„Jonglăm între viaţa noastră de familie şi creşterea unei afaceri în care credem cu adevărat. Fiind implicaţi până în cel mai mic detaliu în tot procesul de realizare a decorurilor, aranjamentelor, invitaţiilor şi, în general, a tuturor aspectelor ce au ţinut de organizarea nunţii noastre, am avut ocazia să aflăm şi ce tipuri de accesorii erau la acel moment mai greu de găsit pe piaţă”, povesteşte Ramona Vasile. Doar un mic pas a fost de făcut de la idee până la business, adaugă ea. În următorii doi ani au făcut economii pe care le-au investit ulterior în achiziţia de materie primă, în închirierea, dezvoltarea şi lansarea unui magazin online.
Încet-încet, au început să producă accesorii pentru caligrafie, ştampile pentru sigiliu din ceară sau sigilii autoadezive. „Nu am calculat niciodată suma fixă investită, însă aceasta depăşeşte cu siguranţă 11.000 de euro în acest moment. O parte din aceşti bani au fost investiţi în achiziţia de echipamente şi utilaje”, spune Marian Vasile. Veniturile celor doi antreprenori au fost de 15.000 de lei (puţin peste 3.000 de euro) în 2019, la o marjă de profit de aproximativ 30%, care nu include însă şi amortizarea echipamentelor achiziţionate. „Principalul obiectiv pe care îl avem pentru 2020 este de a interacţiona şi mai mult cu persoanele care ne sunt clienţi. Ne dorim să organizăm diverse întâlniri cu pasionaţi de caligrafie, de ilustraţie, cu graficieni sau designeri de invitaţii şi materiale promoţionale.” Ramona şi Marian Vasile vor, de asemenea, să participe mai mult la târguri dedicate organizării de evenimente, pentru ca Decor Diafan – numele pe care l-au dat businessului lor – să se dezvolte ca brand. „Produsele sunt fabricate în studioul nostru, 100% handmade (manual – trad.), având însă materie primă provenită şi din import, din ţări precum Franţa, Germania sau Italia.” Pentru că ei au văzut că orice afacere antreprenorială porneşte greu şi are nevoie de susţinere, Ramona şi Marian Vasile vor să susţină, la rândul lor, atelierele de produse handmade care vând produse asemănătoare sau care completează gama de produse Diafan. „Clienţii noştri sunt persoanele pasionate de caligrafie, de desen şi ilustraţie, persoane care vor să-şi personalizeze accesoriile legate de un eveniment special din viaţa lor sau pur şi simplu persoane cu hobby-uri din sfera handmade”, spune Ramona Vasile. O altă categorie o reprezintă firmele cu activităţi de organizare de evenimente, de design al articolelor de papetărie pentru diferite evenimente sau care se ocupă de marketing.
O colecţie de culori perlate pentru caligrafie sub brandul Diafan costă 99 de lei, iar o ştampilă personalizată cu mesajul dorit de cumpărător porneşte de la 119 lei, în funcţie de formă şi dimensiuni.
Tag: numire
-
Când atenţia la detalii devine business
-
Ceartă în PSD pe numirea lui Şerban Nicolae la şefia Senatului – surse
Senatorii PSD au amânat, miercuri, votul privind alegerea preşedintelui Senatului, după un scandal legat de şefia acestei Camere. Surse din partid au declarat, pentru MEDIAFX, că preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, nu a fost de acord cu candidatura lui Şerban Nicolae.
Deşi alegerea preşedintelui Senatului figura pe ordinea de zi de miercuri, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Social-democraţii, care au cel mai mare grup parlamentar, au decis amânarea deciziei.
Deşi unii social-democraţi spun că nu s-a mai ales preşedintele din cauză că Şerban Nicolae trebuie sa aştepte şi un vot în Comitetul Executiv al partidului, surse politice au declarat pentru MEDIAFAX că e scandal în PSD pe numirea lui acestuia la şefia Senatului.
Mai mult, spun sursele citate, preşedintele interimar al partidului, Marcel Ciolacu, nu ar fi de acord ca Şerban Nicolae să fie preşedintele Senatului.
Şi Titus Corlăţean s-ar fi supărat că nu a fost propus pentru ocuparea acestei funcţii.
-
Chimcomplex anunţă finalizarea operaţiunilor de integrare şi numeşte o nouă echipă executivă
În concordanţă cu planul strategic iniţial, la un an după achiziţia activelor Oltchim, Chimcomplex a finalizat operaţiunile de integrare şi numeşte o nouă echipă executivă. Se îmbunăţeşte astfel structura de conducere a companiei şi se face transferul mai multor funcţii de conducere la nivel regional. Echipa executivă se separă de cea administrativă, noul sistem de management fiind conceput pentru a facilita implementarea strategiei de dezvoltare în cel mai echilibrat mod. Echipa executivă proaspăt numită este susţinută de către consiliul de administraţie pe principii de guvernanţă corporatistă, iar împreună vor pune în practică planul de dezvoltare al companiei pentru perioada 2020 – 2022. Executivii Chimcomplex sunt lideri competenţi şi experimentaţi pentru poziţionarea companiei către o creştere durabilă. Aceştia aduc expertiză globală din domeniul industriei, comercial şi producţie, consolidând compania.
Funcţia de CEO Chimcomplex a fost preluată de la începutul lunii februarie 2020 de Tivadar Runtag. De-a lungul carierei sale acesta a ocupat poziţii de management în Ungaria, Turcia, Cehia şi România, în cadrul unor companii internaţionale precum OMV şi Shell. Anterior acestei noi poziţii Tivadar Runtag a fost CEE Cluster Manager la Prista Oil. Tivadar Runtag va conduce o echipă nou formată care va coordona operaţiunile financiare, comerciale, producţia şi distribuţia.
Adrian Dumitriu va prelua din luna aprilie funcţia de Chief Financial Officer (CFO) Chimcomplex. Acesta îşi va utiliza expertiză în management strategic şi financiar pentru coordonarea operaţiunilor financiare ale companiei. Adrian Dumitriu are o experienţă profesională de peste 15 ani ca director financiar pentru operaţiunile din România ale unor corporaţii internaţionale precum Campofrio – Spania, Agrana – Austria, Alstom – Franta, Al Rajhi Group – Arabia Saudită. Anterior a ocupat pozitia de Director Financiar al companiei Nuclearelectrica SA.
Serghei Gheorghe a preluat funcţia de Chief Supply Chain Officer (CSCO) Chimcomplex după ce în ultimii 15 ani a fost director de achiziţii şi chief procurement officer, iar în ultimii 5 ani şi vicepreşedinte al producătorului de aluminiu Alro Slatina.Armand Spiru a fost numit Chief Commercial Officer (CCO) Chimcomplex, după ce în ultimul an a fost director comercial adjunct al Chimcomplex Vâlcea şi anterior, pentru o perioada de 7 ani, director comercial Oltchim. Anterior pozitiilor detinute în domeniul chimiei a condus departamentele comerciale şi cele de project management ale unor companii din IT, Leasing şi FMCG, beneficiind astfel de o experienţă însemnată privind relaţiile de afaceri şi mediul de business privat.
Dumitru Coman, parte a echipei Chimcomplex de 30 de ani, a preluat funcţia de Chief Technical Officer (CTO), anterior acesta ocupând în ultimii ani 26 ani poziţia de director general Chimcomplex Borzeşti şi cea de director tehnic tot la Chimcomplex Borzeşti.
Victor Avram este Chief Operating Officer (COO) Chimcomplex Vâlcea. Acesta a început să lucreze în Oltchim acum 30 de ani. Victor Avram a ocupat diverse funcţii de top management de-a lungul anilor şi a fost unul dintre cei responsabili pentru strategia de creştere a companiei, dezvoltarea activelor şi managementul unor programe complexe de dezvoltare.Daniel Prisacariu este Chief Operating Officer (COO) Chimcomplex Borzeşti, fiind promovat din funcţia de director comercial pe care o ocupa de 16 ani în cadrul companiei. Daniel Prisăcariu face parte din echipa Chimcomplex de 24 de ani.
Compania a intrat într-o fază de transformare extinsă, încă din 2017. Compania s-a concentrat pe reducerea semnificativă a datoriilor, a introdus o organizaţie mai simplă, mai integrată şi mai receptivă şi a început un program de economii substanţiale a costurilor. În 2018, Chimcomplex Borzeşti a achizitionat 5 grupe de active Oltchim, astfel noua entitate creată a devenit cel mai mare combinat chimic din România.
Noul plan de dezvoltare 2020-2022 îşi propune o creştere rentabilă şi durabilă, valorificând câştigurile realizate în timpul transformării. Compania se concentrează acum pe creşterea veniturilor şi eficienţă operaţională.Chimcomplex este unul din cei mai importanţi fabricanţi de produse chimice din România şi cel mai mare exportator cu capital privat românesc. Compania operează cel mai mare combinat chimic din România, având 2 platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea.
Cu peste 60 de ani experienţă, compania produce şi comercializează produse clorosodice, polioli-polioteri, oxoalcooli plastifianţi, cloruri anorganice, solvenţi organici, alchilamine produse de sinteză organică şi gaze tehnice dar şi alte soluţii care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor şi industriilor. În primele 9 luni ale anului 2019 Chimcomplex a înregistrat o cifră de afaceri de 1.03 miliarde de lei.
-
FOCUS:Economia globală, pe cale să se gripeze. Efectul lebedei negre numită coronavirus, încă neclar
Lebăda neagră numită coronavirus readuce spectrul recesiunii asupra Europei. Deşi este încă devreme să se contabilizeze întreg efectul economic negativ, posibilitatea extinderii epidemiei în Europa vine după ce cele mai mari economii din UE au stagnat în finalul anului trecut, la limita recesiunii.
Diferite părţi ale economiei globale intră în pauză din cauza epidemiei, cel mai bun exemplu fiind China, unde fabricile au stat închise trei săptămâni, zeci de oraşe sunt încă sigilate, iar acum companiile mici şi mijlocii au dificultăţi în a-şi mai plăti salariaţii şi a găsi clienţi.
China este fabrica planetei, iar asta înseamnă că lanţurile de aprovizionare globale au fost lovite, cu estimări neclare în privinţa reluării în condiţii optime a activităţii economice. Apple a avertizat deja că vânzările sale în 2020 o să fie lovite şi vor fi sub prognozele anterioare, un scenariu prognozat şi de Volkswagen, unul din cei mai mari producători auto din lume. Asta în timp ce operatorii aviatici vor suferi pierderi de venituri de 29 miliarde de dolari, iar turismul în Asia Pacific va pierde circa 100 miliarde de dolari. Totodată, China s-a transformat în ultimii ani într-o economie a serviciilor, ceea ce înseamnă că repornirea motorului economic a devenit o chestiune şi mai dificilă pentru factorii de decizie de la Beijing.
Epidemia, ce tinde să se transforme într-o pandemie, pare acum să gripeze şi creşterea economiei globale, iar închiderea activităţilor economice şi sociale în Italia este cel mai negru scenariu care s-ar putea materializa în Europa.
La rapoartele dezastruoase venite din China, unde vânzările auto s-au prăbuşit cu 92% în prima jumătate a lunii februarie, se adaugă vestea că economia Japoniei s-a contractat cu 6,3% în trimestrul patru din 2019. În Coreea de Sud cazurile s-au înmulţit vertiginos, iar oprirea activităţilor în anumite părţi din Coreea de Sud şi Italia pe modelul Chinei este un scenariu foarte posibil dacă nu se temperează rata de creştere a noilor infecţii.
Indirect ar fi afectate şi celelalte economii europene, printre care şi România, în condiţiile în care Italia este al doilea partener comercial al ţării noastre. Germania, principalul partener al României, este deja gripată de Brexit, pierzând 10 miliarde de euro anual din cauza incertitudinilor comerciale, iar acum se adaugă un nou factor de incertitudine pe canalul comercial, China şi Italia fiind parteneri importanţi pentru cea mai mare economie europeană.
Per total, cinci economii mari ale lumii ar putea să intre în recesiune în prima jumătate a acestui an (Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Coreea de Sud – iar China încetineşte puternic). Asta în timp ce în Statele Unite activitatea economică a imensului sector de servicii (70% din economie) s-a redus şi ea în februarie pentru prima dată în ultimii patru ani potrivit unui raport preliminar.
În America, un factor de incertitudine major este însă nivelul pieţelor financiare. Potrivit analistului David Rosenberg de la Rosenberg Research, pieţele de acţiuni americane au ajuns la cel mai redus nivel al corelării cu economia reală din ultimii cel puţin 20 de ani, doar 7%. Totodată, investitorii au considerat până acum că epidemia nu va afecta creşterea economică, iar preţurile activelor listate au fost împinse la maxime, context în care Rosenberg spune că şansele de recesiune în SUA sunt de 90% pentru acest an. Tot el spune că Rezerva Federală va interveni probabil în luna iunie cu o reducere de dobândă.
-
Cele mai bune locuri de muncă. Bugetari care primesc salarii de mii de euro lunar din banii populaţiei deşi ei nu au nicio funcţie şi nici nu fac nimic
În a doua guvernare a premierului italian Giuseppe Conte au fost numiţi 42 de miniştri adjuncţi şi subsecretari, însă pentru 30 dintre ei nu s-a spus ce sarcini vor avea, scrie Euronews.
O multitudine de oficiali din diferite ministere nu au încă un titlu şi nu au putere politică. Aceşti politicieni, cărora li se plătesc salarii de 8.000 de euro net pe lună (cu toate că nu sunt parlamentari), nu au încă o jurisdicţie, cu toate că au trecut deja cinci luni de când au preluat funcţia.
„Dacă nominalizaţi, dar nu numiţi un rol, nominalizarea nu are niciun motiv, guvernul este disfuncţional. Dacă nu doriţi subsecretari, nu ar trebui să-i nominalizaţi. Admiteţi că nominalizarea este inutilă, deoarece vă admite neputinţa ”, spune Gaetano Azzariti, un expert constituţional la Universitatea La Sapienza din Roma.
În plus, problema se referă la ministerele cheie, inclusiv cel al afacerilor externe, finanţelor şi dezvoltării economice. „Situaţia politică este schizofrenică”, spun diverse voci.
-
Transelectrica numeşte un nou membru provizoriu în directorat după demisia lui Ioan Folescu
Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional, l-a numit joi pe Corneliu-Bogdan Marcu în funcţia de membru provizoriu în cadrul directoratului, cu mandat până la data de 20 aprilie 2020, potrivit unui comunicat al companiei remis Bursei.
Numirea este efectivă. Corneliu-Bogdan Marcu a absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Energetică, iar în prezent este inginer la Hidroelectrica şi consilier la Consiliul Judeţean Dâmboviţa.
Numirea a venit după ce Ioan Folescu, fost director general al Electrica, a renunţat la această funcţie după ce judecătorii au redeschis recent urmărirea penală pe numele său.
Ioan Folescu, fost membru PDL, actual membru PNL, a fost numit în funcţia de conducere la Transelectrica la mijlocul lunii decembrie. Tot în decembrie, Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) au dispus redeschiderea urmăririi penale pe numele fostului director general al Electrica în dosarul în care este acuzat că a luat mită pentru a atribui contracte în mod preferenţial.
Parchetul anticorupţie a clasat iniţial dosarul în 2018 din lipsă de probe. Împotriva acestuia şi a altor foşti administratori şi directori, Electrica a formulat în data de 27 noiembrie 2019 cereri de chemare în judecată pentru prejudicii aduse companiei în perioada 1 ianuarie 2013 – 30 iunie 2014. Cuantumul pretenţiilor este de 235.609.455 lei, suma nefiind actualizată cu inflaţia.
În dosarul prin care s-a decis redeschiderea urmăririi penale, Folescu este suspectat că „în perioada 2010 – 2013, în calitate de persoană cu funcţie de conducere în cadrul S.C. Electrica S.A., a pretins şi primit de la o persoană un comision ce varia între 30% şi 50 % (în total 6.811.328 lei) din cuantumul a cinci contracte de consultanţă încheiate între S.C. Electrica S.A. şi societatea acesteia din urmă. Banii respectivi au fost pretinşi şi primiţi în legătură cu atribuirea şi, ulterior, derularea, în condiţii avantajoase, a contractelor respective”, potrivit DNA.
-
Sebastian Iacob Moga a fost numit noul director general al Loteriei Române
Consiliul de Administraţie al companiei naţionale Loteria Română l-a numit, joi, pe Sebastian Iacob Moga în funcţia de director general. Acesta a mai fost anterior directorul companiei. Moga urmează să îşi preia atribuţiile începând de vineri, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.
“Pentru punerea în aplicare a unei strategii coerente, eficiente şi responsabile, s-a considerat ca fiind necesară numirea unui director general care să fie familiarizat cu planurile şi activităţile companiei, a unui lider cu experienţă, dar care să vină cu o nouă viziune în vederea îmbunătăţirii întregului sistem intern de management”, se arată în comunicat.
Compania consideră că Sebastian Iacob Moga îndeplineşte aceste cerinţe, având experienţă de manager în cadrul Loteriei Române. Încă din anul 2005, Moga a ocupat mai multe poziţii de conducere la nivelul Loteriei Române, inclusiv pe cea de director general şi a coordonat cu succes activitatea mai multor centre teritoriale. În ultimii ani el a deţinut funcţia de manager de zonă al Punctului de Lucru Judeţean Cluj.
„Consider că experienţa avută în teritoriu, privind dezvoltarea reţelei Loteriei, ar fi un prim argument care să convingă că este loc de mai bine la nivelul întregii companii, că sunt soluţii pentru o creştere a veniturilor din exploatare, precum şi pentru o creştere a vizibilităţii în piaţa jocurilor de noroc. Sunt destule măsuri care pot fi aplicate, astfel încât să ne putem plia mai bine pe obiectivul principal al companiei, acela de a contribui la finanţarea obiectivelor de interes naţional”, a declarat Sebastian-Iacob Moga, noul director general al Loteriei Române.
Principalele obiective dispuse de către Consiliul de Administraţie pentru noul director general vizează eficientizarea reţelei proprii de vânzare şi întocmirea unui plan de măsuri în vederea implementării platformei online de vânzare a produselor loto.
-
Cum a construit bulgăroaica Ruja Ignatova una dintre cele mai mari scheme de fraudă din acest secol: Investitorii au pierdut 4 miliarde de euro
Efervescenţa pieţei monedelor digitale la nivel global a atins punctul maxim cunoscut până acum pe parcursul anului 2017, când valoarea bitcoin a ajuns spre pragul de 20.000 de dolari, iar companii de care nimeni nu a auzit lansau zilnic noi criptomonede pe piaţă, alături de promisiunea că se vor îmbogăţi rapid. În toată această efervescenţă, unii oameni au reuşit să construiască cele mai mari scheme piramidale din acest secol şi să dispară după ce au atras milioanele investitorilor.
Una dintre aceste ţepe s-a dovedit a fi moneda digitală OneCoin, lansată de o bulgăroaică în 2014, care promitea că va ajunge mai cunoscută decât bitcoinul şi chiar mai valoroasă.
La finalul lunii martie 2019 inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, din cadrul ANAF, au identificat un prejudiciu de 1,94 milioane lei compus din taxă pe valoare adăugată şi impozit pe venit, cauzat bugetului de stat de către reprezentanţii unei firme din România, informează direcţia.
Reprezentanţii companiei au încasat, fără a declara, 7,59 milioane de lei din vânzarea în sistem de vânzări de tip piramidal (Multi Level Marketing – MLM) a unor pachete care conţin produse „educaţionale”, dispozitive de „minare” şi investiţii pentru o pseudo-monedă virtuală denumită OneCoin. Respectiva monedă este recunoscută exclusiv pe o platformă online cu acces restricţionat, dedicată tranzacţiilor dintre membrii comunităţii OneCoin.
Pentru a păstra aparenţa legalităţii, reprezentanţii firmei declarau şi plăteau taxe doar la valoarea comisioanelor percepute, în timp ce sumele încasate erau virate ulterior către o firmă cu sediul în altă ţară. Această firmă era utilizată doar pentru a transfera sumele de bani încasate urmare activităţii desfăşurate pe teritoriul naţional, fără a avea alte relaţii economice cu firma românească.
Acum, Ruja Ignatova, antreprenoarea din Bulgaria care a fondat OneCoin în 2014 şi a pus la cale schema piramidală, este de negăsit.
Ruja Ignatova a fost „glorificată” pentru că ar fi fost alumni Oxford şi pentru că a fost angajată a celebrei firme de consultanţă McKinsey în Europa Centrală şi de Est. Admiratorii ei şi fanii OneCoin au construit o cultură ce se apropia de un cult al personalităţii, împânzind internetul cu discursuri inspiraţionale ale Rujei Ignatova şi cu diverse filmări de la apariţiile ei publice – precum una pe stadionul Wembley din Londra.
FT notează că acest caz bizar al OneCoin ilustrează modul în care scheme clasice de fraudă şi practic ţepe care au fost cunoscute încă din secolul 19 se pot reinventa în era digitală. Mai mult, astfel de scheme de fraudă scot la iveală educaţia financiară precară de care dau dovadă cetăţenii economiilor emergente, precum şi lipsa de educaţie a celor din economiile dezvoltate – care urmăresc câştiguri nerealiste adunate rapid.
Ignatova a dispărut în octombrie 2017, exact când era aşteptată la o întâlnire de importanţă critică a promotorilor OneCoin. Ei trebuiau să se întâlnească atunci în Lisabona pentru a stabili dacă vor deschide sau nu un exchange online privat prin intermediul căruia investitorii să îşi schimbe monedele digitale în euro.
Bulgăroaica de 39 de ani este urmărită penal în SUA, unde este acuzată de fraudă şi conspiraţie pentru spălarea banilor, însă ea este de negăsit.
Frauda OneCoin a atras peste 4 miliarde de euro de la milioane de investitori în perioada 2014-2018.
Petya Dimitrova, o femeie de afaceri din Sofia, spune că şi ea a fost înduplecată de „euforia” care s-a creat în jurul momentului când OneCoin a ajuns în Bulgaria în 2015 – după ce câştigase sute de mii de investitori în Asia, printr-o expansiune rapidă în China, India, Malaezia şi Indonezia.
Compania închiria birouri ieftine în clădiri situate în zone sărace, în timp ce Ignatova îşi cumpăra proprietăţi istorice de milioane de euro în capitala Bulgariei şi chiar un iaht luxos.
-
COVER STORY BM 2019: Cine este Mihai Alisie, românul din spatele proiectului de 23 de miliarde de dolari Ethereum şi care este următorul domeniu pe care vrea să îl revoluţioneze
În 2011, când românii începeau să îşi cumpere câte un iPhone 4, când România încerca să îşi revină după şocurile crizei şi doar 4% dintre români cumpărau produse şi servicii prin intermediul internetului, potrivit datelor Comisiei Europeane, un tânăr proaspăt absolvent al Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, citea pentru prima dată despre criptomonede şi despre bitcoin.
Lansat atunci, la 24 de ani, într-o provocare personală de a vedea dacă pokerul poate fi un sport care ţine mai mult de abilităţi decât de noroc, Mihai Alisie a aflat printr-un apel pe Skype de existenţa conceptului de monedă digitală descentralizată. Singura existentă în acel moment era bitcoin.
Conceptul de monedă digitală descentralizată l-a intrigat pe Mihai, care a lăsat deoparte banalitatea pokerului online, fiind atras de o nouă lume în care urma să construiască un proiect de zeci de miliarde de dolari, despre care nu avea încă nicio idee.
„Când am întâlnit conceptul de bitcoin mi s-a părut o pierdere de timp să stai să te joci când tehnologia asta cu atât de mult potenţial este acolo”, spune Mihai Alisie, într-un interviu exclusiv acordat revistei Business Magazin şi Ziarului Financiar, facilitat cu ocazia evenimentului Romanian Blockchain Summit, organizat de Asociaţia Blockchain România şi susţinut de Ministerul Comunicaţiilor.
În încercarea de a se educa, din puţinele surse din anii de început ai pieţei de criptomonede, el a început să citească textele unui dezvoltator software ruso-canadian, în vârstă de 17 ani, pe nume Vitalik Buterin. În scurt timp l-a contactat pe tânărul Buterin, care s-a dovedit a fi „foarte prietenos” şi au decis să înceapă prima revistă din domeniul criptomonedelor, numită Bitcoin Magazine.
După ce au reuşit să lanseze revista în 2012, a urmat o perioadă în care cei doi au asimilat cunoştinţe: au călătorit separat, au cunoscut oameni, au experimentat domeniul cu toate faţetele sale şi timp de doi ani au studiat moduri în care pot lua şi ei parte la dezvoltarea tehnologiei blockchain – care este numită acum de toţi directorii tehnologici din lume, de la IBM şi până la Fujitsu, una dintre cele mai mari tehnologii ale momentului, alături de inteligenţa articială.
În acel moment, bitcoin era doar o monedă digitală cu o valoare de 2-3 dolari folosită în principal în tranzacţiile de pe pieţele de pe aşa-numitul dark web, precum Silk Road, închisă de FBI în 2014, unde se fac tranzacţii cu bunuri ilicite; mai era utilizat ca monedă pentru achiziţii în jocuri pentru computer.
Nimeni nu bănuia atunci că în decembrie 2017 bitcoin va ajunge la pragul de 20.000 de dolari, atrăgând atenţia investitorilor şi băncilor centrale din toată lumea. Cu atât mai puţin cei doi tineri care încercau în acel moment să dezvolte o aplicaţie pe tehnologia blockchain numită multisignature. Ideea din spatele aplicaţiei era ca atunci când două părţi voiau să o utilizeze pentru o tranzacţie – un transfer, de exemplu – sistemul valida înţelegerea şi gestiona tranzacţia în mod corect pentru ambele părţi.
„A durat aproximativ doi ani până când am reuşit să cunoaştem spaţiul acesta al criptomonedelor din interior. Am început să înţelegem cum funcţionează blockchainul şi pe măsură ce studiam înţelegeam mai multe”, îşi aminteşte Alisie.
Cu toate acestea, bitcoin era o tehnologie limitată şi mulţi nu vedeau dincolo de potenţialul ei de tranzacţionare ca monedă digitală, adică potenţialul tehnologiei blockchain în sine. Însă după ce au încercat să dezvolte o aplicaţie pe bitcoin de tip multisignature (n.red.: o soluţie tehnologică în care două părţi pot face un schimb gestionat de platformă şi nu de un terţ) şi nu găseau încă modul în care pot aduce inovaţia, au început să se gândească la conceptul de organizaţii guvernate doar de o infrastructură şi de tehnologia ei, fără nevoia unei entităţi care să gestioneze legile care guvernează respectiva organizaţie sau companie – concept numit în limbajul de specialitate DAO (Descentralized Autonomous Organizations).
„Cred că aici a fost scânteia. M-am întâlnit cu Vitalik pentru prima dată în persoană, am stat împreună şi am lucrat în Spania două luni în 2013”, adaugă el.
Un e-mail de la Vitalik Buterin primit la scurt timp în toamna lui 2013, care conţinea un proiect cu un nume prea complicat, dar cu o idee care l-a făcut pe Mihai Alisie să mizeze totul pe blockchain, s-a materializat mai târziu în proiectul Ethereum.
Astăzi, Ethereum este al doilea cel mai mare proiect din piaţa criptomonedelor, cu o capitalizare de piaţă de 23 miliarde dolari şi o valoare de circa 215 dolari per monedă, potrivit datelor colectate în 25 iulie de pe platforma CoinMarketCap. Randamentul la capitalul investit pentru cei care au pariat de la început pe succesul Ethereum se ridică la 7.500%.
Însă dincolo de valoarea de piaţă, Ethereum a perfecţionat ideea lui Alisie şi Buterin de multisignature în ceea ce avea să devină conceptul de smart contract, care a deschis piaţa pentru valul de monede digitale ce urma să se lanseze. Conceptul de smart contract a stat la baza unor inovaţii majore cum ar fi o emisiune de obligaţiuni lansată de grupul austriac Erste, proprietarul BCR pe piaţa locală, exclusiv pe blockchain.
„Ne-am gândit că putem face ceva mai complex. Ne gândeam că dacă ai dezvoltatori software care vor să construiască pe infrastructura ta o funcţionalitate la care tu nu te-ai gândit, programatorul este limitat de imaginaţia ta, şi cred că asta l-a ajutat pe Vitalik să ducă ideea la următorul nivel şi să abstractizeze funcţiile. Am creat practic limbajul de programare open source Solidity, unde oricine poate scrie aplicaţii”, explică Mihai Alisie.
Ce ştiau ei, şi ce aveau să înveţe mii de investitori care au pariat miliarde pe proiect în anii de după lansare, este că inovaţia pe care a adus-o Ethereum faţă de bitcoin vine în primul rând din faptul că a fost de la început o tehnologie de tip open source, adică o tehnologie care putea fi exploatată de oricine voia să construiască aplicaţii pe ea. Astfel, au luat naştere procesele de ICO (Initial Coin Offerings). Comparabil cu IPO (Initial Public Offerings), adică procesul de listare a unei companii la bursă, ICO-ul este procesul prin care un proiect pe bază de blockchain îşi lansează moneda digitală şi se finanţează.
„În 2014 trebuia să stabilim strategia, dacă vrem să facem o companie pentru profit sau o organizaţie non-profit cu un proiect de tip open source. Eu şi Vitalik am fost pentru nonprofit, în timp ce alţii erau la cealaltă extremă, dar asta a fost abordarea cea mai bună pentru ca toate companiile să se simtă în siguranţă pentru a lucra pe ea (n.r.: infrastructura de blockchain)”, spune el.
Piaţa criptomonedelor însumează astăzi 2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piaţă de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicaţii create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie şi de ruso-canadianul Vitalik Buterin.
Promisiunea Ethereum de a aduce o tehnologie revoluţionară s-a concretizat în 2014 în Elveţia printr-un crowdfunding fără precedent de 42 de zile în care au strâns 31.500 de bitcoin, reprezentând atunci 18,5 milioane de dolari.
„A fost o promisiune mai mult, alături de pasiune şi de încrederea că lucrăm pe termen lung pentru ceva epic, chiar dacă la un moment dat te gândeşti că nu câştigi prea mulţi bani pe termen scurt. Până la crowdfunding am construit pe banii noştri, împrumuturi de la noi şi fără investiţii externe, fonduri sau altceva. Iar crowdfundingul a fost cred cel mai rapid din istoria interentului în care să nu se fi implicat fonduri mari şi fără să vinzi acţiuni”, povesteşte românul.
Însă până în punctul în care să ajungă în etapa de crowdfunding, fondatorii proiectului au avut nevoie de un sediu stabil şi de o entitate aflată într-o jurisdicţie care să permită astfel de proiecte care nu erau încă reglementate prin lege în majoritatea statelor din lume.
Acum, în 2019, la 32 de ani, Mihai locuieşte în Elveţia, unde a avut norocul în urmă cu câţiva ani să găsească una dintre puţinele legislaţii permisive pe domeniul criptomonedelor.„Era dificil în perioada aceea pentru că era şi situaţia cu Silk Road şi exista o parte întunecată a domeniului, ceea ce a îngreunat ideea de a merge într-o ţară să încorporezi o companie şi să nu se creadă că vrei să faci ceva ilegal. Aveam nevoie de o entitate şi am început să călătorim şi să încercăm în Germania, apoi în Olanda, Singapore, Londra, iar eu am zis că merg în Elveţia”, precizează el.
Astfel, în orăşelul Zug, situat la poalele muntelui Zugerberg din Elveţia, cu o populaţie de circa 25.000 de locuitori, Mihai a pus bazele a ceea ce întreaga industrie avea să cunoască drept „Crypto Valley” – inspirat de ceea ce au conturat marile companii de tehnologie în SUA şi se numeşte Silicon Valley.
„Elveţia a fost o încercare cu şanse mici, nu ştiam pe nimeni acolo, dar am găsit oamenii potriviţi, am găsit avocaţi să ne ajute, iar apoi ne-am întâlnit cu echipa autorităţilor de dezvoltare economică din Zug, le-am explicat că este o platformă pe care alte companii vor veni să dezvolte aplicaţii şi au înţeles”, îşi aminteşte Alisie.
Alături de Alisie, care a fost pe rând chief innovation officer şi apoi vicepreşedinte al Fundaţiei Ethereum, încă trei oameni au fost incluşi în echipa iniţială de fondatori, şi anume Vitalik Buterin, Charles Hoskinson şi Anthony Di Iorio. Echipa s-a extins după un timp, iar în ea au mai intrat Gavin Wood, Jeffrey Wilcke şi Joseph Lubin.
Ethereum s-a dovedit a fi un proiect gigant, care în ianuarie 2018, când moneda digitală ether a ajuns la un maxim record de 1.432 dolari, avea o capitalizare de piaţă de aproximativ 130 miliarde dolari.
Blockchainul a fost văzut ca o tehnologie revoluţionară de mai mulţi giganţi ai lumii de business, de la coloşi ai serviciilor financiare precum grupul elveţian UBS sau austriecii de la Erste, care deţin BCR pe piaţa locală, şi până la companii precum Microsoft, EY şi JPMorgan, toate încercând în prezent să construiască aplicaţii pe structura blockchainului de la Ethereum.
Tehnologia blockchain este utilizată deja şi de unii antreprenori din România, cum ar fi cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, care foloseşte o infrastructură blockchain – dezvoltată de compania românească Modex pentru a urmări trasabilitatea ingredientelor şi produselor, bazându-se pe conceptul de jurnal distribuit imuabil.
Următoarea ambiţie: Reţeaua socială în care oricine îşi poate face o reţea socială
La mijlocul anului 2015, Alisie a rămas implicat doar în unele părţi ale proiectului Ethereum şi a început să îşi îndrepte eforturile spre o nouă ambiţie, dincolo de revoluţia tehnologică pe care doar ce o pusese în mişcare la nivel global, la câţiva ani după ce a lăsat pokerul online şi i-a dat un e-mail unui programator de 17 ani.AKASHA (Advanced Knowledge Arhitecture for Social Human Action) este un proiect de reţea socială avansată, pe blockchain, care îşi propune să ofere oportunitatea utilizatorilor de a-şi crea propriile reţele sociale în interiorul acesteia, fără a avea nevoie de un terţ care să gestioneze reţeaua sau sistemul.
Folosind infrastructura Ethereum şi alte tehnologii complementare, Alisie a pus bazele unei reţele sociale care nu trebuie gestionată de o entitate precum Facebook şi care să existe descentralizat, guvernată doar de regulile blockchainului şi de utilizatori. În acest proiect, mai are un român alături de el pe nume Marius Darila, într-o echipă totală de 15 oameni.
„Când am început acum trei ani am vrut să fac o reţea socială fără servere şi fără să fim noi responsabili de cenzură şi de gestiunea datelor, cum este Facebook. Am fost pionieri în combinarea blockchainului cu o altă tehnologie complementară (IPFS – Inter-Planetary File System) şi practic am făcut un sistem unde dacă cineva dă clic pe un video distribuit de tine pe reţeaua socială, tu nu îl accesezi pe platforma AKASHA, ci prin mixul nostru blockchain şi IPFS ajungi să îl accesezi direct din computerul celui care l-a postat”, explică Alisie.
Momentan proiectul AKASHA este în stadiu beta şi vrea să demonstreze că este posibil să construieşti o reţea socială fără a avea nevoie de o entitate centrală care să medieze comunicarea dintre participanţi. Acesta va fi lansat la finalul anului sau la începutul anului viitor.
„Merită menţionat că în ultimii trei ani, în care am dezvoltat activ aplicaţia, am învăţat multe, iar ceea ce noi numim acum AKASHA Reloaded reprezintă următorul stadiu al proiectului AKASHA ca întreg. În anii ăştia, am evoluat de la ideea de a construit o reţea socială folosind blockchain – numai că în loc să treacă prin trei ani de experimente, o să comprimăm tot procesul într-o experienţă care pentru utilizator înseamnă câteva minute pentru a trece de la zero la o aplicaţie funcţională”, adaugă el.
În ceea ce priveşte potenţiala valoare a proiectului AKASHA, Alisie reiterează că va fi un proiect tot de tip open source, lansat de o fundaţie nonprofit şi că scopul este unul social. Mai mult, în acest proiect nu există o monedă emisă, deci nu vor exista astfel de investitori.
„Prin prisma unei fundaţii nonprofit valoarea vine din impactul social care poate rezulta dintr-o unealtă care împuterniceşte oamenii cu libertate de exprimare şi intimidate a datelor personale. Nu avem niciun token, ICO sau STO. În loc să legăm succesul proiectului de un token specific dezvoltat de noi, am decis să deschidem partea asta pentru experimentare împreună cu comunitatea”, spune Mihai Alisie.
„Şi România poate fi Crypto Valley al lumii”
El crede că România are oportunitatea rară prin prisma tehnologiei blockchain de a deveni un hub global pentru această tehnologie şi salută deschiderea Ministerului Comunicaţiilor de a susţine în luna iunie una dintre cele mai mari conferinţe de blockchain din regiune şi anume Romanian Blockchain Summit, unde Alisie a fost invitat să vorbească.„Există discuţii la nivelul ministerului (n.r.: Comunicaţiilor) în mai multe comisii, cu specialişti din piaţă, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, pe blockchain, care să devină legislaţie adoptată de guvern, încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar şi să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, în cadrul primei ediţii a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfăşurat în perioada 21-22 iunie.
Alisie crede că implicarea autorităţilor într-un astfel de eveniment este un prim pas pentru ceea ce ar putea face în lumina oportunităţii tehnologiilor de ultimă generaţie.
„Romanian Blockhain Summit este un exemplu încurajator în ceea ce priveşte sprijinul direct de la Ministerul Comunicaţiilor. Tipul acesta de iniţiative unde există măcar un interes să explorezi oportunităţile reprezintă primii paşi spre o zonă unde poţi crea o strategie şi o viziune cu privire la modul în care România poate sesiza oportunitatea”, crede el. Mai mult, susţine că îmblânzirea aspectului legislativ ar putea ajuta România. „Când vorbim de mixul legislativ, toată nişa aceasta dacă ar fi făcută mai prietenoasă pentru businessuri care vor să folosească tehologia blockchain, cred că ar fi o şansă rară pentru România să aducă o industrie globală.
Şi România poate fi Crypto Valley al lumii”, adaugă tânărul. Monedele digitale şi blockchainul vor deveni un subiect din ce în ce mai aprins atât în România cât şi la nivel global în contextul în care Facebook, o reţea socială cu peste 2 miliarde de utilizatori a anunţat că va lansa proiectul Libra, o monedă digitală cu valoare stabilă, pe care vrea să o utilizeze în servicii financiare. În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacţiilor percepând chiar şi 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.
De la marketplace-ul deja existent în Facebook şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.
Cu toate acestea, în contextul tuturor informaţiilor pe care le are Facebook despre utilizatori şi în lumina celor mai recente scandaluri precum amenda record de 5 miliarde de dolari aplicată de Comisia Federală pentru Comerţ din SUA companiei pentru că nu a respectat normele de păstrare şi gestionare a datelor personale, mai multe voci, printre care şi Alisie, ridică îngrijorări cu privire la proiect.
„Cred că Facebook va juca foarte atent şi sigur cartea cu moneda digitală pentru că au multe de pierdut dacă nu merge. Sunt multe zvonuri momentan, şi da, probabil va fi o tehnologie disruptivă la nivelul transferurior de bani spre exemplu, că dacă poţi trimite 100 de dolari familiei prin aplicaţia Messenger, este un avantaj. (…) Ca încredere, integritatea companiei este aproape de zero, dacă nu pe minus. Dacă ne imaginăm un scenariu utopic, Facebook ştie deja foarte multe despre tine, poate chiar mai multe decât ştii tu, şi datele financiare ar oferi un tablou mult prea complet”, apreciază Alisie.
Ce este bitcoin?
Este o monedă digitală care există şi se tranzacţionează pe baza unei tehnologii de infrastructură digitală denumite blockchain, care are capacitatea de a fi descentralizată şi imuabilă. A devenit cunoscută după ce valoarea ei a crescut masiv, culminând la finalul anului 2017 cu o frenezie care a dat naştere unor milionari şi chiar miliardari
Ce este blockchain?
Este o infrastructură digitală pe care datele sunt imuabile, şi care este gestionată de o serie de computere şi nu de o singură entitate (n. red. – descentralizată). Fiecare dintre blocurile de date existente pe infrastructură sunt securizate şi legate între ele pe baza unor principii criptografice, generându-se un „lanţ” de blocuri de date – blockchain.
Piaţa criptomonedelor însumează astăzi
2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piaţă de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicaţii create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie şi de ruso-canadianul Vitalik Buterin.
În 2011, Mihai Alisie află de bitcoin şi îl contactează pe Vitalik Buterin, cu care avea să fondeze proiectul Ethereum
2012 – Românul Mihai Alisie şi tânărul ruso-canadian Vitalik Buterin lansează prima revistă de nişă din piaţa criptomonedelor – Bitcoin Magazine.
2013 – Cei doi petrec împreună două luni în Spania după ce au studiat piaţa şi au călătorit întâlnindu-se cu oamenii din industrie, iar la puţin timp Buterin îi prezintă lui Alisie prima variantă a proiectului Ethereum.
2014 – Fondatorii stabilesc să transforme Ethereum în organizaţie nonprofit şi să lanseze un proiect de tip open source. Atrag prin crowdfunding 31.500 de bitcoin în 42 de zile, adică 18,5 milioane de dolari la preţul de atunci.
215 dolari, valoarea monedei ether în data de 25 iulie (înainte de tipar)
23 mld. dolari, capitalizarea de piaţă a proiectului Ethereum130 mld. dolari, capitalizarea de piaţă record atinsă de proiectul Ethereum
7.500% reprezintă andamentul la capital investit pentru primii investitori în Ethereum
20.000 de dolari este pragul maxim la care a ajuns bitcoin
824 mld. dolari este maximul record al pieţei criptomonedelor
