzite în familie, la colegi şi prieteni. Un buget personal lunar rezolvă astfel de dificultăţi

    Cum? În primul rând, alcătuieşte bugetul personal lunar cu sumele care îţi vin în minte, de o parte veniturile şi de alta cheltuielile. Nu este necesar ca sumele cheltuite să fie fixe de la început, ci cât mai bine aproximate, dar important este să le treci pe toate şi apoi să le revizuieşti.

    Apoi, ordonează cheltuielile pe modelul 20/50/30 (20% din venituri alocă-le economiilor, 50%, satisfacerii nevoilor de zi cu zi, iar 30%, cheltuielilor pentru satisfacerea dorinţelor):

    • Circa 20% este fondul de economii necesar rambursării datoriilor, economiilor, cheltuielilor neprevăzute şi pensiei. Procentul economisirii ar trebui să crească odată cu vârsta: de la 5% la 20 – 25 de ani la 10 – 15% în perioada cea mai activă a vieţii (30 – 50 de ani), pentru ca după această vârstă capacitatea de economisire să depăşească 20%.

    • 50% reprezintă cheltuielile pentru satisfacerea nevoilor cum ar fi locuinţa, transportul, cumpărăturile şi utilităţile. În cazul neîncadrării în 50%, trebuie reduse cheltuielile. Dacă e vorba de venituri mai mari, de aici se poate economisi.

    • 30% în medie sunt cheltuieli alocate satisfacerii dorinţelor: vacanţe, gadget-uri, vestimentaţie, masa în oraş etc. Acest procent nu trebuie depăşit nici dacă există venituri mai mari pentru a-l menţine. Pentru a avea vacanţa mult visată economiseşte din timp de aici.

    În fiecare lună, plăteşte-te pe tine prima dată, adică economiseşte întâi şi cheltuie după aceea din ce a rămas. Economiile pot fi transformate şi în investiţii.

    În al doilea rând, optimizează cheltuielile din zona de 50% încercând să reduci procentul, atât din cheltuielile curente, cât şi din cele cum ar fi utilităţi, taxe şi impozite, în măsura posibilităţilor. Asta se poate face alcătuind o listă în ordinea importanţei, de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă şi optimizând de jos în sus. Atenţie la cheltuielile legate de hrană, care pot fi reduse prin aprovizionare o dată pe săptămână, de exemplu.

    Stabileşte obiective financiare pe termen mediu şi lung şi ţine cont de ele în bugetul lunar personal. De pildă, pentru a cumpăra o maşină pune lunar deoparte o sumă din salariu în funcţie de modelul dorit sau calculează din timp suma lunară pe care o poţi plăti ca rată la un credit şi include-o în bugetul lunar personal.

    La final de lună, revizuieşte veniturile, cheltuielile şi planurile. Vezi ce ţi-a lipsit, unde ai fi putut să cheltuieşti mai puţin şi planifică priorităţile pentru următoarea lună. Nu uita niciodată să pui bani deoparte, disciplina financiară este esenţială pentru un buget echilibrat. Din banii economisiţi, prioritatea este crearea unui fond de rezervă (minimum trei luni de cheltuieli lunare, confortabil şase luni).
    De asemenea, ia în calcul perioada când nu vei putea munci. Realizează un plan financiar realist pentru un eveniment neprevăzut la muncă sau pentru pensie de care să ţii cont atunci când economiseşti.
    “Crearea unui buget personal implică trei paşi: calcularea venitului lunar, cea a cheltuielilor lunare – inclusiv acelea periodice – şi analiza bugetului şi urmărirea evoluţiei situaţiei financiare. Adică afli diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Optim este să fii pe plus, adică să ai un excedent. Dacă eşti pe minus, e cazul să cauţi o soluţie fie pentru creşterea veniturilor, fie pentru reducerea cheltuielilor”, a declarat Nicoleta Deliu, coordonator al programului  Şcoala de bani.
    Şcoala de bani este programul naţional de educaţie financiară al BCR. În ultimul an, peste 1000 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori şi au oferit, până acum, unui număr de 20.000 de români workshop-uri de educaţie financiară în cadrul proiectului.

  • „Nu îmi ajung banii de la un salariu la altul”, „Nu am bani de vacanţă”, „Îmi doresc să îmi cumpăr ceva şi iar nu îmi ajung banii”. Cum să îţi gestionezi bugetul pentru a evita cele mai ”costisitoare” probleme

    Cum? În primul rând, alcătuieşte bugetul personal lunar cu sumele care îţi vin în minte, de o parte veniturile şi de alta cheltuielile. Nu este necesar ca sumele cheltuite să fie fixe de la început, ci cât mai bine aproximate, dar important este să le treci pe toate şi apoi să le revizuieşti.

    Apoi, ordonează cheltuielile pe modelul 20/50/30 (20% din venituri alocă-le economiilor, 50%, satisfacerii nevoilor de zi cu zi, iar 30%, cheltuielilor pentru satisfacerea dorinţelor):

    • Circa 20% este fondul de economii necesar rambursării datoriilor, economiilor, cheltuielilor neprevăzute şi pensiei. Procentul economisirii ar trebui să crească odată cu vârsta: de la 5% la 20 – 25 de ani la 10 – 15% în perioada cea mai activă a vieţii (30 – 50 de ani), pentru ca după această vârstă capacitatea de economisire să depăşească 20%.

    • 50% reprezintă cheltuielile pentru satisfacerea nevoilor cum ar fi locuinţa, transportul, cumpărăturile şi utilităţile. În cazul neîncadrării în 50%, trebuie reduse cheltuielile. Dacă e vorba de venituri mai mari, de aici se poate economisi.

    • 30% în medie sunt cheltuieli alocate satisfacerii dorinţelor: vacanţe, gadget-uri, vestimentaţie, masa în oraş etc. Acest procent nu trebuie depăşit nici dacă există venituri mai mari pentru a-l menţine. Pentru a avea vacanţa mult visată economiseşte din timp de aici.

    În fiecare lună, plăteşte-te pe tine prima dată, adică economiseşte întâi şi cheltuie după aceea din ce a rămas. Economiile pot fi transformate şi în investiţii.

    În al doilea rând, optimizează cheltuielile din zona de 50% încercând să reduci procentul, atât din cheltuielile curente, cât şi din cele cum ar fi utilităţi, taxe şi impozite, în măsura posibilităţilor. Asta se poate face alcătuind o listă în ordinea importanţei, de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă şi optimizând de jos în sus. Atenţie la cheltuielile legate de hrană, care pot fi reduse prin aprovizionare o dată pe săptămână, de exemplu.

    Stabileşte obiective financiare pe termen mediu şi lung şi ţine cont de ele în bugetul lunar personal. De pildă, pentru a cumpăra o maşină pune lunar deoparte o sumă din salariu în funcţie de modelul dorit sau calculează din timp suma lunară pe care o poţi plăti ca rată la un credit şi include-o în bugetul lunar personal.

    La final de lună, revizuieşte veniturile, cheltuielile şi planurile. Vezi ce ţi-a lipsit, unde ai fi putut să cheltuieşti mai puţin şi planifică priorităţile pentru următoarea lună. Nu uita niciodată să pui bani deoparte, disciplina financiară este esenţială pentru un buget echilibrat. Din banii economisiţi, prioritatea este crearea unui fond de rezervă (minimum trei luni de cheltuieli lunare, confortabil şase luni).
    De asemenea, ia în calcul perioada când nu vei putea munci. Realizează un plan financiar realist pentru un eveniment neprevăzut la muncă sau pentru pensie de care să ţii cont atunci când economiseşti.
    “Crearea unui buget personal implică trei paşi: calcularea venitului lunar, cea a cheltuielilor lunare – inclusiv acelea periodice – şi analiza bugetului şi urmărirea evoluţiei situaţiei financiare. Adică afli diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Optim este să fii pe plus, adică să ai un excedent. Dacă eşti pe minus, e cazul să cauţi o soluţie fie pentru creşterea veniturilor, fie pentru reducerea cheltuielilor”, a declarat Nicoleta Deliu, coordonator al programului  Şcoala de bani.
    Şcoala de bani este programul naţional de educaţie financiară al BCR. În ultimul an, peste 1000 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori şi au oferit, până acum, unui număr de 20.000 de români workshop-uri de educaţie financiară în cadrul proiectului.

  • „Nu îmi ajung banii de la un salariu la altul”, „Nu am bani de vacanţă”, „Îmi doresc să îmi cumpăr ceva şi iar nu îmi ajung banii”. Cum să îţi gestionezi bugetul pentru a evita cele mai ”costisitoare” probleme

    Cum? În primul rând, alcătuieşte bugetul personal lunar cu sumele care îţi vin în minte, de o parte veniturile şi de alta cheltuielile. Nu este necesar ca sumele cheltuite să fie fixe de la început, ci cât mai bine aproximate, dar important este să le treci pe toate şi apoi să le revizuieşti.

    Apoi, ordonează cheltuielile pe modelul 20/50/30 (20% din venituri alocă-le economiilor, 50%, satisfacerii nevoilor de zi cu zi, iar 30%, cheltuielilor pentru satisfacerea dorinţelor):

    • Circa 20% este fondul de economii necesar rambursării datoriilor, economiilor, cheltuielilor neprevăzute şi pensiei. Procentul economisirii ar trebui să crească odată cu vârsta: de la 5% la 20 – 25 de ani la 10 – 15% în perioada cea mai activă a vieţii (30 – 50 de ani), pentru ca după această vârstă capacitatea de economisire să depăşească 20%.

    • 50% reprezintă cheltuielile pentru satisfacerea nevoilor cum ar fi locuinţa, transportul, cumpărăturile şi utilităţile. În cazul neîncadrării în 50%, trebuie reduse cheltuielile. Dacă e vorba de venituri mai mari, de aici se poate economisi.

    • 30% în medie sunt cheltuieli alocate satisfacerii dorinţelor: vacanţe, gadget-uri, vestimentaţie, masa în oraş etc. Acest procent nu trebuie depăşit nici dacă există venituri mai mari pentru a-l menţine. Pentru a avea vacanţa mult visată economiseşte din timp de aici.

    În fiecare lună, plăteşte-te pe tine prima dată, adică economiseşte întâi şi cheltuie după aceea din ce a rămas. Economiile pot fi transformate şi în investiţii.

    În al doilea rând, optimizează cheltuielile din zona de 50% încercând să reduci procentul, atât din cheltuielile curente, cât şi din cele cum ar fi utilităţi, taxe şi impozite, în măsura posibilităţilor. Asta se poate face alcătuind o listă în ordinea importanţei, de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă şi optimizând de jos în sus. Atenţie la cheltuielile legate de hrană, care pot fi reduse prin aprovizionare o dată pe săptămână, de exemplu.

    Stabileşte obiective financiare pe termen mediu şi lung şi ţine cont de ele în bugetul lunar personal. De pildă, pentru a cumpăra o maşină pune lunar deoparte o sumă din salariu în funcţie de modelul dorit sau calculează din timp suma lunară pe care o poţi plăti ca rată la un credit şi include-o în bugetul lunar personal.

    La final de lună, revizuieşte veniturile, cheltuielile şi planurile. Vezi ce ţi-a lipsit, unde ai fi putut să cheltuieşti mai puţin şi planifică priorităţile pentru următoarea lună. Nu uita niciodată să pui bani deoparte, disciplina financiară este esenţială pentru un buget echilibrat. Din banii economisiţi, prioritatea este crearea unui fond de rezervă (minimum trei luni de cheltuieli lunare, confortabil şase luni).
    De asemenea, ia în calcul perioada când nu vei putea munci. Realizează un plan financiar realist pentru un eveniment neprevăzut la muncă sau pentru pensie de care să ţii cont atunci când economiseşti.
    “Crearea unui buget personal implică trei paşi: calcularea venitului lunar, cea a cheltuielilor lunare – inclusiv acelea periodice – şi analiza bugetului şi urmărirea evoluţiei situaţiei financiare. Adică afli diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Optim este să fii pe plus, adică să ai un excedent. Dacă eşti pe minus, e cazul să cauţi o soluţie fie pentru creşterea veniturilor, fie pentru reducerea cheltuielilor”, a declarat Nicoleta Deliu, coordonator al programului  Şcoala de bani.
    Şcoala de bani este programul naţional de educaţie financiară al BCR. În ultimul an, peste 1000 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori şi au oferit, până acum, unui număr de 20.000 de români workshop-uri de educaţie financiară în cadrul proiectului.