BusinessMagazin

Tag: parteneriat

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Reacţii contradictorii ale liderilor de afaceri legate de parteneriatul dintre om-maşină

    Studiul cantitativ a fost realizat de Vanson Bourne în urma publicării materialului Dell Technologies intitulat “Realizing 2030: The Next Era of Human-Machine Partnerships”. În acest document se menţiona că, până în anul 2030, tehnologiile emergente vor genera parteneriate om-maşină mai extinse şi mai profunde ca oricând, ajutându-ne pe noi, oamenii, să ne depăşim limitele. Liderii de afaceri sunt de acord: 82% dintre respondenţi se aşteaptă ca fiinţele umane şi maşinile să lucreze sub formă de echipe integrate în cadrul organizaţiilor în următorii cinci ani.

    În acelaşi timp, liderii au, însă, păreri împărţite dacă viitorul reprezintă o oportunitate sau o ameninţare şi se întreabă dacă e într-adevăr nevoie de luarea de măsuri pentru a minimiza astfel de riscuri:

     

    • o 48% spun că intensificarea dependenţei noastre de tehnologie va duce la creşterea pierderilor înregistrate în eventualitatea unui atac cibernetic; 52% nu sunt îngrijoraţi de acest aspect
    • o 50% dintre lideri consideră că e nevoie de protocoale clare pentru eventualitatea eşecului maşinilor autonome; cealaltă jumătate se abţine
    • o 45% susţin nevoia unei capacităţi a computerelor de a putea discerne între comenzile bune şi cele proaste; 55% nu consideră necesar acest aspect.

    “Putem înţelege de ce este comunitatea de afaceri atât de polarizată”, comentează Jeremy Burton, chief marketing officer, Dell Technologies. “Există două perspective extreme legate de viitor: pe de o parte e problema anxietăţii oamenilor care se simt tot mai inutili şi depăşiţi de tehnologie, pe de alta e viziunea optimistă că tehnologia va rezolva cele mai mari probleme sociale ale noastre. Aceste opinii atât de diferite ar putea complica modul în care organizaţiile se pregătesc pentru un viitor care vine şi fac dificile eforturile liderilor de a pune în practică schimbările necesare”.

    Dată fiind anticiparea unor schimbări monumentale – alimentate de volumele în creştere exponenţială de date şi de aplicaţii, de puterea de procesare şi de soluţiile de conectivitate care le accelerează – 56% dintre cei chestionaţi spun că şcolile ar trebui să-i pregătească pe elevi cum să înveţe, în loc de ce să înveţe pentru a-i putea pregăti pentru nişte profesii care încă nici nu există. O astfel de gândire se coroborează cu previziunea IFTF conform căreia 85% din slujbele care vor exista în 2030 încă nici nu au fost inventate.

    În plus, o mare parte dintre afaceri nu se mişcă suficient de rapid şi nu fac schimbări suficient de aprofundate pentru a putea depăşi barierele comune de operare ca afacere digitală de succes. Doar 27% dintre lideri cred că se află în avangarda schimbării, încorporând elementele universului digital în tot ceea ce fac. 42% nu ştiu dacă vor reuşi să mai concureze pe piaţă în următorul deceniu, iar majoritatea afacerilor (57%) se chinuie să ţină pasul cu ritmul schimbărilor.

    Principalele bariere identificate în calea transformării digitale până în 2030 şi dincolo de acest orizont:

    1. Lipsa unei viziuni şi a unei strategii digitale: 61%
    2. Lipsa unei forţe de muncă pregătite: 61%
    3. Constrângeri tehnologice: 51%
    4. Constrângeri financiare şi de timp: 37%
    5. Legislaţie şi reglementări: 20%.

    Poate că liderii sunt divizaţi în modul cum privesc viitorul şi barierele din calea schimbării, însă sunt unanimi în a recunoaşte nevoia de transformare. De fapt, majoritatea covârşitoare a liderilor de afaceri consideră că în termen de cinci ani se vor găsi într-un stadiu avansat de transformare, în pofida provocărilor cu care se vor confrunta.

    Ce se aşteaptă liderii să realizeze în termen de cinci ani:
    o Să dispună de apărări eficiente de cibersecuritate: 94%
    o Să-şi livreze ofertele de produse ca servicii: 90%
    o Să completeze tranziţia către o afacere definită prin software: 89%
    o Să facă progrese în organizaţie în urma activităţii de cercetare-dezvoltare: 85%
    o Livrarea de experienţe hiper-conectate clienţilor prin realitate virtuală  (VR): 80%
    o Folosirea inteligenţei artificiale pentru anticiparea cererilor clienţilor: 81%

    Burton adaugă: “Intrăm într-o epocă de schimbări importante. Deşi liderii de afaceri au viziuni diferite în ceea ce priveşte viitorul, ei împărtăşesc o opinie comună asupra nevoii de transformare. Pe baza multelor discuţii pe care le am cu clienţii, cred că ajungem la un moment de cotitură. Afacerile fie vor şti să profite de ocazie, să-şi transforme IT-ul, forţa de muncă şi securitatea pentru a juca un rol definitoriu în viitor, fie vor fi lăsate în urmă.”
     

  • Cât te costă să deschizi un magazin Inmedio

    Inmedio este cel mai cunoscut brand din portofoliul Lagardere Travel Retail din România şi oferă, pe lângă ziare si reviste, cărţi, snacks-uri, băuturi răcoritoare, cadouri, bilete pentru concerte, locuri, dar şi servicii precum încărcare electronică sau de loterie.

    Reţeaua funcţionează după un sistem antreprenorial, conform informaţiilor furnizate de companie. Legardere Travel Retail încheie un contract de prestări servicii cu firma antreprenorului, în baza căruia acesta preia un magazin complet utilat şi amenajat, urmând să asigure o bună gestionare şi administrare a acestuia.

    Investiţii în magazin, precum şi costurile ulterioare de utilităţi şi chirie sunt acoperite de Legardere Travel Retail. Antreprenorul beneficiază de un venit fix şi un comision în funcţie de vânzări.

    Taxa de franciză este de fapt o garanţie care se ridică la 5000 de euro.

    Redevenţă lunară şi contribuţie lunară la bugetul de marketing este de zero lei. Evoluţia reţelei din 2017 vs 2015 este în scădere.

  • Nu vă e ruşine? Dacă statul greşeşte, nu păţeşte nimic. Dacă privatul greşeşte, îl vreţi în puşcărie!

    Sunt „n” cazuri cunoscute prin care reprezentanţi ai statului au recunoscut public că există greşeli flagrante ale statului în raport cu mediul privat, în multiple chestiuni economice şi sociale. Ce s-a întâmplat? Nimic” Statul şi-a văzut de treabă. Angajaţii statului, la fel. Atâta timp cât răspunderea nu este nominală/individuală, bugetarii cu funcţii de răspundere, plătiţi cu bani grei-în multe situaţii, îşi văd nestingheriţi dejob, sfidând logica elementară. Şi lucrurile s-au perpetuat în timp. Acum chiar au degenerat…
     
    Ca şi în mediul privat, statul este reprezentat de oameni. Ei au un nume, prenume şi ocupă funcţii temporare. Ceea ce nu prea au se  cheamă „responsabilităţi”. De bun simţ nu mai poate fi vorba. Lipseşte un fel de  „fişă a postului”, pe care orice antreprenor serios o are în propria companie, cam pe toate posturile care contează. Şi mediul privat, chiar contează fiecare post. Pentru că, privatul lucrează cu banii lui. Reprezentanţii statului învârt banii altora. Adciă lumea, ce surpriză!, tot ai privaţilor!
     

  • Nu vă e ruşine? Dacă statul greşeşte, nu păţeşte nimic. Dacă privatul greşeşte, îl vreţi în puşcărie!

     Sunt “n” cazuri cunoscute prin care reprezentanti ai statului au recunoscut public ca exista greseli flagrante ale statului in raport cu mediul privat, in multiple chestiuni economice si sociale. Ce s-a intamplat? Nimic! Statul si-a vazut de treaba. Angajatii statului, la fel. Atata timp cat raspunderea nu este nominala/individuala, bugetarii cu functii de raspundere, platiti cu bani grei – in multe situatii, isi vad nestingheriti de job, sfidand logica elementara. Si lucrurile s-au perpetuat in timp. Acum chiar au degenerat…

        Ca si mediul privat, statul este reprezentat de oameni. Ei au nume, prenume si ocupa functii temporare. Ceea ce nu prea au se cheama “responsabilitati”. De bun simt nu mai poate fi vorba. Lipseste un fel de “fisa postului”, pe care orice antreprenor serios o are in propria companie, cam pe toate posturile care conteaza. Si in mediu privat, chiar conteaza fiecare post. Pentru ca, privatul lucreaza cu banii lui. Reprezentantii statului invart banii altora. Adica, culmea, ce surpriza!, tot ai privatilor!

        Cine este statul? Uite o intrebare la care cu greu poti sa dai un raspuns corect. Suntem noi, privatii? Nu prea cred. Noi suntem cei mai buni contribuabili, dar nu luam decizii pentru altii, ci numai pentru noi. Cine are puterea reprezinta statul, dar nu si atunci cand greseste. Aici e problema! Cand are nevoie de bani sau cand ia decizii dure statul devine jandarm, anchetator, politist, agresor, persecutor, judecator si orice ii convine. Nici nu ar fi de condamnat daca, atunci cand la randul lui greseste, reprezentantii de rang inalt ai statului ar spune: “da, am gresit, ne asumam si platim, la fel ca oricine”. Nu, atunci statul se fofileaza, nu-si cere nici macar scuze, se face ca uita si chiar isi bate si joc, uneori.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Programul Opening Opportunitie, printre cele 5 iniţiative europene premiate în competiţia European Digital Skills Awards

    Câştigătorii competiţiei Digital Skills Awards au fost selectaţi de Comisia Europeană şi de către secretariatul Coaliţiei Digital Skills and Jobs, iar premiul primit de Opening Opportunities a fost înmânat de Mariya Gabriel, Comisarul European pentru economie şi societate digitală.

    “Suntem onoraţi să primim acest premiu din partea Comisiei Europene. Am fost privilegiaţi cu oportunitatea să conectăm profesionişti în IT care îşi dedică timpul şi pasiunea pentru tehnologie cu liceeni grozavi care trăiesc la intensitate maximă momentul în care reuşesc să vadă un produs de tehnologie creat chiar de ei. Suntem norocoşi să putem facilita această relaţie de peste 4 ani şi să avem alături bibliotecari şi profesori dedicaţi în a facilita această relaţie.” – Elena Coman, Director de Programe, Asociaţia Techsoup.

    Opening Opportunities a debutat în 2013 şi, de patru ani, pregăteşte de elevi de liceu pentru inovaţie şi le hrăneşte pasiunea pentru tehnologie, ajutându-i să experimenteze crearea de produse de tehnologie. În cele patru ediţii de până acum, a adus tehnologia în vieţile a peste 7.000 de liceeni care au participat la mai mult de 100 de evenimente locale, facilitate de biblioteci şi licee locale. Peste 1.700 liceeni cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, din peste 50 de licee din România au lucrat alături de peste 150 de mentori voluntari, angajaţi ai Microsoft România, şi au dezvoltat peste 50 de proiecte tehnice, fie că au fost website-uri, aplicaţii de mobil şi desktop, jocuri de calculator sau proiecte de robotică.

    Acest program este bazat pe credinţa că pregătirea tinerilor pentru un prezent şi viitor din ce în ce mai digitalizat trebuie să se concentreze pe facilitarea drumului elevilor de la consumator de tehnologie la creator de tehnologie, pe punerea lor într-un context de muncă în echipă, în care îşi construiesc produsele bazate pe nevoi şi cu feedback de la utilizatori.

  • Asociaţia Sută la Sută Românesc a lansat platforma Tribuna Consumatorilor

    Proiectul este singura platformă online care înglobează informaţii şi corecte pentru toate tipurile de consumatori. Fiecare dintre cele patru arii acoperite – tehnologie, bani, casă şi familie, auto şi călătorii – cuprinde subdivizii cu informaţii practice şi răspunsuri la întrebările cele mai frecvent întâlnite în rândul consumatorilor.


    Proiectul beneficiază şi de sprijinul unor instituţii de stat cu rol în domeniul protecţiei consumatorilor, precum Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi a unei serii de asociaţii şi instituţii reprezentative din diferite domenii de activitate, primii parteneri în cadrul proiectului fiind: Asociaţia Presei Agricole din România (APAR), Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO), Centrul de Soluţionare Alternativă a Litgiilor din Domeniul Bancar (CSALB), Institutul Bancar Român (IBR), Asociaţia Patronatelor din Industria Laptelui (APRIL), C.N.I.E.P Larex şi Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN).


    „Tribuna Consumatorilor va deveni, cu siguranţă, prima sursă la care consumatorul apelează atunci când are nevoie de informaţii cu privire la drepturile sale, fie că este vorba despre încheierea unei poliţie de asigurare , de accesarea unui împrumut bancar, achiziţionarea de electrocasnice şi nu numai. Am avut această iniţiativă după ce am constatat că furnizorii şi consumatorii au nevoie de o punte de comunicare prin care relaţia lor să se îmbunătăţească. Ştim că buna cunoaştere a drepturilor consumatorilor este un prim pas către întărirea acestei relaţii, contribuind semnificativ la calitatea serviciilor şi a produselor existente”, a declarat Adrian Iordache, iniţiator al proiectului. Conţinutul prezent pe Tribuna Consumatorilor va fi actualizat în permanenţă cu cele mai noi informaţii cu privire la drepturile consumatorilor.

  • Coşmarul locurilor de parcare din Bucureşti: Cum am ajuns să cheltuim şi 12.000 de euro pe un loc de parcare

    Dacă cele mai multe centre comerciale şi malluri oferă acces gratuit clienţilor, iar birourile percep chirie lunară, cei mai mulţi constructori de locuinţe aleg să vân­dă separat locul de parcare, iar în Capitală acesta costă în­tre 3.000 de euro pentru un loc la suprafaţă în sudul Bucu­reş­tiului, la 10.000-15.000 de eu­ro unul subteran în zona cen­trală sau cea de nord.
     
    În jurul Capitalei sunt dez­voltatori care oferă „gratu­it“ locul de parcare, însă acest gratuit poate însem­na de cele mai multe ori că blocul nu are suficiente locuri, iar proprie­ta­rii să-şi împartă singuri parca­rea, iar astfel de situaţii se în­tâl­nesc în zone precum Popeşti-Leordeni.
     
    De partea cealaltă, dezvoltatorii serioşi vând locul de parcare cu intabulare, cadastru, schiţă, întocmai precum orice teren.
     

  • Coşmarul locurilor de parcare din Bucureşti: Cum am ajuns să cheltuim şi 12.000 de euro pe un loc de parcare

    Dacă cele mai multe centre comerciale şi malluri oferă acces gratuit clienţilor, iar birourile percep chirie lunară, cei mai mulţi constructori de locuinţe aleg să vân­dă separat locul de parcare, iar în Capitală acesta costă în­tre 3.000 de euro pentru un loc la suprafaţă în sudul Bucu­reş­tiului, la 10.000-15.000 de eu­ro unul subteran în zona cen­trală sau cea de nord.
     
    În jurul Capitalei sunt dez­voltatori care oferă „gratu­it“ locul de parcare, însă acest gratuit poate însem­na de cele mai multe ori că blocul nu are suficiente locuri, iar proprie­ta­rii să-şi împartă singuri parca­rea, iar astfel de situaţii se în­tâl­nesc în zone precum Popeşti-Leordeni.
     
    De partea cealaltă, dezvoltatorii serioşi vând locul de parcare cu intabulare, cadastru, schiţă, întocmai precum orice teren.
     

  • S-a lansat prima aplicaţie de transfer de bani în sistem Peer-2-Peer din România

    Aplicaţia le permite utilizatorilor să realizeze transferuri de bani din şi către orice card bancar emis în România, direct de pe smartphone. Transferurile se pot realiza la orice oră, chiar şi în afara programului bancar. Pentru a putea folosi aplicaţia, utilizatorii se vor conecta cu Facebook sau cu numărul de telefon, e-mail şi cardul bancar.

    „Tranzacţiile de tip P2P reprezintă o alternativă convenabilă la cash, iar aplicaţia VOLT permite ca transferurile să aibă loc într-o manieră rapidă, simplă şi sigură. Tranzacţiile sunt realizate prin intermediul platformei de procesare a plăţilor online LibraPay “, a declarat Alexandru Biţă, Director Divizia eBusiness, Libra Internet Bank.

    Pentru cardurile Mastercard, transferurile au loc, în majoritatea cazurilor, instant. La baza stă tehnologia de ultimă oră MoneySend, care le permite utilizatorilor să transfere bani într-un mod sigur şi eficient către orice card Mastercard sau Maestro emis în România, direct din aplicaţia VOLT.

    Aplicaţia VOLT poate fi descarcată gratuit prin Google Play sau App Store.