Valea Jiuzhaigou, aflată la poalele munţilor Minshan, în nordul provinciei Sichuan, este un loc de o frumuseţe ieşită din comun.
Având statutul de rezervaţie naturală şi parc naţional, Jiuzhaigou este cunoscută pentru pădurile de conifere, lacurile turcoaz şi peşterile de mii de ani.
Există peste 100 de lacuri în această zonă, ale căror culori variază în funcţie de adâncime şi vegetaţia din împrejurimi. Localnicii le spun “haizi”, care înseamnă “fiul mării”.
Foto: www.amusingplanet.com
Masa lemnoasă licitată de Romsilva a fost adjutecată la preţuri cu 43% mai mari, în special la fag, cererea fiind extrem de intensă. „Preţul mediu de pornire a fost de 180,26 lei pe metru cub, iar preţul mediu de adjudecare a fost cu 43% mai mare, adică 258,75 lei pe metru cub. În medie, metrul cub de răşinoase a fost adjudecat cu 317,05 lei, metrul cub de fag cu 238,5 lei, iar metrul cub de stejar cu 388,06 lei, creşterile de preţuri, în urma licitaţiilor publice, fiind de 52% la răşinoase, 43% la stejar şi 41% la fag”, a anunţat recent Romsilva.
Regia Naţională a Pădurilor are, pentru 2018, un program de recoltare de 9,98 milioane de metri cubi. Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului – aproximativ 47% din totalul fondului forestier naţional.
Dacă pentru Romsilva şi ceilalţi proprietari de păduri scumpirea masei lemnoase este un succes, pentru procesatori, producătorii de mobilă şi ceilalţi operatori din industria lemnului a fost un dezastru.
„Efectul modificării Codului Silvic în iunie 2017 este o adevărată criză economică în industria lemnului şi agravarea crizei lemnului de foc. La licitaţiile principale organizate de către Romsilva pentru producţia anului 2018, pe fondul unei oferte reduse cu 30%, creşterile de preţuri rezultate din licitaţii sunt dezastruoase: se ajunge la 317 lei/mc preţ mediu de adjudecare la răşinoase şi la 258 de lei/mc preţ mediu naţional”, au arătat, recent, reprezentanţii industriei lemnului, reuniţi în Asociaţia Fordaq. Potrivit asociaţiei, creşterea preţurilor resursei de masa lemnoasă 2011-2017 a fost de 250%, iar creşterea 2011-2018 se va apropia de 400%. „Practic, a fost ignorată de către autorităţi o legitate economică simplă: scăderea ofertei conduce la creşterea preţurilor, atât pentru industrie, cât şi pentru populaţie”, a menţionat asociaţia.
S-a ajuns, astfel, la situaţia că masa lemnoasă din pădurile noastre este mai scumpă decât cea adusă din import, care înglobează şi cheltuielile cu transportul. „România a devenit din exportator de buştean, importator ne de buştean. Exportăm pe an cca. 0,3 milioane mc şi importăm pe an peste 2 milioane mc”, a arătat fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Doina Pană, în raportul de activitate pe care l-a anexat cererii de demisie.
În acelaşi raport, Doina Pană mai arată că, datorită Radarului Pădurilor şi a sistemului 112 pentru transportul de lemn, instrument implementat în 2014, „de la 8,8 milioane mc/an lemn tăiat ilegal (conform raportului Curtii de Conturi a României din anul 2014), s-a ajuns la cca 0,4 milioane mc/an (…) Sistemul informatic SUMAL funcţionează din 2014, fără întrerupere. El a fost dezvoltat în plus, în 2014, faţă de cerinţele Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, încât drumul lemnului de când pleacă din pădure până la destinatarul final (mobilă sau ieşire din ţară) este urmărit în timp real prin intermediul Radarului Pădurilor”.
O altă schimbare importantă în 2017 a fost preluarea în pază a pădurilor, însă „fără servicii silvice, s-a dovedit un eşec”, a arătat Fordaq. Din cele aproximativ 450.000 de hectare în această situaţie, au fost preluate în pază 13.842 hectare în 2017.
“Prin prezenta vă aduc la cunoştinţă că starea mea de sănătate nu-mi mai permite continuarea activităţii în calitatea de ministru. Prin urmare, prin prezenta, vă prezint demisia mea din calitatea de ministru în cadrul ministerului Apelor şi Pădurilor, pe motiv de sănătate. Apreciez conlucrarea deosebit de fructuoasă pe care am avut-o şi vă asigur de întreg sprijinul meu pentru îndeplinirea programului de guvernare din calitatea mea de parlamentar”, se arată în demisia către premierul Mihai Tudose, care este înregistrată miercuri, 3 ianuarie.
Adriana Doina Pană s-a născut în 16 mai 1957 în comuna Matei din judeţul Bistriţa-Năsăud. Ea are un băiat stabilit în străinătate şi este văduvă.
Este licenţiată în electrotehnică, profesia sa de bază fiind de inginer electrotehnist, şi are masterat în Administraţie Publică.
“Prin prezenta vă aduc la cunoştinţă că starea mea de sănătate nu-mi mai permite continuarea activităţii în calitatea de ministru. Prin urmare, prin prezenta, vă prezint demisia mea din calitatea de ministru în cadrul ministerului Apelor şi Pădurilor, pe motiv de sănătate. Apreciez conlucrarea deosebit de fructuoasă pe care am avut-o şi vă asigur de întreg sprijinul meu pentru îndeplinirea programului de guvernare din calitatea mea de parlamentar”, se arată în demisia către premierul Mihai Tudose, care este înregistrată miercuri, 3 ianuarie.
Adriana Doina Pană s-a născut în 16 mai 1957 în comuna Matei din judeţul Bistriţa-Năsăud. Ea are un băiat stabilit în străinătate şi este văduvă.
Este licenţiată în electrotehnică, profesia sa de bază fiind de inginer electrotehnist, şi are masterat în Administraţie Publică.
Trufa, o ciupercă rarisimă şi extrem de parfumată, care creşte pe rădăcinile anumitor arbori din păduri, e percepută ca fiind extrem de greu de dibuit, doar de către culegători iniţiaţi, cu ajutorul câinilor sau al scrofiţelor antrenate să facă această muncă.
Nu multă lume ştie că trufa e şi o specie de cultură, răspândită îndeosebi în Italia şi Franţa, dar, mai nou, de câţiva ani şi în România. Am mers la „Il Tartufo“, Alba, principalul jucător de pe piaţa puieţilor micorizaţi, care a înfiinţat peste 100 de plantaţii în 24 de judeţe ale României. Nuţi Lazăr, asociat în cadrul firmei care importă din Italia puieţii de arbori micorizaţi şi oferă asistenţă la plantare şi la întreţinerea culturilor trufiere, ne-a dus să vizităm două plantaţii particulare din judeţul Alba şi ne-a făcut o radiografie a acestei nişe de afaceri.
Costul minim de înfiinţare a unui hectar este în jur de 18.600 de euro (15.000 de euro fără TVA). La asta se mai adaugă costurile cu îngrădirea terenului, cu realizarea sistemului de irigare. Achiziţia de mici utilaje sau echipamente pentru întreţinerea culturii (discuit, cosit, eventual stropit) este de asemenea de luat în calcul pentru acei fermieri care nu le deţin deja.
“De la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări (…) au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei ocârmuiri străine care îi nesocotea drepturile naţionale; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; că 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru gloria Austriei; că a sosit ceasul ca Ţările Române dintre Nistru şi Tisa să formeze un singur stat unitar (…), hotărâm unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”, a declarat atunci Iancu Flondor, şeful guvernului instituit cu o lună înainte. (Ion Nistor, “Istoria Bucovinei”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, pp. 396-397).
Au fost identificate aproximativ 300.000 de hectare de astfel de vegetatii, in care traiesc 13.000 de specii si cea mai mare populatie de ursi din Europa. Potrivit Greenpeace insa, aceste zone ce ar trebui sa se bucure de o protejare aparte, sunt in continua degradare fie din cauza iresponsabilitatii, fie din cauza necunoasterii importantei pe care o au.
„Carpatii romanesti sunt acoperiti de cele mai vaste paduri virgine din zona temperata a Uniunii Europene. Aceste paduri sunt parte din istoria si identitatea noastra culturala. Ele sunt ramasite ale codrilor nesfarsiti care acopereau candva peste 80% din teritoriul actualei Romanii. In aceste paduri, traiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populatie de ursi din Europa, specii rare si endemice si carnivore mari, precum lupul si rasul.
Aici, toate vietuitoarele, inclusiv arborii, traiesc intr-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evolutie. Ne asteptam ca acest exercitiu sa fie considerat de catre Ministerul Apelor si Padurilor o invitatie la actiuni rapide si concrete pentru salvarea padurilor virgine din Romania. Primul pas in protejarea acestor ecosisteme extraordinare este realizarea unei evaluari preliminare care sa ofere o estimare a suprafetei totale potentiale si sa restranga aria de parcurs in teren pentru documentare. Exact asta ofera Harta padurilor virgine potentiale realizate de Greenpeace Romania, impreuna cu Universitatea Eberswalde si Universitatea Al. I. Cuza din Iasi”, sustine organizatia Greenpeace, citata de reper24.ro.
Realizarea Hartii padurilor virgine potentiale a insemnat evaluarea a aproape sase milioane de hectare. Specialistii au dezvoltat o metodologie de analiza a datelor satelitare pe care au adaptat-o si calibrat-o, tinand cont de experienta acestora de teren in identificarea padurilor virgine.
In acest top, Banatul se regaseste cu 40.000 de hectare de padure virgina, toate in Caras-Severin.
Pe prima pozitie a clasamentului se afla Brasov (49.601 hectare), Caras Severin (39.513 hectare) si Arges (38.918 hectare), cea mai mare densitate de paduri virgine potentiale aflandu-se in situl Natura 2000 Fagaras.
Din pacate, organizatiile ecologiste au atras in mai multe randuri semnale de alarma cu privire la jaful din aceste paduri, unde copaci seculari cad sub drujbele muncitorilor forestieri, dar masurile luate n-au reusit sa opreasca dezastrul.
Harta a fost realizata de catre Greenpeace Romania, impreuna cu Universitatea Eberswalde din Germania si Universitatea Al. I. Cuza din Iasi, şi este prima asemenea evaluare realizata dupa inventarul partial din 2005 (Proiectul Pin-Matra).
„Carpaţii româneşti sunt acoperiţi de cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene. Aceste păduri sunt parte din istoria şi identitatea noastră culturală. Ele sunt rămăşiţe ale codrilor nesfârşiţi care acopereau cândva peste 80% din teritoriul actualei Românii. În aceste păduri, trăiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populaţie de urşi din Europa, specii rare şi endemice şi carnivore mari, precum lupul şi râsul. Aici, toate vieţuitoarele, inclusiv arborii, trăiesc într-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evoluţie”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către organizaţia Greenpeace.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Carpaţii româneşti sunt acoperiţi de cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene. Aceste păduri sunt parte din istoria şi identitatea noastră culturală. Ele sunt rămăşiţe ale codrilor nesfârşiţi care acopereau cândva peste 80% din teritoriul actualei Românii. În aceste păduri, trăiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populaţie de urşi din Europa, specii rare şi endemice şi carnivore mari, precum lupul şi râsul. Aici, toate vieţuitoarele, inclusiv arborii, trăiesc într-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evoluţie”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către organizaţia Greenpeace.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Valea Jiuzhaigou, aflată la poalele munţilor Minshan, în nordul provinciei Sichuan, este un loc de o frumuseţe ieşită din comun.
Având statutul de rezervaţie naturală şi parc naţional, Jiuzhaigou este cunoscută pentru pădurile de conifere, lacurile turcoaz şi peşterile de mii de ani.
Există peste 100 de lacuri în această zonă, ale căror culori variază în funcţie de adâncime şi vegetaţia din împrejurimi. Localnicii le spun “haizi”, care înseamnă “fiul mării”.
Foto: www.amusingplanet.com