BusinessMagazin

Tag: oua

  • Care sunt cele mai bune, ouăle maro sau cele albe? Mulţi habar nu avem ce cumpărăm

    Există o diferenţa între ouăle de culoarea maro şi cele albe care să se regăsească nu doar la nivelul culorii?

    Cei de la Today I Found Out au încercat să explice acest lucru şi, mai mult, să evidenţieze care sunt diferenţele clare, care depăşesc spectrul cromatic, între ouăle de culoarea maro şi cele albe. Mulţi sunt de părere că ouăle maro conţin mai mulţi nutrienţi decât cele albe, dar şi că ouăle albe sunt bune pentru gătitul prăjiturilor. Însă, adevărul este altul.

    Vezi aici care sunt cele mai bune? Ouăle maro sau cele albe? Mulţi habar nu avem ce cumpărăm

  • Producătorii de ouă din România riscă falimentul din cauza importurilor din Polonia

    „Gradul de autosuficienţă pentru ouăle de consum în piaţa internă este de 105,2%, ceea ce înseamnă că pe piaţă sunt cu 5,2% mai multe ouă produse la intern decât necesarul de consum. Dacă adăugăm şi importurile, ajungem la o suprasaturaţie mult mai mare a pieţei”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele UCPR, Ilie Van.

    Preţul mediu al ouălor la poarta fermei în perioada ianuarie-iunie 2016, în România, a fost de 0,24 lei/ou, timp în care preţul mediu al ouălor la poarta fermei în aceeaşi perioadă, în UE, a fost de 0,32 lei/ou.

    Potrivit UCPR, „principalul exportator de ouă către România este Polonia (82% din total importuri), iar preţul oului la poarta fermei în Polonia în perioada ianuarie-iunie 2016 a fost de 0,35 lei/ou”. Dar „preţul mediu de import ouă din Polonia a fost de 0,28 lei/ou şi ofertele de ouă din Polonia din perioada primăvară-vară au ajuns chiar la 0,15 lei/ou”. Preţul la poarta fermei nu include costurile cu sortarea, ambalarea şi transportul.

    „Deşi preţul la poarta fermei în România este printre cele mai mici din UE, mult sub media UE, iar preţul mediu la poarta fermei în Polonia este cel mai mare din UE, mult peste media UE, preţul mediu al ouălor care se comercializează din Polonia pe piaţa României este de 80% din preţul mediu intern din Polonia. Unele oferte ajung chiar la 50% din preţul mediu intern la poarta fermei în Polonia”, arată UCPR.

    În consecinţă, crescătorii de păsări din România „protestează ferm faţă de concurenţa neloială cu ouă din Polonia şi solicită autorităţilor abilitate din România să notifice Polonia şi Comisia Europeană, întrucât acest fenomen duce la falimentul fermelor din România”.

    „Deşi România produce ouă peste necesarul de consum intern, consumatorilor li se oferă pe piaţă ouă cu prospeţime îndoielnică, aduse din import, în schimbul ouălor proaspete din producţie internă”, menţionează organizaţia.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Sfatul de business al săptămânii de la George Horoi, preşedinte Agricola Bacău: “Orice problemă are o soluţie”

    Grupul de firme pe care îl conduce Horoi a avut în primele şase luni ale acestui an o cifră de afaceri de circa 345 milioane de lei, în creştere cu 12,7% faţă de perioada similară a anului trecut. Agricola Internaţional SA, cea mai importantă companie a grupului, în care sunt integrate lanţul de producţie a cărnii de pasăre şi operatorul logistic, a înregistrat în primele şase luni o cifră de afaceri mai mare cu 17,6% faţă de cea realizată în perioada similară a anului trecut, ajungând la 201,8 milioane de lei.

    Grigore Horoi şi-a început cariera în cadrul grupului de firme Agricola în urmă cu 25 de ani şi a urcat pas cu pas în ierarhie până în 2009, când a preluat frâiele conducerii pentru întregul grup. Absolvent de studii economice, până în 1991 a lucrat la o fermă, iar fostul director al Agricola, Petru Plăcintă, zootehnist care a condus combinatul avicol din Bacău vreme de trei decenii, l-a numit economist-şef al complexului de găini ouătoare. Grigore Horoi este, de altfel, şi unul dintre cei trei acţionari români care deţin pachetul majoritar de acţiuni ale companiei, a cărei istorie începe în urmă cu aproape 60 de ani.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment a fost criza din 1997. Atunci, subvenţia pe produs, de 30%, a dispărut, iar dobânzile au crescut la peste 150%. Inflaţia la acel moment a ajuns la circa 80%, TVA a crescut de la 9% la 18%.

    Momentul a fost depăşit cu încredere şi determinare şi cu sprijinul partenerilor: bănci, furnizori, acţionari, angajaţi şamd. Agricola a avut şi are între valorile sale asumate reputaţia – bună, care dă încredere partenerilor săi.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Că orice problemă are o soluţie.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşeala care nu se repetă. În general, sunt greu de iertat greşelile provocate de lipsa implicării şi de superficialitate.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Îmi place să construiesc echipe şi să le mobilizez pentru a pune în valoare resursele. Cred că mi-ar plăcea jobul de antrenor.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Am o mare admiraţie pentru medicii chirurgi, dar nu cred că aş putea să profesez. Nu cred că aş putea să fac meseria de profesor – nu-mi place să repet aceleaşi… vorbe.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Fie că aleg poziţia de angajat, fie pe cea de antreprenor, să se orienteze spre lucrurile pe care le-ar face cu plăcere. Încrederea, perseverenţa şi etica profesională sunt elemente care îi pot ajuta în drumul spre succes.

    Preferinţe

    CUVÂNT:
    Armonie. Nu-l folosesc, dar am auzit că are legătură cu atitudinea mea.

    CARTE:
    Citesc destul de mult, dar cartea „Doctrina Şocului. Naşterea capitalismului dezastrelor“ de Naomi Klein îmi revine periodic în minte.

    PERSONALITATE:
    Nu am o persoană la care să mă raportez. În general sunt plin de admiraţie faţă de oamenii care au reuşit având mintea deschisă, creativă, foarte perseverenţi şi serioşi în relaţia cu partenerii.

  • Tradiţii şi obiceiuri de Paşte: Vopsitul ouălor şi “scrierea” lor cu “tocul”, printre obiceiurile străvechi din zona Topliţei

     Încondeierea şi ciocnirea ouălor sunt obiceiuri specifice Paştelui, foarte cunoscute, care se practică şi acum în zona etnografică a Topliţei.

    ”Zona Topliţei cuprinde Defileul Mureşului – începând de la Deda –Stânceni şi pe cursul Mureşului Superior, în sus, până la Subcetate şi mai avem o mică insulă de românitate la Voşlăbeni- Izvoru Mureş. Populaţia de acolo are o nuanţă mai deosebită – bucovineană ardelenească şi graiul este mai deosebit, dar tot în zona noastră îi încadrăm. Ca areal de cercetare al Muzeului de etnografie Topliţa, ne bazăm pe porţiunea aceasta din cursul superior al Mureşului şi mai avem o zonă destul de interesantă, zona de trecere dintre Transilvania spre Moldova prin strâmtoarea şi Pasul Tulgheş, Corbu şi Bilbor”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Zorel Suciu, muzeograf conservator, şeful secţiei de etnografie a Muzeului de Etnografie Topliţa, aparţinând Centrului Cultural Topliţa.

    Referindu-se la obiceiurile străvechi din această zonă, acesta a spus că ouăle vopsite, încondeiate, se duc la biserică pentru a fi sfinţite şi abia apoi sunt consumate, în familie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul făcut de Wizz Air: lansează un nou zbor

    Compania low-cost Wizz Air din Europa Centrală şi de Est a anunţat astăzi o nouă rută cu plecare de la baza sa din Târgu Mureş spre Karlsruhe/Baden-Baden în Germania. Cursa, care va fi operată de două ori pe săptămână, va avea prima plecare pe 23 martie, miercuri, urmând ca apoi să fie programată în fiecare zi de luni şi vineri. Noua rută Wizz Air este cea de-a patra cursă low–cost între Târgu Mureş şi Germania după Dortmund, Frankfurt Hahn şi München-Memmingen.

    Baden-Baden, oraşul balnear din sud-estul Germaniei, aşezat aproape de graniţa cu Franţa şi Elveţia, este o destinaţie populară atât pentru complexurile sale cu izvoare termale, cât şi pentru parcul său tematic Europa-Park, al doilea ca popularitate din Europa.

    Biletele pentru noua rută încep de la 109 lei (pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse) lei.

     

     

  • Surpriză: Starbucks lansează o băutură inspirată de România! Cum arată noul produs

    Cu ocazia Halloween-ului cei de la Starbucks lansează o băutură tematică, inspirată din România. Noua băutură se numeşte “Frappula”, o combinaţie a cuvintelor “Frappuccino” şi “Dracula”, potrivit CNBC

    Băutura va fi disponibilă doar această săptămână, iar aceasta conţine frişcă, ciocolată albă, iar siropul de zmeură este stropit pe marginea interioară a paharului.

    Aceasta nu este singura băutură inspirată de Halloween, anul trecut Starbucks a lansat Franken Frappuccino cu ceai verde.

    Din păcate pentru iubitorii de cofeină, băutura va fi disponibilă doar în Statele Unite.

  • Surpriză: Starbucks lansează o băutură inspirată de România! Cum arată noul produs

    Cu ocazia Halloween-ului cei de la Starbucks lansează o băutură tematică, inspirată din România. Noua băutură se numeşte “Frappula”, o combinaţie a cuvintelor “Frappuccino” şi “Dracula”, potrivit CNBC

    Băutura va fi disponibilă doar această săptămână, iar aceasta conţine frişcă, ciocolată albă, iar siropul de zmeură este stropit pe marginea interioară a paharului.

    Aceasta nu este singura băutură inspirată de Halloween, anul trecut Starbucks a lansat Franken Frappuccino cu ceai verde.

    Din păcate pentru iubitorii de cofeină, băutura va fi disponibilă doar în Statele Unite.

  • A lucrat timp de zece ani consultant în managementului satisfacţiei clienţilor, iar acum conduce activitatea de marketing a Immochan

    „2014 şi 2015 sunt ani determinanţi pentru Immochan România, cu creşteri semnificative ale activităţii şi prezenţei pe piaţă. Două proiecte majore au fost realizate în aceşti ani: Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei şi Coresi Shopping Resort la Braşov. Altele sunt pe cale să se materializeze… Suprafaţa comercială gestionată de Immochan România în 2015 va fi de 15 ori mai mare decât atunci când m-am alăturat companiei. Va fi aşadar un an foarte intens, chiar şi după ce a fost deschis Coresi, în martie“, spune Raluca Crişan, care la 36 de ani este marketing manager la Immochan, funţie pe care a preluat-o în vara lui 2013.

    În ianuarie 2014, povesteşte ea, a primit „o misiune foarte specială: marketing project manager la Coresi Braşov. Această misiune presupune coordonarea tuturor activităţilor prin care se construieşte experienţa clienţilor la Coresi: de la marketing, comunicare, PR la amenajări şi dotări cu mobilier, echipamente de divertisment, soluţii digitale şi arhitecturale“.

    Pentru acest proiect, în diferitele sale faze, Raluca Crişan a coordonat direct circa 100 de persoane, deopotrivă din echipele Immochan, Auchan, ale companiilor partenere şi diverşilor furnizori, arhitecţi, consultanţi „cu care colaborez direct sau indirect“. De altfel, la început de an, când proiectul Coresi era pe ultima sută de metri înaintea deschiderii, Raluca Crişan se afla adesea pe şantierul din Braşov, unde, spunea ea, „observ, adulmec, retuşez… Încerc să vizualizez «cum va fi?», să mă pun în pielea oamenilor care ne vor trece pragul“.

    Înainte de a se alătura Immochan România, a lucrat vreme de zece ani la Qualimétrie, unul dintre cele mai importante cabinete franceze de consultanţă în managementului satisfacţiei clienţilor. După absolvirea studiilor de Management la ASE Bucureşti şi a Institutului Universitar Louis Pasteur din Strasbourg, Raluca Crişan a urmat masterul în Marketing Management de la Şcoala Superioară de Comerţ din Lille. 

  • Asociaţie: Vânzările de ouă au crescut cu 50% înaintea Paştelui

    El spune că într-o lună obişnuită se vând în România aproximativ 120 de milioane de ouă, dar cu o lună înainte de Paşte vânzările cresc cu 50%.

    “Astfel, în ultima lună s-au vândut în România peste 180 de milioane de ouă, şi ne referim doar la cele din ferme, nu şi la ce vând ţăranii”, a spus Van.

    Acesta a adăugat că preţul de vânzare la poarta fermei este de 0,24 lei bucata, dar în magazine ouăle se vând cu peste 0,5 lei.

    Din aceste date reiese că românii plătesc special pentru cele 60 de milioane de ouă cumpărate pentru Paşte în jur de 7 milioane de euro.

  • STUDIU: Ouăle îi fac pe oameni să devină mai generoşi

    Oamenii de ştiinţă spun că triptofanul, un aminoacid din anumite produse alimentare, poate să influenţeze comportamentul uman. Într-un set de experimente, savanţii olandezi au descoperit că administrarea unor doze mici de triptofan – echivalentul cantităţii de triptofan din trei ouă – a dus la dublarea sumelor donate de voluntari unor organizaţii de caritate.

    Ouăle şi alte alimente precum peştele şi laptele sunt bogate în triptofan, un aminoacid care este transformat în organism în serotonină, o substanţă asociată cu buna dispoziţie. Triptofanul este comercializat şi sub forma unui supliment alimentar, denumit TRP.

    Cercetătorii de la Universitatea Leiden din Olanda au explicat experimentul într-un articol publicat în revista Frontiers in Psychology: “Pentru prima dată, am încercat să aflăm dacă administrarea unui compus prezent în anumite alimente precum peşte, ouă, soia şi lapte poate să stimuleze donaţiile pentru organizaţiile de caritate”.

    “Studiul nostru reprezintă prima demonstraţie din lume a faptului că donaţiile pentru caritate pot fi mărite cu ajutorul suplimentelor alimentare asociate cu serotonina”.

    Cercetătorii olandezi au realizat un experiment pe 32 de bărbaţi şi femei. Jumătate dintre ei au primit o pudră ce conţinea 0,8 grame de TRP, iar ceilalţi voluntari au primit o pudră placebo.

    Fiecare voluntar a primit suma de 7,5 lire sterline (11,25 dolari) pentru participarea la experiment. Ei au fost întrebaţi dacă doresc să doneze acea recompensă financiară sau o parte din ea în scopuri caritabile.

    Patru cutii – pentru Unicef, Amnesty International, Greenpeace şi World Wildlife Fund – au fost plasate pe o masă.

    Atunci când psihologii au comparat rezultatele au descoperit că voluntarii care au primit pudră TRP au donat, în medie, 1,15 dolari, în timp ce voluntarii care au primit un placebo au donat în medie doar jumătate din acea sumă.

    Mecanismul prin care un supliment alimentar ajunge să aibă un astfel de efect nu este deocamdată cunoscut, însă oamenii de ştiinţă sugerează că în acest proces ar putea fi implicată oxitocina, hormonul iubirii şi al ataşamentului, produs de femei în timpul alăptării şi raporturilor sexuale.

    Oamenii de ştiinţă au evidenţiat deja apropierea dintre regiunile din creier asociate cu serotonina şi oxitocina.