BusinessMagazin

Tag: obtinere

  • O şansă pentru familia ta

    Danone România

    Motivaţie:
    Programul socio-economic „O şansă pentru familia ta”, dezvoltat de Danone România alături de partenerii săi, fondul internaţional Ecosysteme al companiei Danone, Organizaţia Non-Guvernamentală Open Fields şi Polaris Group, reprezintă un model de afacere sustenabil pe termen lung, ce urmăreşte îmbunătăţirea nivelului de trai al micilor fermieri, precum şi creşterea volumului şi calităţii laptelui obţinut de aceştia. Până în prezent, peste 180 de familii din zona Zimnicea au fost înscrise în program, reuşind să practice un nivel avansat de agricultură şi să se dezvolte ca producători de lapte. Din 2019, Danone România şi partenerii săi au adăugat o nouă componentă strategică programului, ce vizează iniţiative în zona de mediu. Principalele obiectivele sunt reducerea amprentei de carbon cu până la 30% în cadrul programului şi implementarea practicilor de agricultură regenerativă în rândul fermierilor.

    Descrierea proiectului:
    Acţiunile au început în anul 2019, fiind implementate de echipa Danone în colaborare cu partenerii săi, şi au constat în: oferirea de susţinere pentru practicarea agriculturii regenerative, acţiuni de împădurire şi crearea de oaze mobile. Datorită ajutorului primit în cadrul programului, gospodarii şi-au creat o asociaţie pentru suport comun şi au obţinut de la autorităţi 426 de hectare de teren pentru asociere (268,76 hectare de pământuri arabile şi 157,84 hectare de păşune), pentru cultivarea cărora compania le oferă consultanţă şi instruire pentru implementarea practicilor de agricultură regenerativă într-un mod eficient. În perioada 2019 – 2020, s-au plantat 8.000 de puieţi de plop în apropiere de localitatea Zimnicea, urmărind obiectivul de scădere a emisiilor de carbon în zonă, precum şi creşterea nivelului de bunăstare a animalelor. În 2019, a fost creată prima oază mobilă de apă la Zimnicea, iar în 2020 s-a ajuns la trei astfel de oaze, care asigură posibilitatea de a oferi apă rece şi proaspată văcuţelor direct pe păşune.

    Efecte:
    Printre rezultatele acţiunilor implementate în primii doi ani, se numără: crearea a trei oaze mobile, o soluţie inovatoare care ajută gospodarii să crească nivelul de bunăstare al văcuţelor, precum şi calitatea laptelui; plantarea a 8.000 de puieţi de plop, urmând ca până la finalul anului 2021 să mai fie plantaţi încă 20.000 de copaci, şi utilizarea de către gospodari a terenului de 426 de ha obţinut de la autorităţi pentru asociere pentru a cultiva propriile culturi pentru hrana animalelor utilizând practicile de agricultură regenerativă cu ajutorul cărora au reuşit să reducă drastic costurile, îmbunătăţind calitatea solului, retenţia de apă şi biodiversitatea terenurilor arabile.

  • 6 luni în care solidaritatea a fost cuvântul cheie şi în business

    Voia să transmită un mesaj important – că vrea să doneze 5% din cifra de afaceri a tuturor firmelor în care el şi membri ai familiei sale erau acţionari – sănătăţii româneşti, pentru lupta împotriva coronavirusului. „Credeam că vreţi îmi spuneţi cum va fi afectat businessul din HoReCa”, i-am spus. „Nu, asta este evident, dar trebuie să facem ceva şi să transmitem un mesaj ca să ne urmeze şi alţii”, spunea el, după ce a menţionat că se inspirase din iniţiative de acest gen din Italia.
    Pe atunci, proporţiile coronavirusului nu ajunseseră la dimensiuni epidemice în România –  eram convinşi că măsurile de telemuncă erau temporare – iar aceasta era prima ştire de „fapte bune” care ajunsese la noi. Şi publicul nostru a fost surprins – după cum reiese din faptul că aceasta a fost citită de peste 40.000 de oameni pe site-ul Business MAGAZIN.
    Ştirile de acest gen au continuat apoi din ziua care a urmat, iar odată cu intensificarea situaţiei pandemice, remarcam în fiecare zi discursul diferit al oamenilor din mediul privat, care se desfăşura în paralel cu cel al autorităţilor. La o discuţie video într-o conferinţă de presă cu un executiv din telecom aflasem că pentru cei aproximativ 2.000 de angajaţi ai companiei care nu pot lucra de acasă, au reuşit să obţină măşti şi mănuşi în perioada în care acestea erau greu de obţinut şi, mai mult decât atât, de cel puţin două ori echipamentele lor au fost redirecţionate către spitale de autorităţi. Şi când vine vorba de fonduri, mediul privat s-a mobilizat rapid pentru a dota spitalele, de la mic la mare – totul a culminat cu construcţia spitalului modular ridicat într-un ritm în care nu credeam că se poate construi în România, la iniţiativa Asociaţiei Dăruieşte Viaţă – 650 de companii şi 250.000 de persoane au făcut donaţii, iar construcţia efectivă a acestuia s-a realizat în doar două luni.
    Cu businessurile afectate, închise în unele domenii, venituri zero, ştirile despre solidaritate au dominat cele 6 luni de pandemie.
    Dar nu doar în contextul pandemic implicarea companiilor în probleme ale societăţii devine din ce în ce mai importantă şi în România. În iniţiativele lor – chiar dacă o bună parte sunt orientate în lupta împotriva COVID-19, veţi găsi şi multe alte soluţii pentru probleme mai vechi ale societăţii româneşti.
    Cât de responsabile sunt, de fapt, companiile din România, vă lăsăm să descoperiţi chiar voi prin intermediul fişelor trimise de reprezentanţii acestora la solicitarea noastră şi reprezentanţilor platformei de resurse umane undelucram.ro, care ne-au sprijinit în propagarea mesajului referitor la acest proiect.
    Nu avem pretenţia că am cuprins în acest catalog toate iniţiativele private de îmbunătăţire a societăţii (un astfel de demers ar fi fost imposibil) – însă cele prezentate sunt cu siguranţă o parte importantă a acestora. Pe restul, sperăm să le descoperim în ediţiile viitoare fiindcă este evident că solidaritatea a devenit mai importantă ca niciodată în strategia de business a oricărei companii, iar noi suntem aici să scriem despre aceasta.

    Am început cu o ediţie specială a revistei, publicată săptămâna aceasta, iar în zilele următoare veţi regăsi şi pe site proiectele incluse aici.

     

  • Cea mai puternică româncă din lume, care are pe mână un imperiu de 10 miliarde de euro: „Sunt parte a unui fenomen, a unei mişcări pentru sănătatea, demnitatea şi egalitatea la şanse a femeilor”

    „Niciodată în cariera mea obţinerea unui titlu nu mi-a fost compas. Nu am aplicat pentru niciunul din rolurile mele anterioare şi nici să fiu CEO”, descrie Angela Creţu modul în care spune că s-a raportat la reuşitele sale profesionale. Şi nu au fost puţine, fiindcă după ce a început să lucreze pentru Avon în Constanţa, în urmă cu aproximativ 20 de ani, a evoluat în salturi spectaculoase.

    Cel mai recent rol pe care l-a obţinut, de CEO al Avon, a ţinut titlurile publicaţiilor de business la începutul anului – şi nu doar pe ale celor din România, ci din toată lumea. Compania anunţa atunci că executivul român a preluat conducerea Avon la nivel global, cu excepţia pieţelor din America Latină, după ce în ultimii trei ani a fost vicepreşedinte al grupului Avon şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabilă de 18 ţări din regiune.

    Potrivit informaţiilor comunicate anterior de companie, numirea româncei a venit pe fondul preluării Avon de către gigantul brazilian Natura, care deţine deja The Body Shop şi Aesop. Noua companie are venituri anuale de peste 10 miliarde dolari. 

    Privind retrospectiv, ea îşi descrie parcursul profesional, ca fiind „intens, bogat în experienţe inedite cât pentru zeci de vieţi”. Mai spune că activitatea ei în cadrul Avon i-a dat sens, dincolo de responsabilitatea ei de a aduce profit acţionarilor: „Sunt parte a unui fenomen, a unei mişcări pentru sănătatea, demnitatea şi egalitatea la şanse a femeilor – iar asta m-a ţinut implicată şi cu sufletul, nu numai cu mintea şi timpul meu”, povesteşte Angela Creţu. Cât priveşte echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, ea crede că acesta poate fi atins: „Obţinerea echilibrului cere cunoaştere de sine, claritate în setarea priorităţilor şi disciplină. Un  astfel de echilibru nu presupune cote egale şi setări rigide, este fluid şi poate înclina balanţa într-o parte sau alta în funcţie de perioadă. Şi atunci când aloc timp cuiva, indiferent că este fiul meu, un coleg sau o întâlnire de grup, sunt 100% acolo, nu amestec gândurile şi atenţia”. 

    Profilul Angelei Creţu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, care a inclus şi poveştile a 5 românce cu cariere internaţionale. 

     

  • Modificări la Codul Rutier: Scade vârsta de obţinere a permisului. Care sunt condiţiile

    Ministerul de Interne a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a Codului Rutier, prin care ar putea fi scăzute vârstele de obţinere a permisiului de conducere pentru anumite categorii. Este vorba de permisele pentru şoferii de camioane şi de autobuze.

    „Prin excepţie de la vârsta minimă prevăzută la alineatul (4) litera d), vârsta minimă pentru eliberarea unui permis de conducere pentru categoriile C şi CE este de 18 ani, cu condiţia ca solicitantul să deţină un certificat de competenţă profesională pentru atestarea unei calificări iniţiale, acordat pe baza participării la un curs şi a promovării unui test.

    „Vârsta minimă pentru eliberarea unui permis de conducere pentru categoriile D şi DE este de 21 de ani”
    (6) Prin excepţiede la vârsta minimă prevăzută la alineatul (4) litera e), vârsta minimă pentru eliberarea unui permis de conducere pentru categoriile D şi DE este de 21 de ani, cu condiţia ca solicitantul să deţină un certificat de competenţă profesională pentru atestarea unei calificări iniţiale, acordat pe baza participării la un curs şi a promovării unui test.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Se schimbă condiţiile de obţinere a permisului pentru o categorie de şoferi

    Se schimbă condiţiile de obţinere a permisului pentru şoferii profesionişti. Ministerul Afacerilor Interne doreşte modificare Codului Rutier astfel încât cei care doresc obţinerea permisului de conducere pentru categoriile de profesionişti să o poată face mai devreme.

    Potrivit unui proiect de modificare a Codului Rutier aflat în dezbatere publică, MAI propune reducerea vârstei de la care cei interesaţi să devină şoferi profesionişti pot da examenul pentru permis. Este vorba de cei care doresc să devină şoferi de camion  sau de autobuz (categoriile C, CE şi D, DE). Totuşi, nu toţi cei care vor să devină şoferi profesionişti vor putea da examenul mai devreme, ci numai cei ce deţin un certificat de competenţă profesională.

    Condiţiile de obţinere a permisului pentru şoferii profesionişti. Schimbare importantă

    Mai exact, prin acest proiect se propune reducerea vârstei la care pot obţine permisul de conducere pentru categoriile C şi CE cei ce deţin un certificat de competenţă profesională pentru atestarea unei calificări iniţiale (CPI), repectiv de la 21 de ani, cât e în prezent, la 18 ani. Astfel, cei care respectă condiţia deţinerii unui certificat CPI vor putea deveni şoferi de camion din momentul în care devin majori.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Strategie pe timp de criză

    Şi, în comparaţie cu criza precedentă, nivelul dobânzilor este mult mai scăzut, iar cu excepţia industriilor direct afectate de perioada pandemiei, nu este anticipat un impact puternic negativ şi de lungă durată la nivel economic, celelalte sectoare având capacitatea să se reorienteze sau să se redreseze, anticipează Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România. El susţine că rezultatele bune obţinute şi politica de risc prudenţială poziţionează bine UniCredit Bank pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi a valorifica oportunităţile ce apar.

    „Principala dificultate cu care ne confruntăm în momentul de faţă este legată de incertitudine, pentru că, atâta timp cât nu ştim care va fi cursul pandemiei, este greu de spus cum va arăta scenariul de revenire pe care îl va parcurge România. Această situaţie ar putea pune la un moment dat presiune şi asupra sistemului bancar, dar băncile sunt pregătite să facă faţă unui context economic nefavorabil, având în vedere indicatorii financiari buni şi lichiditatea suficientă din piaţă, susţinută şi prin măsurile prompte adoptate de BNR. Dacă această situaţie continuă, riscul cel mai mare ar fi legat de creşterea creditelor neperformante. Totuşi, este important de spus că în situaţia actuală, băncile sunt parte a soluţiei, şi nu a problemei”, spune Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România, unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă mare, aflat în top managementul UniCredit de mai bine de 15 ani.

    Deocamdată, este încă prematur de anticipat modul în care vor evolua rezultatele financiare ale sistemului bancar sub impactul pandemiei, dat fiind că acestea depind de mulţi factori, dintre care unii sunt încă în evoluţie, iar alţii necunoscuţi în acest moment. Dintre aceştia, dinamica viitoare a pandemiei, impactul pe care îl va avea asupra angajaţilor şi companiilor, măsurile adoptate pentru susţinerea redresării economice şi, evident, evoluţia cadrului legislativ privind sistemul bancar sunt relevanţi, explică şeful UniCredit Bank, a cincea bancă de pe piaţa locală după active.

    „Totuşi, putem anticipa o reducere a veniturilor din taxe şi comisioane la nivelul sistemului bancar, pe fondul unei activităţi mai restrânse în perioada de carantină şi în contextul implementării noii directive europene PSD2 (Directiva privind serviciile de plată). Alţi factori cu impact asupra profitabilităţii băncilor ar putea fi pe de o parte scăderea ratelor dobânzilor de referinţă şi, pe de altă parte, moratoriul, care a implicat amânări ale plăţii dobânzilor.”
    Pe lângă scăderea profitabilităţii, o altă tendinţă care prinde viteză în perioadele de criză economică este consolidarea sistemului bancar.
    „Consolidarea sistemului bancar accelerează în perioade economice nefavorabile, deoarece unele grupuri bancare decid să îşi reducă expunerea pe anumite pieţe. Este însă dificil de estimat (şi nu vreau să speculez) în ce măsură acest lucru este valabil acum pentru piaţa din România, dincolo de anunţurile făcute în acest sens înainte de pandemie.”
    Totodată, în vremuri de criză se intensifică şi volatilitatea pe pieţele financiare, dobânzile şi cursul de schimb pierzând din stabilitate. Însă, pentru piaţa românească, şeful UniCredit anticipează o scădere a dobânzilor pe piaţa interbancară sub 2%, în pas cu ajustarea dobânzii-cheie, în timp ce despre cursul de schimb spune că este şi va rămâne relativ stabil, în intervalul 4,8-4,9 lei/euro.
    „Dacă vorbim despre pieţele financiare, volatilitatea actuală este cauzată de contextul economic şi de migraţia investitorilor către active mai sigure. Pe de altă parte, ratele dobânzilor ROBOR pentru 3 luni au scăzut cu peste 1 punct procentual de la maximul atins în luna martie, în principal ca urmare a reducerii ratei dobânzii de politică monetară. Până la sfârşitul anului, ne aşteptăm la o scădere a ratelor dobânzilor sub 2%, în concordanţă cu rata dobânzii de politică monetară, care ar putea să scadă la 1%. Evident, ajustările vor privi şi ratele dobânzilor pentru credite şi depozite. Cursul de schimb însă este relativ stabil şi anticipăm că această tendinţă va continua, cu un curs RON/EUR în intervalul 4,8-4,9 lei/euro până la sfârşitul anului (când prognoza noastră indică un curs de 4,85 lei pentru un euro).”
    Răsvan Radu susţine că vede probabilă o reducere suplimentară a ratei dobânzii de politică monetară până la finalul acestui an, prin trei tăieri adiţionale de câte 0,25 puncte procentuale. Iar în ceea ce priveşte rezerva minimă obligatorie, şeful UniCredit Bank este de părere că scăderi suplimentare ar fi necesare doar dacă BNR  decide să contracareze un potenţial deficit structural al lichidităţii. „Până acum, banca centrală a dovedit că poate gestiona foarte bine lichiditatea din piaţă prin instrumente de tip repo”.
    BNR a diminuat de două ori dobânda de politică monetară în prima jumătate a acestui an, de la 2,5% la 2% şi, ulterior, până la 1,75% pe an şi a injectat lichiditate în sistem prin operaţiuni repo bilaterale, trecând şi la achiziţia, în premieră, de titluri de stat de pe piaţa secundară.
    Odată cu scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară, putem să vedem şi o ajustare a dobânzilor la credite, însă în perioadele de criză de obicei se produce o contracţie a creditării, atât din cauza diminuării cererii, cât şi ca urmare a ajustării ofertei, băncile devenind mai prudente şi mai selective, pentru a nu acorda împrumuturi care să se transforme în credite neperformante, pe parcursul crizei. În opinia şefului UniCredit Bank, o uşoară scădere a creditării s-ar putea înregistra pe segmentul retail.
    „Pentru anul în curs estimăm o uşoară scădere a pieţei în cazul persoanelor fizice (-1%), în special ca urmare a impactului măsurilor de carantină asupra segmentului de credite de consum, însă ne aşteptăm ca încrederea consumatorilor să revină treptat. Pe segmentul creditelor pentru locuinţe vedem o uşoară creştere datorată programului Prima casă, dar şi ca rezultat al moratoriului, urmare aplicării căruia suma principală datorată s-a menţinut pentru creditele în discuţie”, explică Răsvan Radu.
    În ceea ce priveşte finanţarea companiilor, şeful UniCredit Bank anticipează că va evolua mai bine (Ă5%), în condiţiile în care moratoriul menţine principalul, dar şi datorită programelor naţionale şi externe de garantare pentru IMM-uri (cum ar fi de exemplu IMM Invest). În plus, clienţii companii vor continua să utilizeze liniile de credit deja aprobate.
    CEO-ul UniCredit Bank consideră că băncile vor continua să finanţeze economia, respectiv clienţii cu o situaţie financiară echilibrată şi proiecte viabile.
    „Aşa cum am precizat, sistemul bancar este parte a soluţiei în această perioadă incertă pe care o traversăm, fiind capabil şi disponibil să finanţeze în continuare proiecte, atâta timp cât debitorul demonstrează o situaţie financiară echilibrată şi un proiect viabil. După cum se observă deja, programul IMM Invest a fost bine primit atât de bănci, cât şi de posibilii clienţi. În ceea ce îi priveşte pe clienţii persoane fizice, ne aşteptăm ca băncile să finanţeze în continuare achiziţia de locuinţe, deoarece nu preconizăm variaţii semnificative ale preţurilor imobiliarelor.”
    Băncile ar putea să continue creditarea în condiţiile în care au şi suficiente resurse, atrase în principal de pe piaţa internă, şi nu mai sunt atât de dependente de finanţările de la băncile-mamă. Iar apetitul pentru economisire creşte în condiţiile incertitudinilor determinate de panedemia de COVID-19.
    „Pentru sistemul bancar, depozitele rezidenţilor au crescut cu aproape 14% în mai 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Este evident că, în contextul incertitudinilor recente, apetitul pentru economisire este în creştere (îndeosebi prin intermediul celui mai sigur instrument) în detrimentul consumului. Este firesc să fie aşa, având în vedere că atât persoanele fizice, cât şi companiile, aleg să pună deoparte orice surplus disponibil pentru a putea face faţă eventualelor dificultăţi viitoare.”
    O problemă a sistemelor bancare ce apare în perioadele de criză economică este creşterea creditelor neperformante (NPL-non-performing loans) din bilanţurile băncilor, în condiţiile în care cresc şi insolvenţele şi falimentele şi şomajul. Însă sistemul bancar românesc este bine capitalizat şi poate face faţă unei eventuale creşteri a ratei NPL, după cum spune şeful UniCredit Bank România.
    „Date fiind rezultatele financiare din perioada precedentă şi capitalizarea bună, sistemul bancar este într-o poziţie în care poate face faţă unei eventuale creşteri a creditelor neperformante. După criza financiară din 2007, portofoliile băncilor au fost curăţate într-o mare măsură, iar creditele au fost acordate în condiţii prudenţiale mai stricte. În martie 2020, ponderea creditelor neperformante în sistemul bancar era de 3,94% (potrivit datelor BNR), însă desigur că o creştere a acestui indicator ar fi un semnal de alarmă la care suntem foarte atenţi”.
    Totuşi, deşi o posibilă creştere a şomajului în a doua parte a anului ar putea afecta negativ ponderea creditelor neperformante, Răsvan Radu se arată încrezător că măsurile de sprijinire a economiei adoptate de guvern (programe de sprijinire a angajatorilor, OUG 37/2020 pentru amânarea ratelor, IMM Invest) îi vor ajuta pe debitori, atât persoane fizice, cât şi juridice, să evite dificultăţi suplimentare.
    Şeful UniCredit Bank a amintit că pentru sectorul bancar principalele provocări în pandemie au fost legate de implementarea rapidă a planurilor pentru continuarea activităţii, de menţinerea unui nivel optim de deservire a clienţilor pe parcursul stării de urgenţă, de interacţiune cu clienţii în mediul online, de urmărire a evoluţiei lichidităţilor şi solvabilităţii, cu monitorizarea strictă a poziţiei de capital. De asemenea, implementarea rapidă a soluţiilor pentru suspendarea obligaţiilor de plată lunare din contractele de credit şi a altor măsuri guvernamentale a fost pentru sistemul bancar o prioritate.
    Dincolo de efectele negative, pandemia a determinat şi o accelerare a procesului de digitalizare, şi nu doar în bănci.
    „Contextul pandemic a demonstrat încă o dată beneficiile proceselor de digitalizare iniţiate de bănci în anii trecuţi. Este dificil să ne imaginăm cum ar fi evoluat situaţia actuală fără disponibilitatea instrumentelor şi produselor digitale, aşa cum sunt cardurile, internet şi mobile banking, plăţile la distanţă, semnătura digitală etc. Acest proces, demarat deja de majoritatea băncilor de ceva timp, a fost însoţit de discuţii legate de reconversia profesională a anumitor funcţii. Din perspectiva Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), între ai cărei membri se numără şi UniCredit Bank, vă pot spune că suntem cu toţii de acord că digitalizarea reprezintă o oportunitate atât pentru bănci cât şi pentru angajaţi, inclusiv din perspectiva identificării de noi specializări pentru funcţiile curente a căror relevanţă ar putea scădea ca urmare a accelerării digitalizării. În ceea ce priveşte păstrarea angajaţilor, la nivelul CPBR nu se discută asemenea aspecte, fiecare bancă luându-şi propriile decizii. Vă putem spune însă că la nivelul CPBR am iniţiat şi un program de e-learning cu 500 de cursuri online disponibil pentru toţi cei aproape 25.000 de angajaţi ai băncilor membre ale CPBR.”
    Referindu-se la declinul economiei din cauza crizei coronavirusului, şeful UniCredit Bank anticipează o revenire a economiei la nivelul de dinaintea pandemiei în 2022 sau 2023, România urmând să înregistreze în 2020 o contracţie a PIB de 8%.
    „Vestea bună este că toate recesiunile se termină la un moment dat, iar economiile europene ar putea să revină la nivelul de activitate de dinaintea pandemiei în 2022 sau cel mai târziu 2023. Vedem pentru regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) un scenariu de recesiune cu evoluţii între minus 5% şi minus 10,5%, iar prognoza noastră este că România se va confrunta cu o contracţie de circa 8% în termeni reali. Ne aşteptăm la o redresare treptată începând cu trimestrul al treilea al anului 2020, însă este posibil ca revenirea să nu fie completă deoarece atât companiile româneşti cât şi comerţul internaţional vor continua să se confrunte cu anumite probleme.”
    Pe măsură ce economia se va repune în mişcare, rapiditatea creşterii economice şi forma de redresare vor depinde foarte mult de ceea ce urmează din punctul de vedere al pandemiei, de evoluţia economiei globale şi de evoluţia şomajului, în opinia lui Răsvan Radu.
    „Cele mai probabile scenarii pentru România sunt cele pentru o redresare în formă de V asimetric, chiar dacă este probabil ca până la finalul anului viitor să nu revenim la punctul de dinaintea crizei, sau în W, dacă ne vom confrunta cu un nou val de epidemie şi vor fi reintroduse restricţii (chiar dacă nu la fel de severe ca în primăvară); un astfel de scenariu ar însemna ca unele investiţii să fie amânate din nou, iar micile companii vor avea cel mai mult de suferit. Într-o astfel de situaţie, autorităţile ar putea fi obligate să menţină şi în prima parte a lui 2021 unele măsuri de sprijinire a sectorului privat.”
    O redresare economică necesită investiţii publice şi private deopotrivă, dar şi dezvoltarea activităţii companiilor. De asemenea, măsurile de sprijinire pentru forţa de muncă sunt foarte importante, deoarece în absenţa unor măsuri guvernamentale în acest sens, şomajul ar putea creşte, încetinind redresarea cererii de consum, explică şeful UniCredit Bank.
    Impactul acestui episod pandemic asupra diferitelor sectoare ale economiei este diferit astfel că există anumite sectoare care vor avea de suferit o vreme, altele definitiv dacă nu vor reuşi să se reinventeze şi o a treia categorie are un potenţial important de creştere, consideră Răsvan Radu.
    „În comparaţie cu criza precedentă, nivelul dobânzilor este mult mai scăzut. În afară de industriile direct afectate de perioada pandemiei, nu aşteptăm un impact puternic negativ şi de lungă durată la nivel economic, celelalte sectoare având capacitatea să se reorienteze sau să se redreseze. De exemplu, printre sectoarele cele mai afectate până se va găsi un tratament pentru coronavirus se află cele care presupun contacte frecvente între persoane (restaurante, cafenele etc.), activităţi în spaţii aglomerate (mall-uri, cinematografe, săli de concerte etc.) sau turism de masă (companii aeriene şi hoteluri de mare capacitate etc.). Pe de altă parte, companiile din sectoare precum logistică, IT, servicii de livrări şi servicii personalizate, care încurajează limitarea contactelor între vânzători şi/sau furnizori şi clienţi, sunt posibili câştigători. Nu în ultimul rând, în următorul buget european (2021-2027) sunt alocate fonduri pentru domeniul energiei verde, iar acest lucru poate genera un anumit potenţial.”
    Dar care va fi strategia UniCredit Bank în această criză?
    Şeful UniCredit Bank România susţine că banca pe care o conduce este bine poziţionată pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi pentru a valorifica oportunităţile apărute în urma ridicării restricţiilor datorită politicii de risc prudenţiale din anii trecuţi şi a rezultatelor bune obţinute.
    „În ceea ce ne priveşte pe noi, date fiind businessul solid pe care l-am dezvoltat de-a lungul anilor, rezultatele bune obţinute şi politica de risc prudenţială, suntem bine poziţionaţi pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi a valorifica oportunităţile apărute în urma ridicării restricţiilor, datorită implementării cu succes a planului nostru Transform 2019 şi a acţiunilor proactive întreprinse anterior. Într-un scenariu care NU includea criza, UniCredit a întreprins proactiv acţiuni care au condus la consolidarea bazei de capital prin acumularea unor rezerve de capital şi limitarea volatilităţii în P&L şi bilanţ. Ştim că mulţi angajaţi şi multe companii au avut de suferit în această perioadă, astfel că am implementat rapid măsuri menite să îi ajute să depăşească dificultăţile.”
    Rasvan Radu afirmă că UniCredit Bank îşi va continua activitatea „la fel de susţinut ca şi până acum, controlând ceea ce putem controla – de exemplu, costurile, şi menţinând întotdeauna o abordare conservatoare”, el nefăcând speculaţii cu privire la evoluţia indicatorilor financiari ai băncii.
    „Economiile europene au început să se redeschidă doar foarte recent şi treptat, astfel că este mult prea devreme să putem cuantifica forma şi ritmul unei potenţiale redresări şi, astfel, să putem da vreo indicaţie în ceea ce priveşte evoluţia pe întreg anul. Pilonii principali ai planului nostru Team 23 rămân priorităţile noastre strategice, iar UniCredit va actualiza planul strategic şi va prezenta noile ipoteze în cadrul Zilei Pieţelor de Capital, care va avea loc în prima jumătate a anului 2021.”
    UniCredit continuă şi în această perioadă respectarea condiţiilor prudenţiale în acordarea de credite atât pentru cele fără garanţii guvernamentale, cât şi pentru cele care intra sub diferite scheme de ajutor, a dat asigurări şeful băncii.
    În ceea ce priveşte resursele disponibile ale UniCredit pentru susţinerea creditării, şeful băncii a arătat că UniCredit are „o poziţie foarte bună din acest punct de vedere, cu evoluţii pozitive constante în anii anteriori în privinţa depozitelor atrase, poziţie pe care ne dorim să o menţinem şi pe mai departe“.
    „De exemplu, indicatorii de business de la sfârşitul lunii martie 2020 reflectă o majorare a depozitelor atrase cu 11,7% comparativ cu martie 2019. La UniCredit, am încurajat mereu economisirea, în special prin canale digitale, şi o facem în mod constant prin diferite campanii.“
    Referindu-se în continuare la strategia UniCredit, Răsvan Radu a mai menţionat că prioritatea strategică rămâne digitalizarea serviciilor bancare, banca pe care o conduce urmărind să devină un jucător de top pe retail digital banking. El susţine că băncile care vor câştiga în viitor vor fi băncile simple, eficiente, care le oferă clienţilor produse şi servicii bancare care chiar contează pentru ei – oriunde şi oricând au nevoie de ele.
    „În ceea ce priveşte strategia UniCredit, noi credem că băncile care vor câştiga în viitor vor fi băncile simple, eficiente, care le oferă clienţilor o experienţă de calitate ridicată, cu produse şi servicii bancare care chiar contează pentru ei – oriunde şi oricând au nevoie de ele. Astfel, la UniCredit am început să promovăm digitalizarea şi inovaţia încă de acum câţiva ani, cu ambiţia de a deveni un jucător de top în segmentul digital banking din România, în concordanţă cu abordarea grupului. Am făcut progrese importante în acest sens, oferindu-le clienţilor noştri numeroase produse şi servicii digitale inovatoare, şi aceasta va rămâne factorul de creştere pe care îl urmărim şi în viitor. Experienţa noastră din timpul pandemiei ne-a arătat încă o dată că activitatea bancară trebuie să aibă o abordare foarte orientată către oameni, chiar dacă include acest trend de digitalizare, iar, pe de altă parte, reţeaua noastră a fost deja adaptată de-a lungul anilor la nevoile pieţei.”
    De-a lungul timpului, UniCredit a adus pe piaţa din România soluţii bancare digitale inovatoare, precum mPOS, semnătura digitală, plăţile prin Apple Pay, noua soluţie BusinessNet sau soluţia de comerţ electronic, iar acum accelerează implementarea unor noi proiecte în acest segment, a amintit Răsvan Radu.
    „Prioritatea noastră strategică rămâne digitalizarea serviciilor bancare pentru companii – segment în care suntem lideri de piaţă – dar şi a persoanelor fizice, pentru care dezvoltăm în continuare produse şi soluţii, astfel încât să le putem oferi acces facil la operaţiunile bancare. Transformarea digitală a companiilor este nu doar necesară din cauza contextului actual, ci este şi extrem de benefică şi apreciată de clienţii noştri. Prin urmare, vom continua să dezvoltăm şi să promovăm, prin oferta noastră de business, această nouă modalitate de a face afaceri, care poate însemna eficienţă sporită din punctul de vedere al costurilor, dar şi al timpului, pentru clienţii noştri. Ne menţinem, de asemenea, angajamentul ferm de a rămâne un partener de încredere pentru clienţii noştri, atât companii cât şi persoane fizice, de a dezvolta relaţii pe termen lung şi de a sprijini economia reală.“
    UniCredit Bank, a cincea bancă de pe piaţa românească, mizează în continuare pe creşterea organică, banca dorind să contribuie la relansarea economiei româneşti, după cum susţine CEO-ul UniCredit Bank România.
    „Angajamentul nostru rămâne neschimbat, pentru consolidarea sustenabilă a businessului, pentru o evoluţie organică şi o creştere constantă, cu scopul de a deveni un jucător de top în segmentul de retail digital banking în România, în conformitate cu abordarea multi-channel din cadrul grupului. Bazându-ne pe poziţia solidă pe care o avem şi ţinând cont şi de evoluţia economiei, vrem să contribuim în continuare la relansarea economiei româneşti şi să ne sprijinim clienţii, atât persoane fizice, cât şi juridice, oferindu-le finanţările de care au nevoie, inclusiv prin programe precum IMM Invest, dar şi prin alte programe cu garanţii guvernamentale şi/sau europene.”

    Cine este Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România
    ● Şi-a început cariera bancară în urmă cu aproape 30 de ani, la BCR.
    ● Pentru scurt timp a fost vicepreşedinte al CEC, în 2000.
    ● Din 2001 a fost recrutat de austriecii de la Raiffeisen pe postul de vicepreşedinte responsabil cu retailul.
    ● Patru ani mai târziu, în 2005, a pariat pe planurile de extindere ale italienilor de la UniCredit şi a fost instalat ca CEO al filialei locale UniCredit România.
    ● În 2007, când a avut loc consolidarea locală dintre UniCredit şi HVB Ţiriac Bank, el şi-a păstrat poziţia de CEO şi în banca rezultată din fuziune.
    ● Este de formaţie inginer, absolvent al unui MBA la Paris şi apoi al Harvard Business School în 2001.

    Indicatori financiari UniCredit Bank
    ● Grupul italian UniCredit, care deţine a cincea cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a raportat pentru primul trimestru din 2020 un profit net consolidat de 15 mil. euro din operaţiunile din România, potrivit rezultatelor financiare anunţate la Milano. Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, câştigul net al UniCredit este în scădere cu 64%.
    ● Pentru întregul an 2019, grupul italian UniCredit raportase creşterea profitului net din România cu circa 13% comparativ cu 2018, până la 132 mil. euro.
    ● Soldul creditelor acordate de UniCredit în România a depăşit la sfârşitul lui T1/2020 nivelul de 6,1 mld. euro, fiind cu 4,4% peste nivelul din T1/2019, confom raportului financiar al grupului italian.
    ● Veniturile operaţionale ale UniCredit pe piaţa românească au crescut cu 1,8% în T1/2020, până la 111 mil. euro, după cum reiese din datele raportate de banca-mamă.
    ● Cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 4,1% comparativ cu T1/2019, până la 43 mil. euro, potrivit raportului financiar al grupului italian.
    ● UniCredit a obţinut venituri nete din dobânzi de 71 mil. euro, mai mari cu 7,8% faţă de T1/2019, aceasta fiind principala sursă de câştig pentru bancă. O creştere mai temperată, de 4,5%, se observă în cazul veniturilor din comisioane, care au ajuns la finele primului trimestru din acest an la 17 mil. euro, după cum reiese din datele raportate de banca-mamă.
    ● Depozitele atrase de UniCredit de la clienţi au făcut în T1/2020 un salt de 11,7%, la 6,73 mld. euro, nivelul depăşind cu circa 600 mil. euro soldul creditelor.
    ● Raportul costuri/venituri a urcat la sfârşitul primului trimestru la 38,5%, de la 37,7% în T1/2019.
    ● Pe piaţa locală, UniCredit Bank ocupă locul cinci în topul după active din 2019, cu o cotă de piaţă de 8,99%.
    Sursa: Raportările financiare ale grupului italian UniCredit Group

  • 105 Cele mai puternice femei din business: Marina Zara, Metro Cash & Carry România

    Profilul Marinei Zara, care este marketing driver & customer engagement artist pentru Metro Cash & Carry, a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business.

    Din rândul celor mai recente reuşite ale sale, Marina Zara aminteşte de campaniile de brand destinate clienţilor profesionişti, axate pe parteneriatul între aceştia şi Metro Cash & Carry. Iar pentru anul în curs, planurile sale se axează pe strategia retailerului de transformare digitală: „Clienţii noştri sunt consumatori de informaţie digitală şi conectaţi la platformele sociale de unde consumă informaţie relevantă afacerii lor”, spune Zara. Ea este de părare că a fi femeie în businessul corporatist este un avantaj, datorită creativităţii şi inovaţiilor aduse de femei în business. „Nu am avut impresia niciodată în parcursul meu profesional că dacă aş fi fost bărbat aş fi obţinut mai mult sau aş fi fost tratată altfel, fiindcă determinarea de a obţine succesul într-un proiect nu diferă în funcţie de sex”, subliniază ea. Marina Zara le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep acum parcursul profesional să aleagă domeniile în care îşi doresc cu adevărat să profeseze, să nu îşi caute doar un loc de muncă, să nu îşi negocieze salariul şi să meargă pe principiul «let it be» fiindcă dacă îţi pasă şi eşti bun, beneficiile vor veni cu siguranţă; „să fie curioase, să nu accepte statu-quo-ul, să petreacă maximum 30 de minute pe zi pe reţele sociale, să se plimbe în natură, să asculte muzică şi să nu uite să se joace!”.

  • Antreprenoarea care a construit de la zero o afacere de milioane de euro şi îşi vinde astăzi produsele fabricate în România în peste 50 de ţări

    „Cred că un lider există în primul rând prin valorile lui şi prin ce poate construi în echipă, poate o femeie este mai sensibilă şi exagerat de responsabilă. Pe plan extern, în relaţiile cu clienţii, m-a ajutat că sunt femeie, am avut un capital de încredere în plus. Veneam dintr-o ţară cu grad mare de risc şi am obţinut totuşi credite de milioane de euro.”

    Doina Cepalis deţine grupul de firme Te-Rox, ce produce scaune auto pentru copii, cea mai mare parte a businessului mergând la export. Scaunul auto pentru copii a purtat-o pe Doina Cepalis din nordul Moldovei în toată lumea: produsele made in Romania ajung astăzi în peste 50 de ţări. Grupul Te-Rox este format din trei companii ce administrează un total de patru unităţi de producţie în trei judeţe, Neamţ, Iaşi şi Botoşani.

    „Dacă sunt întrebată deseori dacă m-a ajutat în business faptul că sunt femeie, pot să spun că o dată m-a ajutat – am plâns, iar poliţia municipiului s-a deschis special pentru mine ca să-mi reînnoiesc buletinul”, spunea anterior Doina Cepalis, despre licitaţia prin care avea să cumpere prima sa fabrică. Ea vrea să lase afacerea moştenire familiei şi a implicat-o deja pe fiica ei în businessul de producţie şi retail online. Conform ZF, anul trecut au existat unele discuţii referitoare la atragerea unui partener minoritar alături de care să continue dezvoltarea grupului, însă fără să cedeze controlul asupra afacerii.

    Profilul Doinei Cepalis a apărut în anuarul 105 MANAGERI DE TOP, publicat în luna martie de Business MAGAZIN.

     

  • Cinematografe Drive-in: unul dintre puţinele lucruri bune oferite de pandemie

    În Marea Britanie, de pildă, a existat deja înainte de criză acest tip de cinematograf temporar, iar ministrul de finanţe Rishi Sunak pare a fi dornic să grăbească redeschiderea lor în timp ce britanicii găsesc noi forme de distracţie în timpul pandemiei. Imaginea unei maşini decapotabile din care să urmărim alături de alte zeci de oameni filmele difuzate, prin parbriz, în timp ce ne delectăm cu burgeri sau floricele, pare foarte romantică.

  • Start-up-ul românesc care se pregăteşte pentru o finanţare de peste jumătate de milion de euro

    Ce şi-ar putea dori mai mult în această perioadă brandurile, care se confruntă cu o mare de incertitudine şi un climat de business volatil, decât să obţină din campaniile de promovare rezultate mai bune la costuri mai mici? Tehnologia face posibile aceste lucruri, iar start-up-ul local ProductLead demonstrează acest lucru.

     

    „Un brand are foarte multe date şi îi este imposibil să le proceseze doar cu un Excel, spre exemplu. Este foarte greu să proceseze tot volumul de date din offline, online şi social media cu instrumente rudimentare şi să înţeleagă care este cel mai bun conţinut, care sunt produsele şi zonele în care trebuie să ducă campaniile şi să îşi optimizeze  bugetele”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Bocai, cofondator al ProductLead. El a adăugat că platforma analizează toate aceste date prin intermediul unor algoritmi de inteligenţă artificială oferind o serie de informaţii relevante pentru un suport decizional mai bun al echipei de marketing. „Astfel, echipa poate vedea mult mai repede şi mai limpede direcţia pe care să meargă. Ne uităm în principiu la social media, dar distribuţia asset-urilor pe care le generează platforma poate fi făcută oriunde.”
    Start-up-ul ProductLead a pornit ca un spin-off din agenţia digitală Evonomix, ideea dezvoltării platformei venind în 2017.  „Ideea a venit din proiectele de e-commerce pe care le desfăşuram la acea perioadă, iar de atunci tot lucrăm la ea. Însă de atunci şi până acum am pivotat de minimum cinci ori produsul ca urmare a interacţiunilor cu piaţa şi a
    feedback-ului pe care l-am avut de la clienţi şi de la parteneri precum Facebook, LinkedIn şi TikTok”, a povestit Mihai Bocai.
    Ce este însă în prezent şi ce face ProductLead? „ProductLead este o platformă de adTech şi social analytics. Este o platformă cu care ne propunem să ajutăm echipele de marketing să obţină rezultate mult mai bune, de zece ori mai bune, cu o fracţiune din costul pe care îl au în acest moment – atât timpul şi oamenii pe care îi alocă acelor procese, cât şi bugetele pe care le au pentru publicitate.“
    Practic, platforma ProductLead ajută echipele de marketing să scaleze zona de conţinut generând conţinut relevant pentru consumatorii lor, să automatizeze procesul de distribuţie a conţinutului şi în acelaşi timp să îşi automatizeze modul de lucru cu cei care produc acel conţinut – creatori de conţinut sau microinfluenceri.
    Platforma ProductLead este vândută în regim SaaS (Software as a Service), companiile plătind un abonament lunar pentru utilizarea acesteia. Tariful abonamentelor variază între 1.000 euro şi 6.000 euro pe lună în funcţie de nivelul de complexitate al platformei care se implementează la client.
    „Modelul nostru de monetizare se bazează pe un abonament lunar pentru a avea acces la platforma noastră. Nu este o platformă propice pentru o activare unică, ci este o platformă cu care trebuie să lucrezi pe termen lung, să o setezi în interiorul organizaţiei tale şi să culegi date astfel încât să avem date pe care să optimizăm deciziile.”
    Start-up-ul are clienţi din două zone – enterprise, zonă pe care o defineşte ca fiind formată din top 10 cei mai mari jucători dintr-o geografie şi dintr-o anumită industrie, şi zona de companii mijlocii, care trebuie să aibă minimum 1,5 milioane euro venituri din vânzări online.
    „Avem clienţi din România, cât şi din străinătate – Europa, Asia, America. În prezent, circa 65% din clienţi provin de pe piaţa locală, iar restul din străinătate. Acum trecem în perioada de scalare pe pieţe externe, ţinta noastră actuală fiind zona Europei Centrale şi de Est – Ungaria, Polonia, România şi Cehia. Ne uităm şi la Europa de Vest şi prin parteneri ne uităm şi la pieţele din Asia şi America”, a menţionat Mihai Bocai.
    Printre clienţii ProductLead se numără branduri precum Samsung, Colective, Coca-Cola, Lensa, Douglas, Watchshop, BCR, Answear, Notino, Marionnaud, Henkel, Diageo, Fitbit sau F64.
    Anul acesta, start-up-ul şi-a propus să îşi crească veniturile de patru ori faţă de 2019, ţinta fiind revizuită în contextual actual al crizei cauzate de pandemia de COVID-19. „Ne-am revizuit ţinta la creşteri de patru ori, faţă de cinci ori, ca urmare a condiţiilor  actuale. Toată lumea a fost afectată de pandemie. În martie-aprilie am avut scăderi, iar la final de aprilie şi mai am început să creştem din nou. Totul este foarte volatil în această perioadă, nimeni nu ştie exact ce plan să îşi facă pentru următoarele luni”, a subliniat antreprenorul.
    Până acum, start-up-ul a atras o investiţie de la fondul local de investiţii Sparking Capital, iar în prezent se află în discuţii avansate pentru atragerea unei noi runde de finanţare, care se va ridica la circa 600.000-750.000 euro.
    „Ne pregătim pentru următoarea rundă de finanţare. Este tot o rundă de tip, iar în prezent nevoia noastră de finanţare este între 600.000 şi 750.000 euro, sumă care să ne ajungă pentru a dezvolta planul pe care îl avem pentru următoarele 18 luni. Suntem deja în discuţii avansate cu mai multe fonduri de investiţii, nu doar din România“, a precizat cofondatorul ProductLead. El a adăugat că în prezent caută un fond care să aibă în portofoliu businessuri complementare cu cel al ProductLead. „Ne uităm la fonduri care să vină şi cu altceva în afară de bani. Sincer, în acest moment în piaţă, chiar dacă este criză, nu este greu să faci rost de astfel de sume dacă ai un produs bun, o echipă bună, în schimb este mai greu să găseşti un fond care să vină cu know-how, cu sinergii – să aibă în portofoliu investiţii cu care să poţi face parteneriate şi să creşti împreună cu acele businessuri. Ne uităm şi la acest aspect, nu doar la bani.“
    Până în prezent, fondatorii start-up-ului au discutat cu peste 25 de fonduri, majoritatea din străinătate, faţă de circa 10 fonduri în cazul primei investiţii atrase. „În prima rundă de investiţii nu ne-am uitat foarte atent la portofoliul de investiţii, ci la partenerii din fondul respectiv – ce au făcut, ce background au şi cum ne pot ajuta. De data aceasta ne uităm însă foarte atent la portofoliul de investiţii. Degeaba mă duc spre exemplu să iau bani de la un fond care a investit strict pe agricultură, sau în altfel de businessuri care sunt cu totul diferite faţă de zona în care activăm noi.“
    În ceea ce priveşte echipa ProductLead, aceasta este formată în prezent din 10 oameni, iar start-up-ul recrutează acum activ pe zona de dezvoltare software şi vânzări. „Echipa a pornit ca un spin-off din agenţia digitală, dar acum este formată 65% din angajaţi noi.”

    ProductLead
    Ce face? Platformă software pentru marketing
    Necesar de finanţare: circa 600.000-750.000 euro
    Invitat: Mihai Bocai, cofondator al ProductLead

    Jobful
    Ce face? Platformă online de recrutare
    Finanţare primită până acum: 250.000 euro
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful 

    XeoSmartHome
    Ce face? Soluţii IoT pentru activităţi casnice
    Invitat: Claudiu Neamţu, fondator al XeoSmartHome

    Medicalo
    Ce face? Sistem de management al pacienţilor externaţi
    Finanţare atrasă până acum: 200.000 lei
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 lei
    Invitat: Andreea Porumb, fondator şi CEO al Medicalo 

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.