BusinessMagazin

Tag: pace

  • Premieră în România! Dalai Lama ar putea ajunge la noi în ţară

    Tenzin Gyatso, cel de-al XIV-lea Dalai Lama, liderul spiritual premiat cu Nobel pentru pace în 1989, ar putea ajunge pentru prima dată în România, la invitaţia fondatorului Transylvania College din Cluj-Napoca, Simona Baciu, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    „În septembrie am avut onoarea de a-l cunoaşte pe cel de-al 14-lea Dalai Lama în India. I-am menţionat programul nostru de mindfulness de la Transylvania College şi l-am invitat să ne viziteze în România. Răspunsul său a fost afirmativ: „Da, vreau să vin în România!” Sperăm să îl intâlnim din nou aici”, a declarat Simona Baciu.

    Dalai Lama, aflat în prezent în India, trăieşte în exil din 1959 şi a primit premiul Nobel pentru pace în 1989. Dalai Lama anunţa, în martie 2011, că-şi abandonează rolul politic de lider al mişcării tibetanilor în exil, un rol în mod esenţial simbolic, mai notează sursa citată.

  • Imagini spectaculoase cu graniţele invizibile ale Europei – GALERIE FOTO

    Fotograful italian Valerio Vicenzo şi-a petrecut ultimii opt ani capturând imagini cu graniţele invizibile dintre statele europene. Fotografiile sale surprind cele din cele 26 de ţări, de-a lungul a peste 16.500 de kilometri.

    Proiectul său, numit “Graniţe ale păcii”, va fi expus la sediul UNESCO din Paris în luna septembrie, notează CNN.

    Vezi aici magini spectaculoase cu graniţele invizibile ale Europei

    Galerie foto


    Imagini spectaculoase cu graniţele invizibile ale Europei - GALERIE FOTO


    Imagini spectaculoase cu graniţele invizibile ale Europei - GALERIE FOTO


    Imagini spectaculoase cu graniţele invizibile ale Europei - GALERIE FOTO


    Imagini spectaculoase cu graniţele invizibile ale Europei - GALERIE FOTO

    vezi galeria
    15 foto

  • STUDIU: Israelienii şi palestinienii ar câştiga miliarde de dolari dacă ar încheia un acord de pace

    Organizaţia americană nonprofit RAND Corp. a intervievat aproximativ 200 de oficiali din regiune şi din alte zone pe parcursul a mai mult de doi ani, în cadrul unei cercetări privind costurile conflictului israeliano-palestinian. Principala descoperire a fost că, în urma unui acord de pace, israelienii ar câştiga 120 de miliarde de dolari pe parcursul a zece ani. Palestinienii ar câştiga 50 de miliarde de dolari, ceea ce ar marca o creştere de 36% a venitului mediu pe cap de locuitor, se arată în raport.

    În schimb, economia israeliană ar pierde aproximativ 250 de miliarde de dolari în cazul revenirii la violenţă, iar PIB-ul pe cap de locuitor al palestinienilor ar scădea cu 46%, precizează raportul.

    Aceste rezultate confirmă argumentele conform cărora pacea este în interesul economic al ambelor părţi.

    “Sperăm că analiza şi instrumentele noastre îi pot ajuta pe israelieni, palestinieni şi comunitatea internaţională să înţeleagă mai clar cum evoluează tendinţele în prezent şi să recunoască costurile şi beneficiile alternativelor la actualul ciclu de acţiune, reacţie şi inacţiune”, a declarat C. Ross Anthony, unul dintre autorii studiului şi directorul Iniţiativei israeliano-palestiniene a RAND.

    Studiul a evaluat cinci scenarii diferite: soluţia cu două state, o retragere unilaterală coordonată, o retragere unilaterală necoordonată, rezistenţa nonviolentă şi o revoltă violentă. În mod nesurprinzător, beneficiile economice pentru ambele părţi au scăzut considerabil cu fiecare alternativă, până la ultima.

    Echipele RAND se află în prezent în regiune, prezentându-le rezultatele israelienilor şi palestinienilor.

    Oficialii israelieni au refuzat să comenteze rezultatele studiuului, în timp ce oficialii palestinieni nu au putut fi contactaţi imediat pentru comentarii.

  • Papa Francisc a salutat acordul cu Iranul şi s-a rugat pentru pace, în timpul slujbei de Paşte

    Mesajul “Urbi et Orbi” transmis de Suveranul Pontif cu ocazia Paştelui catolic, de la balconul central al bazilicii Sfântul Petru, a fost marcat de speranţă pentru pace. Anterior, Papa a oficial slujba de Paşte, pe o vreme ploioasă, în Piaţa Sfântul Petru, în faţa a zeci de mii de persoane.

    Francisc a făcut primele comentarii publice despre acordul preliminar încheiat joi, la Lausanne, între Teheran şi marile puteri, menit să asigure că Iranul nu va construi o bombă atomică.

    “Ne încredem cu speranţă în Domnul că acordul preliminar încheiat recent la Lausanne este un pas decisiv către o lume mai sigură”, a afirmat el.

    “Ne rugăm pentru pace în această lume supusă traficanţilor de arme, care îşi câştigă existenţa prin (vărsarea) sângelui altor bărbaţi şi femei“, a adăugat Papa, denunţând numărul mare de arme din lume.

    Suveranul Pontif s-a rugat de asemenea pentru pace în ţări afectate de conflicte violente, precum Libia, Yemen, Siria, Irak, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan şi Congo.

    El i-a amintit pe tinerii ucişi joi la o universitate din Kenya, majoritatea vizaţi pentru că erau creştini, şi a deplâns răpirile comise de extremiştii islamişti.

    După ce în Vinerea Mare Francisc a criticat comunitatea internaţională pentru tăcerea complice referitoare la uciderea unor creştini, de Paşte, el s-a rugat ca Dumnezeu să reducă “suferinţa multor fraţi persecutaţi din cauza numelui Său”.

  • Uber promite un milion de locuri de muncă pentru femei

    Este un scop ambiţios pentru compania condusă de Travis Kalanick, care avea la sfârşitul anului trecut 162.000 de şoferi activi în Statele Unite, dintre care doar 22% femei. În mod uzual, doar 1% din angajaţii companiilor de taxi sunt femei, scrie Business Insider.

    Deşi Uber îşi desfăşoară activitatea în zeci de ţări, Statele Unite rămân principala piaţă pentru companie. Pentru a îşi îndeplini promisiunea, în condiţiile în care raportul dintre femei şi bărbaţi se păstrează, numărul şoferi angajaţi de Uber ar trebui să fie de 44 de ori mai mare decât numărul celor care lucrează în Statele Unite.

    Salle Yoo, consilierul general al Uber, a declarat pentru Reuters că un program minim de ore lucrate sau o prezenţă zilnică nu reprezintă criterii de angajare, iar acest lucru ar trebui să atragă mai multe femei decât în momentul de faţă. “Sistemul nostru oferă şansa de a dezvolta spiritul antreprenor, şansa de balansa viaţa de familie şi viaţa profesională”, a spus Yoo.
     

  • Dans pe marginea conductei cu gaz rusesc

    Aflată în vizită la Kiev, Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, a discutat chestiunea gazelor pentru Ucraina, preşedintele Petro Poroşenko reclamându-i dezastrul umanitar care se pregăteşte în regiunile din est la iarnă în lipsa aprovizionării normale cu gaze, electricitate şi alimente. Conform secretarului american al energiei, Ernest Moniz, exporturile de gaz american spre Ucraina nu vor putea începe însă decât la anul sau chiar în 2016 şi fără a putea ajunge la cantităţi semnificative.

    Interesant este că Victoria Nuland a pomenit la Kiev pentru prima dată de posibilitatea renunţării de către SUA la o serie de sancţiuni contra Rusiei dacă aceasta respectă acordurile de încetare a focului de la Minsk. La câteva zile după această declaraţie, Kremlinul a anunţat că preşedintele Vladimir Putin a ordonat retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina. Putin urmează să aibă o întâlnire cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la reuniunea din 17 octombrie de la Milano, unde vor fi prezenţi şi cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Matteo Renzi şi cel britanic David Cameron.

    În privinţa gazului rusesc, Kievul a înaintat numai UE, nu şi Rusiei propunerile sale de reglementare a conflictului în privinţa plăţilor către Gazprom, recurgând la arbitrajul UE în locul formatului de discuţii tripartit preferat în vară. La finele lunii septembrie, Moscova şi UE au propus un acord care prevede plata a 3,1 mld. dolari din datoria Ucrainei către Rusia până la finele anului, în schimbul livrărilor de gaze pe durata iernii la preţul de 385 dolari/1.000 mc, însă Kievul nu este mulţumit de termenii acordului şi insistă ca acesta să fie amendat în sensul permisiunii ca Ucraina să primească gaz rusesc din cantităţile livrate de Gazprom ţărilor europene.

  • O tânără de 17 ani este laureata Premiului Nobel pentru Pace pe 2014

    La 9 octombrie 2012, islamiştii au pătruns într-un autobuz şcolar, în localitatea Mingora, din Valea Swat, în nord-vestul Pakistanului, iar unul dintre ei a întrebat: “Cine este Malala?” Tânăra a fost împuşcată apoi în cap. Aflată între viaţă şi moarte, adolescenta a fost transferată într-un spital din Birmingham, în Marea Britanie, unde, după şase zile, şi-a recăpătat cunoştinţa. Din acel moment, s-a născut legenda Malala.

    “Eram îngrozită. Singurul lucru pe care îl ştiam era că Allah m-a binecuvântat şi mi-a dat o nouă viaţă”, a povestit adolescenta în autobiografia “Eu sunt Malala”, devenită bestseller internaţional, însă interzisă în unele regiuni din Pakistan.

    Tânăra locuieşte în prezent în Birmingham, în centrul Angliei, iar vineri se afla la şcoală când s-a anunţat că a câştigat Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu indianul Kailash Satyarthi, care militează împotriva exploatării copiilor.

    De când a plecat din Pakistan, Malala a participat la numeroase conferinţe internaţionale, unde a pledat pentru pace şi educaţia copiilor, cerând liderilor lumii “să trimită cărţi, nu arme” în ţările defavorizate. De asemenea, ea a încercat să-l convingă pe preşedintele nigerian Goodluck Jonathan să se întâlnească cu părinţii elevelor răpite de gruparea islamistă Boko Haram.

    Anul trecut, tânăra a câştigat Premiul Saharov, atribuit de Uniunea Europeană pentru drepturile omului, şi se afla încă de atunci pe lista favoriţilor la Premiul Nobel pentru Pace, obţinut însă de Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice, care supraveghează arsenalul chimic sirian.

    – Îndrăgostită de cărţi

    Lupta tinerei Malala pentru dreptul la educaţie a început în 2007, când talibanii au preluat controlul în Valea Swat, până atunci o liniştită regiune turistică, ceea i-a adus şi supranumele de “Elveţia Pakistanului”.

    La doar 11 ani, Malala, fiica unui director de şcoală, care a avut o influenţă enormă atât asupra sa, cât şi a mamei sale, analfabetă, administrează un blog pe site-ul BBC în urdu, limba naţională. Sub pseudonimul Gul Makai ea descrie pe acest blog climatul de teroare instaurat de talibani în Valea Swat.

    Numele fetiţei, îndrăgostită de cărţi şi de dorinţa de a învăţa, a început să fie cunoscut în Valea Swat şi, ulterior, în celalalte regiuni din ţară, când a câştigat un premiu pakistanez pentru pace. În 2009, după ce au pierdut controlul în Valea Swat în urma intervenţiei armatei, talibanii au decis să-i elimine pe cei acuzaţi că răspândesc “propaganda occidentală” în regiune. Atacul asupra elevei Malala a avut însă efectul opus: a şocat Pakistanul şi numeroase alte ţări străine, iar adolescenta a devenit o vedetă în special în Occident.

    Cu un portret expus la National Gallery din Londra, autobiografia lansată la nivel internaţional, tricouri cu imaginea sa puse în vânzare online, participarea la conferinţe internaţionale, întâlniri cu şefi de stat, Malala este cunoscută în întreaga lume, la doi ani după ce a fost ţinta atacului talibanilor.

    – “Scrisul, mai puternic decât sabia”

    Mediatizarea tinerei nu este însă pe placul tuturor pakistanezilor din Valea Swat, regiune cuprinsă de violenţe şi tulburările din Afganistan. Cercurile islamiste o consideră “un agent al Statelor Unite” sau al “Occidentului”, cu misiunea de a-i corupe pe tineri şi de a răspândi cultura anti-islamică.

    Adolescenta le-a răspuns criticilor şi a afirmat, în vara anului 2013 la sediul ONU de la New York, că “scrisul este mai puternic decât sabia” şi că nu simte “niciun fel de ură faţă de talibanul” care a împuşcat-o.

    Ea mărturiseşte că visează ca, într-o bună zi, să devină politician în Pakistan. La discursul de la tribuna ONU, Malala a purtat şalul care i-a aparţinut lui Benazir Bhutto, singura femeie care a fost prim-ministru în Pakistan, asasinată la sfârşitul lui 2007, la scurtă vreme după întoarcerea din exil.

  • Malala Yousafzai şi Kailash Satyarthi, laureaţii Premiului Nobel pentru Pace pe 2014. Malala, cea mai tânără laureată din istorie

    “Copiii trebuie să meargă la şcoală şi nu să fie exploataţi financiar”, a afirmat preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.

    Devenind cea mai tânără laureată din istoria de 114 ani a premiilor Nobel, militanta în vârstă de 17 ani Malala Yousafzai a primit această distincţie “pentru lupta sa eroică prin care a devenit un simbol al dreptului la educaţie pentru tinerele” din toată lumea.

    Ea militează de mai mulţi ani pentru dreptul fetelor de a accede la educaţie, motiv pentru care a fost ţinta unei tentative eşuate de asasinat în urmă cu doi ani, la 9 octombrie 2012.

    Mai puţin cunoscut opiniei publice, Kailash Satyarthi, în vârstă de 60 de ani, “a dat dovadă de curaj conducând demonstraţiile paşnice împotriva exploatării copiilor în scopuri financiare”. Comitetul Nobel a subliniat că toate manifestaţiile conduse de Satyarthi s-au desfăşurat fără violenţă, “în tradiţia lui Gandhi”.

     

  • Ucraina, paşi spre pace cu spatele la zid

    Amânarea vizează reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a făcut şi o vizită la Washington, unde a pledat cauza ţării sale în faţa Congresului şi s-a întâlnit cu preşedintele Barack Obama şi cu secretarul de stat John Kerry. El a cerut încă o dată arme, argumentând că Ucraina merită un statut special de aliat al SUA şi ca atare se califică spre a primi asistenţă militară specială, însă administraţia SUA a refuzat din nou orice livrare de arme ofensive. Potrivit CNN, Poroşenko a spus că “nu poate câştiga nimeni un război numai cu pături”, făcând astfel aluzie la echipamentele livrate până acum Ucrainei de partenerii occidentali. Casa Albă a anunţat însă şi de data aceasta că va oferi Kievului tot un pachet de echipamente defensive, în valoare de 46 mil. dolari, cuprinzând echipamente de protecţie antigonţ, căşti, vehicule militare şi ochelari cu viziune nocturnă.

    În paralel, spre a detensiona situaţia din Doneţk şi Lugansk, parlamentul de la Kiev a aprobat o serie de legi care garantează o mai mare autonomie pentru aceste regiuni, organizarea de alegeri la 7 decembrie în districtele separatiste şi o amnistie a separatiştilor, cu excepţia celor dovediţi de “crime, violuri şi terorism”. Conflictul dintre trupele guvernamentale şi separatiştii susţinuţi de militari ruşi s-a soldat până acum cu aproape 2.900 de morţi, în timp ce aproximativ 630.000 de persoane au fost strămutate, conform ONU.

    Guvernatorul băncii centrale ucrainene, Valeria Gontareva, a avertizat, în context, că prelungirea luptelor cu separatiştii ar determina o scădere a PIB cu 9-10% anul acesta, în special în condiţiile în care exporturile către Rusia s-ar putea reduce cu 35%. Petro Poroşenko a declarat însă, potrivit Kyiv Post, că în situaţia economică actuală caracterizată de ameninţarea din partea Rusiei, complexul militaro-industrial naţional ar putea deveni unul dintre principalele motoare ale economiei.

  • PLANUL DE PACE în 14 puncte propus de preşedintele Ucrainei pentru estul separatist al ţării. Planul nu include şi încetarea unilaterală a focului

     Acest plan conţine, între altele, puncte referitoare la “dezarmare”, “garantarea unui culoar pentru plecarea mercenarilor ruşi şi ucraineni” sau “descentraliazarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”, potrivit site-ului televiziunii private Inter TV.

    Însă în plan nu figurează şi încetarea unilaterală a focului anunţată de către preşedintele ucrainean.

    O insurecţie separatistă în regiunea industrială rusofonă Donbas s-a soldat cu cel puţin 360 de morţi, începând din aprilie, şi ameninţă unitatea acestei foste republici sovietice, devastată deja de recesiune

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro