BusinessMagazin

Tag: oprire

  • Afacerea care a crescut în timpul pandemiei de COVID-19 în câteva săptămâni cât alţii în câţiva ani. Cine este omul care a creat o afacere de peste 40 mld. dolari

    Blocaţi în casă din cauza măsurilor impuse pentru a opri răspândirea pandemiei, din ce în ce mai mulţi oameni au început să folosească aplicaţii de videoconferinţe în 2020. 

    Una dintre acestea, Zoom, a câştigat o popularitate ieşită din comun, care i-a adus o creştere de peste 120% pe bursa americană de la începutul anului. Cu toate acestea, finalul lunii martie şi începutul lunii aprilie au venit cu o serie de critici şi avertismente legatE de securitatea în platformă şi de gestionarea datelor personale, ce a şters jumătate din avântul dobândit. Chiar şi aşa, Zoom înregistrează încă o creştere de 67% de la începutul anului. 

    Pe 1 aprilie compania Zoom Video Communication anunţa că numărul de utilizatori care accesează platforma zilnic a crescut de la 10 milioane în decembrie 2019 la 200 de milioane în martie 2020. Nu era o glumă, ci compania potrivită la momentul potrivit.

    În doar patru luni, numărul utilizatorilor a crescut de 20 de ori, întrucât în mai multe sectoare de activitate serviciile de videoconferinţă au devenit necesare pentru a continua activitatea prin muncă de la distanţă. În acelaşi timp, Zoom a avut succes şi în mediul educaţional, serviciul fiind folosit de elevi, studenţi şi profesori din toată lumea, inclusiv din România. Pentru a alimenta acest succes, Zoom a decis să ofere accesul gratuit pentru utilizatorii din şcoli şi universităţi pe durata pandemiei.

    La finalul lunii martie, compania listată în 2019 înregistra pe bursa americană o creştere de peste 120% a preţului acţiunilor, ceea ce îi ducea valoarea la 42 miliarde dolari. Lăudat în presa internaţională în luna martie, Zoom a fost vânat de investitorii care căutau pariuri sigure, întrucât şi-au vândut poziţiile în urganul dezlănţuit pe bursele internaţionale de pandemia de COVID-19.

    În mijlocul acestei poveşti frumoase de creştere, pentru Zoom au început să apară problemele. Mai mulţi experţi în securitate cibernetică au început să critice aplicaţia şi să expună diverse erori de securitate, care s-au corelat cu reclamaţiile clienţilor şi chiar ale unor persoane publice.

    Elon Musk a interzis utilizarea Zoom pentru angajaţii companiei sale de rachete SpaceX, iar această lovitură a fost dublată când New York-ul a interzis utilizarea serviciului în şcoli, conform CNBC. Ce i-a determinat însă pe aceştia să treacă la interzicerea Zoom? Oamenii au reclamat atacuri sub o formă pe care au numit-o „zoombombing” (n.r.: parafrazare a termenului „photobombing” – acţiunea prin care strici fotografia cuiva aruncându-te brusc în cadru). În cazul Zoom, asta înseamnă că anumiţi utilizatori deturnează videoconferinţele altor participanţi cu imagini alese la întâmplare sau chiar cu conţinut pornografic.

    Fenomenul a mers atât de departe încât a întrerupt cursurile online ale mai multor şcoli şi universităţi din lume, iar FBI-ul a lansat un avertisment referitor la zoombombing. Dimensiunea problemei l-a determinat pe Eric Yuan, CEO-ul şi fondatorul Zoom, să îşi ceară scuze public pentru hibele platformei care au permis aceste acţiuni şi să spună că lucrează la rezolvarea problemelor de securitate, sfătuindu-i pe utilizatori să folosească anumite funcţii ale platformei pentru a bloca astfel de interferenţe.

    În privinţa acestor hibe, Zoom a anunţat deja că va introduce o verificare prin parolă pe lângă metoda de identificare prin meeting ID care iniţiază astăzi conversaţia. „Ne-am mişcat prea repede şi am făcut unele greşeli. Intenţia noastră era să ajutăm copiii să aibă acces cât mai repede în contextul actual. Ar fi trebuit să introducem o protecţie suplimentară sau să punem o setare cu verificare dublă. Deja am început să luăm măsuri pentru a rezolva aceste greşeli”, a spus Eric Yuan, CEO-ul Zoom, într-un interviu acordat CNN.

    Cu toate acestea, compania Zoom a fost criticată pentru mai multe lucruri. În primul rând, presa internaţională a scris că Zoom transmite datele personale către gigantul Facebook – chiar şi pentru utilizatorii care nu au cont de Facebook – în timp ce compania a mai recunoscut că „din greşeală” ar fi redirecţionat o serie de apeluri prin servere din China, pe care
    le-ar folosi ca variantă de rezervă în cazul congestionării reţelei. Potrivit CNBC, compania a anunţat o serie de schimbări pentru a soluţiona aceste probleme.

    Săptămâna trecută, acţiunile Zoom se tranzacţionau pe o creştere de 67% de la începutul anului, la o capitalizare de 32 miliarde dolari la momentul redactării acestui articol. Deşi evoluţia actuală este mai temperată faţă de avansul de 122% pe care îl avea în urmă cu două săptămâni, Zoom este încă unul dintre cele mai reuşite pariuri ale investitorilor pentru anul 2020. Însă nu toată lumea consideră acest lucru. Tot săptămâna trecută, Zoom a fost dată în judecată de unul dintre acţionari, pentru că nu ar fi fost transparentă în faţa investitorilor în legătură cu problemele de securitate ale aplicaţiei.

    Un drum cu peripeţii până în Silicon Valley
    Eric Yuan are 50 ani şi a emigrat din China în Silicon Valley în 1997, când avea doar 27 de ani. Pariul pe care şi l-a asumat mai târziu cu platforma Zoom a fost unul în care nici prietenii lui nu credeau în acel moment, potrivit CNBC. În 2011, când a fost fondată platforma, piaţa videoconferinţelor era deja acaparată de jucători precum Google, Skype, Cisco şi GoToMeeting. La acel moment, Yuan era încă unul dintre inginerii-şefi ai gigantului Cisco. Bazându-se pe ideea că platformele existente erau învechite şi plictisitoare, Yuan şi-a asumat pariul care îl transformă astăzi într-unul dintre cei care se îmbogăţesc în criză.
    Născut în China, miliardarului Eric Yuan i-a fost respinsă aplicaţia pentru viză de opt ori înainte de a ajunge în Silicon Valley, conform publicaţiei Fortune. În 1997 el a intrat în noua echipă care construia sistemul de conferinţe online WebEx, când nici măcar nu vorbea prea bine limba engleză.
    „Pentru primii câţiva ani tot ce făceam era să scriu cod, iar asta mă ţinea ocupat”, a spus Eric Yuan într-un interviu acordat CNBC. El spune că a optat să nu îşi piardă timpul urmând cursuri standard de limba engleză. În schimb, a reuşit să înveţe de la colegii lui.
    În 2007, când Cisco a cumpărat WebEx pentru 3,2 miliarde dolari, Eric Yuan era deja inginerul-şef al companiei de conferinţe online. Patru ani mai târziu el a părăsit compania.
    În aprilie 2011, Yuan l-a sunat pe Dan Scheinman amicul său, fost coleg la Cisco şi l-a invitat la un ceai pentru a-i prezenta noua sa ideea. Scheinman părăsise Cisco în acea lună.
    Pentru că îi cunoştea deja abilităţile lui Eric Yuan, Dan Scheinman a simţit nevoia doar să-şi mai sune două surse pentru a le cere părerea profesională despre acesta, iar până când a ajuns la acel ceai din 2011 deja semnase un cec de 250.000 de dolari, pe care Yuan trebuia doar să mai treacă numele firmei – întrucât ea nici măcar nu exista încă.
    La începutul lunii martie 2019, investiţia lui Dan Scheinman se multiplicase deja de 700 de ori, până la circa 180 milioane dolari.
    „I-am spus că eu cred în el şi că nu îmi pasă ce scrie în prezentare, pentru că eu pariez pe el”, a povestit Scheinman într-un interviu. Răspunsul lui Yuan a fost: „Pentru binele amândurora, pot totuşi să îţi arăt prezentarea?”. Eric Yuan spune că mai mulţi investitori au contribuit la capitalul iniţial al Zoom, dar Scheinman a fost „primul care a transferat banii în cont”.
    Dan Scheinman i l-a prezentat lui Yuan şi pe fratele său, Jim, partener fondator al firmei Maven Ventures. Jim Scheinman a devenit investitor şi consilier al firmei, sugerându-i lui Eric Yuan patru nume posibile pentru platformă: Zippo, Hangtime, Poppy şi Zoom – care a devenit astăzi numele oficial al platformei. În primii doi ani de funcţionare compania era formată dintr-o echipă mică, din care făceau parte foşti ingineri de la WebEx.
    Prima versiune a platformei a fost lansată în 2013, iar echipa era încă atât de mică încât Yuan a ales să facă singur partea de customer service. De fiecare dată când un client îşi anula abonamentul, Eric Yuan încerca să îl contacteze printr-un apel video pe Zoom şi să îl întrebe care au fost problemele şi să discute cum ar putea să le rezolve.
    Zoom a prins avânt printr-o combinaţie de produs gratuit şi o suită de instrumente prin care puteai sincroniza toate device-urile într-o singură conferinţă – în contextul în care până atunci puteai folosi doar Google Hangouts şi Skype pe mobil, însă unele firme foloseau WebEx sau GoToMeeting pentru varianta de computer şi produsele Cisco pentru săli mari de conferinţe.
    În acest context, Yuan voia ca Zoom să poată furniza toate aceste capabilităţi într-o singură platformă, bazată pe subscripţie lunară şi care să poată fi adaptată pentru businessuri de orice dimensiune.

    În 2015, Emergence Capital a condus o rundă de finanţare de 30 milioane dolari. La acel moment, Zoom avea deja 65.000 de companii care utilizau diferite versiuni ale platformei.
    În anii ce au urmat, Zoom a înregistrat o serie de contracte importante care i-au adus mai mulţi clienţi şi o expunere semnificativă, precum contractul pe trei ani semnat cu echipa de baschet Golden State Warriors – prin care s-a angajat să transmită online meciurile acestora. 
    În 2019, Zoom s-a listat pe NASDAQ şi a obţinut o evaluare mai mare decât alte companii mai populare care s-au listat în aceeaşi perioadă, precum Lyft sau Pinterest.
    Averea lui Eric Yuan se ridică astăzi la 6,6 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires, după ce a înregistrat o creştere de circa 70% de la începutul anului, întrucât el deţine o participaţie de aproximativ 20% în Zoom.

  • Dan Ştefan, cofondator al companiei de rent-a-car Autonom: Motorul economiei nu este oprit, ci doar şi-a redus turaţia. Trebuie să deblocăm treptat unele sectoare ale economiei

    Dan Ştefan, managing partner al Autonom, cea mai mare compania antreprenorială românească de pe pieţele de leasing operaţional auto şi rent-a-car, crede că motorul economiei nu s-a oprit, ci mai degrabă şi-a redus turaţia, ceea ce normal având în vedere că anumite segmente din economie nu mai au voie să funcţioneze.

    „Cred că putem creşte economia prin a debloca sectoarele care se pot debloca în acest moment. Am văzut că Autonobile Dacia reia treptat producţia, ceea ce este un lucru bun. Multe companii din auto au fost nevoite să oprească activitatea pentru siguranţa angajaţilor, dar a fost şi o sincopă în cerere. Dar această sincopă e o chestiune de câteva luni, aceste companii pot reporni activitatea”, a declarat antreprenorul. El spune că oportunitatea pe termen mediu este ca firmele să se apuce de treabă, să vadă cum îşi pot desfăşura activitatea în noile condiţii.

    „Statul poate stimula această oportunitate. Însă, eu nu sunt adeptul stimulentelor exagerate de la stat şi nu cred în aceste soluţii valabile pentru toată lumea. Mi se par foarte periculoase. Dacă le permitem tuturor să nu plătească taxe, să adopte măsura şomajului tehnic, evident că actorul economic, care este unul raţional trebuie să profite. Iar din punctul acesta de vedere, a arunca cu bani mi se pare periculos. Mai degrabă trebuie să înţelegem că măsurile luate de stat sunt pentru protecţie socială, pentru a proteja oamenii, iar acest lucru ajută şi în consum”.

    Ce a mai spus Dan Ştefan:

    Nu trebuie să aştepţi criza pentru a va avea lichiditatea, este o chestiune la care trebuie să te uiţi mereu. Şi avem şi o vorbă populară: să-şi faci iarna car şi vara sanie.

    Din păcate mulţi uită acest lucru şi au uitat de precedenţa criza şi s-au lăsat antrenaţi de boom. Important e să vedem cum ne putem ajusta businessul. Şi ar trebui să vedem cum putem colabora mai bine cu partenerii noştri. Noi asta am făcut, nu le-am trimis notificări clienţilor noştri, ci i-am chemat la discuţii pentru a găsi împreună soluţii, iar în peste 99% din situaţii acest dialog funcţionat. Este unul dintre lucrurile frumoase, că am învăţat brusc, mulţi dintre noi, să ne asociem. Şi ne-am uitat şi cum să ajutăm în criza aceasta sanitară.

  • După 17 ani de la oprirea zborurilor spre China, Tarom a zburat până la Beijing pentru a aduce echipamente medicale în ţară

    Operatorul naţional de stat Tarom transportă echipamente medicale din China, potrivit informaţiilor publicate pe pagina de Facebook a Ambasadei României la Beijing.

    Iată ce scriu reprezentanţii Ambasadei:

    „La 17 ani după ce ultima cursă aeriană de linie operată de TAROM pe relaţia China părăsea spaţiul aerian chinez, ROT7710 este acum airborne şi in drum spre casă!

    Zborul, operat de o aeronavă Boeing 737-800NG TAROM (YR-BGJ), a decolat din Shenzhen la ora locală 12:55 şi transportă materiale medicale achiziţionate din China. Echipajul a aterizat la Shenzhen noaptea trecută, după o escală de realimentare în Kazahstan.

    Aprecierile noastre sincere se îndreaptă către echipajul acestui zbor şi către echipa TAROM, care au depus eforturi pentru ca acest transport să aibă loc în condiţii optime, inclusiv adaptând aeronava astfel încât toate materialele să fie transportate corespunzător.

    Mulţumim, de asemenea, autorităţilor chineze şi, în special, colegilor din Ministerul de Externe al Republicii Populare Chineze şi profesioniştilor din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile a Chinei pentru tot sprijinul acordat cu maximă operativitate şi solicititudine! Dar, mai presus de orice, pentru prietenia arătată de-a lungul acestui proces!”

     

     

  • Incă o fabrică mare din România îşi opreşte producţia din cauza Coronavirus

    Fabrica Pirelli din Slatina îşi va opri producţia în perioada 23-31 martie 2020, în contexul îngrijorărilor recente legate de răspândirea Covid-19, dar şi a încetinirii solicitării produselor, pe piaţa auto, potrivit companiei.

    Fabrica are peste 4.000 de angajaţi şi este unul dintre cei mai mari producători de componente auto din România.

    În afara măsurilor de prevenţie a contaminării deja aplicate deja în interiorul fabricii, Pirelli Slatina anunţă că reluarea activităţii de producţie se va face cu un număr cât mai redus de angajaţi, tocmai pentru a putea garanta standarde cât mai ridicate de protecţie a propriilor angajaţi.

    Pentru moment Michelin nu a anunţat oprirea producţiei

     

     

  • ULTIMĂ ORĂ! Automobile Dacia opreşte producţia din cauza Coronavirus

    Automobile Dacia, cea mai mare companie din România, va opri începând de mâine producţia la uzina de la Mioveni, ca măsură preventivă în condiţiile epidemiei de Coronavirus.

    “De mâine de la ora 12 până pe data de 5 aprilie uzina Dacia îşi încetează activitatea, ca măsură preventivă. La Dacia nu există niciun caz de Coronavirus, însă există angajaţi care au luat contact cu oameni din zone cu probleme şi care acum stau izolaţi la domiciliu”, a spus Ion Iordache, viceliderul sindicatului de la Automobile Dacia.

    În această perioadă, conform contractului de muncă, angajaţii vor primi 85% din salarii, conform contractului colectiv de muncă.

    El a subliniat că Dacia nu are probleme cu furnizorii, iar uzina este în continuare aprovizionată cu componente.

    Tot mâine va opri producţia şi uzina Ford de la Craiova, tot din cauza epidemiei. Astfel de măsuri au fost implementate la nivelul întregii Europe, după ce Volkswagen, Mercedes-Benz, Nissan, Renault, Ford, Fiat sau Toyota au anunţat oprirea producţiei pe fondul epidemiei.

     

  • Ar putea fi închiderea burselor o soluţie pentru a calma pieţele? Există precedent

    Fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere înregistrate în ultimele săptămâni nu par a fi potolite de niciun anunţ care altă dată ar fi resuscitat încrederea investitorilor.

    Reducerile de dobândă anunţate de la FED şi până la Banca Angliei, relaxările cantitative de mii de miliarde de euro la un loc deja anunţate, pachetele de stimuli care încearcă să absoarbă o parte din şocul economic generat de faptul că pandemia a îngheţat sectoare întregi – toate acestea nu par să aibă vreun efect, iar dacă aduc creşteri uşoare, acestea s-au dovedit a fi urmate de vânzări agresive.

    Doar săptămâna trecută, bursele europene au înregistrat cea mai proastă şedinţă din istoria lor, în timp ce bursa americană a înregistat ieri cea mai proastă zi din ultiii 33 de ani.

    Sentimentul de teamă nu a putut fi oprit momentan, iar volatilitate este la cote înalte, întrucât indicele VIX, cunoscut drept indicele fricii, s-a apropiat luni de un nivel mai mare decât cel din 2008 – când a început criza economică globală.

    John Authers, senior editor pentru pieţele de capital la Bloomberg – jurnalist cu 29 de ani de Financial Times în spate – a lansat o propunere pentru a calma pieţele bursiere: „Statisticile şi psihologia arată că poate ar trebui să închidem bursele”.

    Puţine instituţii din societatea modernă s-au adaptat pentru lucrul la distanţă, probabil, atât de bine ca pieţele financiare.

    În urmă cu 30 de ani, bursele de acţiuni şi mărfuri lucrau cu un număr mare de traderi într-un spaţiu destul de mic – ceea ce transforma sălile de tranzacţionare în adevărate carnavaluri de cifre şi ţipete.

    Acum, bursele sunt locuri tăcute şi cumva plictisitoare în care sunetul computerelor este cel mai proeminent zgomot. Asta arată că industria pieţelor de capital este pregătită pentru a-şi continua activitatea neîntrerupt chiar şi în această carantină – spre deosebire de majoritatea sectoarelor tranzacţionate la bursă.

    Mulţi oameni din piaţă par acum deschişi la ideea de a închide bursele cu totul temporar. Mecanismul de „circuit-breaker”, care opreşte temporar tranzacţionarea după ce indicii bursieri majori scad prea brusc din cauza vânzărilor agresive s-a activat deja de două ori în SUA în ultima săptămână.

    Şi de mult mai multe ori în cazul tranzacţionării companiilor individuale unde vânzările agresive au adus scăderi bruşte chiar şi de peste 20% pentru liniile aeriene – şi asta doar ieri.

    Chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a intervenit în cazul mai multor companii un mecanism similar în ultimele două săptămâni, din cauza vânzărilor agresive.

    În weekend, pe măsură ce efectele epidemiei de coronavirus s-au extins şi au devenit din ce în ce mai proeminente, o pauză mai lungă de tranzacţionare poate fi o idee care are capătăt tot mai mult sens.

    Propunerea lansată de Authers ar fi o mutare nouă din punct de vedere istoric, întrucât chiar şi în perioada 2007-2009 când oamenii erau îngroziţi în timpul crizei şi situaţia părea mai rea decât acum, nimeni nu era entuziast cu privire la oprirea totală a computerelor.

    El spune că poate aceasta nu e cea mai bună variantă, dar este cu siguranţă una care trebuie pusă pe masă şi discutată astăzi.

    Mai mult, din punct de vedere politic acest lucru este puţin probabil în cazul în situaţia nu se deteriorează mult mai mult. Nicio administraţie nu vrea să îşi asume închiderea burselor.

    Cu atât mai mult administraţia Trump, care se mândreşte cu evouţia burselor.

    Ce precedente mai există?

    Bursele au tendinţa de a rămâne deschise indiferent ce se întâmplă. În ultimii 30 de ani sunt foarte puţin exemple de momente în care Bursa din New York s-a închis neprogramat.

    Prima dată s-a întâmplat în 1997, când mecanismul cunoscut drept circuit-breaker a fost introdus iniţial după crahul cunoscut drept „Lunea Neagră”. Acesta s-a activat când traderii încercau să se adapteze la criza financiară asiatică.

    La acel moment se credea că mecanismul este contra-productiv. După ce vânzările agresive au declanşat mecanismul pentru prima dată, traderii s-au speriat şi au petrecut pauza completând ordine noi de vânzare. Când s-a reluat tranzacţionarea piaţa s-a prăbuşit şi a declanşat mecanismul pentru a doua oară în aceeaşi zi – ceea ce a forţat bursa să rămână închisă toată ziua.

    Incidentul este puţin menţionat astăzi pentru că investitorii de retail au profitat de oportunitate şi au cumpărat la preţuri reduse în ziua următoare, ceea ce a dus la reluarea ciclului de creştere accelerată din anii 90.

    La acel punct, mecanismul de circuit-breaker s-a dovedit util. Sau doar a oferit pieţei siguranţa, în mod eronat, că poate relua creşterea ceea ce a dus la supraevaluările care au conturat criza din 2000.

    A doua oară când bursele au fost oprite a fost la atacurile din 11 septembrie 2001, când pagubele generate de prăbuşirea turnurilor gemene a oprit activitatea în clădirea bursei de valori care se afla în apropiere.

    Tranzacţionarea a fost întreruptă marţi, 11 septembrie, şi nu s-a reluat până luni. Până când s-a reluat tranzacţionarea, dimensiunea pagubelor şi impactul răspunsului fiscal şi monetar al guvernului, au fost mult mai clare.

    Vânzările agresive nu s-au ridicat la nivelul la care se aştepta piaţa, ajungând la un minus de 13% în cel mai rău punct. Până în data de 11 octombrie, S&P 500 a revenit la nivelul dinainte de atacuri.

    Ţinând cont de dimensiunea şocului, reacţia pieţei a fost deosebit de calmă, ajutată de pauza de tranzacţionare.

    A treia oară când a fost închisă bursa a fost declanşat de Furtuna Sandy în octombire 2012 şi nu a avut efecte evidente.

    Precedentul 11 septembrie e interesant. Atunci, ca şi acum, exista un şoc extern semnificativ. Nimeni nu a vrut ca bursa să se închidă atunci, însă închiderea ei a ajutat. Nu ar fi ajutat pe nimeni tranzacţionarea în zilele de după atac în contextul în care încrederea investitorilor era zdruncinată, iar teama ar fi modelat deciziile de investiţie.

    Ce spun statisticile

    Incertitudinea generată printre investitorii de lipsa datelor fundamentale unei decizii de investiţie poate fi fatală pentru unele companii. Momentan, nu se ştie care va fi costul din punct de vedere al vieţilor omeneşti, nu ştim cât va dura, sau cât va dura revenirea.

    Rezultatele trimestriale vor fi, cu siguranţă, afectate semnificativ de actuala criză, însă nimeni nu ştie cât de mult.

    Datele publicate zilele trecute de China arată cel mai prost început de an din ultimii 30 de ani – pentru că doar de atunci face Beijingul datele publice.

    Europa şi SUA încearcă încă să îşi dea seama dacă vor fi afectate economic la fel de grav. Orice încercare de a evalua acţiuni în acest moment va produce volatilitate, care generează confuzie şi care creează, în final, dezamăgire. Vor investi pe ghicite.

    Vineri, de exemplu, pieţele bursiere din SUA au înreigstrat cea mai bună zi din 28 octombrie 2008, ceea ce a adus speranţă. Însă ce a urmat după acea zi din 2008 arată că această speranţă ar putea fi inutilă. De la finalul acelei zile, S&P 500 a mai scăzut cu 29% înainte să atingă un minim patru luni mai târziu.

    Convulsiile puternice sunt caracteristice teritoriului „ursului” (bear market – un minus de peste 20% faţă de maximul ultimelor 52 de săptămâni) şi acestea ar putea continua.

    Unul dintre motivele pentru care bursele ar trebui închise temporar este cel psihologic.

    Încrederea este la pământ şi este greu de prevăzut ce semnal ar putea fi destul de puternic pentru a spori această încredere. În astfel de momente, o pauză curată ar putea fi cea mai elegantă soluţie.

     

     

  • Încă o ţară europeană se pregăteşte să anunţe CARANTINĂ TOTALĂ pentru a opri răspândirea COVID-19

    Premierul ceh Andre Babis a anunţat, duminică, într-o conferinţă de presă, că guvernul ar putea pune întreaga ţară în carantină, într-o încercare de a opri răspândirea COVID-19 pe teritoriul ţării.

    Într-un interviu acordat unei televiziuni din Cehia, Babis a spus că se pregăteşte să propună măsurile astăzi în cadrul unei întâlniri cu cabinetul său. El se aşteaptă ca propunerea să fie acceptată.

    Republica Cehă a luat deja o serie de măsuri stricte în lupta cu epidemie. Printre acestea se numără închiderea graniţelor, închiderea magainelor neesenţiale şi interzicerea mulţimilor mai mari de 30 de persoane.

    Ministrul Sănătăţii a anunţat sâmbătă dimineaţă 214 cazuri în ţară, în creştere faţă de 189 sâmbătă.

     

  • Netflix opreşte producţia pentru toate filmele şi serialele din cauza epidemiei

    Netflix opreşte producţia şi filmările pentru toate serialele şi filmele de pe platformă după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat stare de urgenţă naţională, pe fondul epidemiei de coronavirus.

    Cu 2.499 de cazuri şi 55 de decese în toată ţară, pandemia de coronavirus a afectat activitatea economică cotidiană în SUA şi a determinat compania Netflix să oprească filmările pentru toate serialele şi filme în curs de a fi produse atât în SUA, cât şi în Canada.

    Până acum, printre cele mai semnificative amânări este cea a sezonului patru din Stranger Things – unul dintre cele mai populare seriale ale platformei.

    Printre alte proiecte afectate de decizie se numără filmul The Prom şi serialul de comedie Grace and Frankie.

    Majoritatea reţelelor şi serviciilor de streaming video au stabilit că vor reanaliza situaţia în două săptămâni.

    De asemenea, The Independent notează că angajaţii Netflix din California au fost trimişi să lucreze de acasă.


     

     

  • Lucrările la Catedrala Neamului nu se opresc nici în plină expansiune a infecţiilor cu COVID-19

     Pe şantierul Catedralei se munceşte la foc continuu, deşi cei mai mulţi angajatori au restrâns activitatea. Medicii recomandă să păstrăm o distanţă de cel puţin un metru faţă de alţi oameni, dar acest lucru nu este aplicabil şi în cazul Catedralei Mântuirii Neamului.

    Nu mai sunt locuri de carantină în Bucureşti? Nicio problemă. Măcar, în curând, vom avea una dintre cele mai mari Catedrale din Europa. Ce dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat pandemie de coronavirus, iar medicii ne amintesc zilnic să păstrăm o distanţă de cel puţin un metru faţă de persoanele din jur… Pe şantierul Catedralei se lucrează în continuare cu spor. Un loc de rugăciune pentru cât mai mulţi oameni nu strică niciodată, spun credincioşii.

    „Nu sunt de acord să se oprească lucrările. Se construieşte casa lui Dumnezeu 00:59 şi cu toţii avem nevoie de această casă a lui Dumnezeu, mai ales în aceste momente grele. E lucru în aer liber”, susţin oamenii.

    În plus, unii cred că nici coronavirusul nu a apărut degeaba.

    „Ar trebui să ne punem un semn de întrebare că datorită păcatelor noastre a venit acest semn. Avem nevoie de mai multă rugăciune, că marea majoritate a asaltat supermarketurile”, sunt de părere bucureştenii.

  • Bursele sunt în derivă: Tranzacţionarea prin contracte futures pe piaţa americană a fost oprită după ce S&P 500, Dow Jones şi Nasdaq-100 au spart pragul de minus 5%, în urma discursului preşedintelui Trump

    Contractele futures pe piaţa americană (care arată poziţiile pe care vor să le cumpere investitorii când se va deschide şedinţa de tranzacţionare – n.red), au indicat scăderi rapide pe toţi indicii majori de pe bursa americană, în urma discursului preşedintelui american Donald Trump care nu a reuşit să transmită calmul necesar în piaţă pentru a limita potenţiala încetinire economică generate de coronavirus.

    Contractele futures pe indicii Dow Jones Industrial, S&P 500 şi Nasdaq-100 au atins pragul inferior la care se activează mecanismul de oprire de la tranzacţionare – când scăderile sunt mai mari de 5%.

    La ora redactării acestui material piaţa pentru contractele futures indica un minus de 1.100 de puncte pentru Dow Jones la dechidere, în timp ce S&P 500 şi Nasdaq-100 ar putea deschide şedinţa de tranzacţionare cu un minus de circa 4,8%, conform datelor CNBC.  

    Contractele futures sunt oprite temporar de la tranzacţionare atunci când ating pragul de 5%, potrivit regulilor bursei. După ce piaţa se deschide şi începe şedinţa obişnuită de tranzacţionare, S&P 500 trebuie să scadă cu 7% pentru a se active acest mecansim de oprire a tranzacţionării cunoscut drept „circuit breaker”.

    Miercuri, indicele Dow Jones şi-a încheiat ciclul de creştere istoric care a durat 11 ani şi a închis şedinţa în teritoriu de bear market (n.r: atunci când încheie şedinţa cu un minus de 20% faţă de maximul istoric).

    S&P 500 a fost aproape de a intra în teritoriul „ursului”, însă contractele futures de joi indică trecerea S&P 500 în acest teritoriu.

    În discursul său, Donald Trump a anunţat că interzice intrarea turiştilor din Europa în SUA pentru 30 de zile ca parte a răspunsului guvernului american la pandemie.

    Mai mult, administraţia Trump a anunţat că va furniza o relaxare financiară pentru muncitorii bolnavi, care au grijă de alţii sau care sunt în carantină.

    Aceste măsuri nu au fost destul de specific pentru investitori care aşteptau un plan fiscal robust pentru a curba potenţiala încetinire a creşterii economice în urma coronavirusului.