BusinessMagazin

Tag: nume

  • Povestea omului care a devenit cel mai mare duşman al lui Elon Musk . Cum arată maşinile construite de acesta- GALERIE FOTO

    Listarea recentă a producătorului auto Nikola pe bursa americană a stârnit rumoare în presa internaţională, mai ales datorită rivalităţii acestuia cu gigantul Tesla. Deşi, reunite, formează numele complet al aceluiaşi inventator, Nikola are de parcurs un drum lung pentru a-şi ajunge din urmă competitorul, însă fondatorul său, trevor milton, are planuri ambiţioase. El a demonstrat deja că a pornit cu dreptul în competiţia cu marii jucători din auto, după ce, în urma listării, compania a ajuns la un pas de general motors.

    Cum arată maşinile construite de acesta- GALERIE FOTO

    Trevor Milton s-a născut în Utah, Statele Unite, în 1982. Tatăl său, Bill Milton, astăzi pensionar, a lucrat ca manager la Union Pacific Railroad, iar mama sa, Sally Milton, este agent imobiliar. Antreprenorul are un frate şi trei surori. Familia s-a mutat în Las Vegas când Milton era mic şi s-a întors în Utah când el avea 8 ani. Miliardarul s-a înscris la Utah Valley College, în Orem, însă a abandonat cursurile după un semestru.

    Înainte de a pune, în 2014, bazele Nikola Motor Company, în Salt Lake City, el a lansat platforma de e-commerce upillar.com, un competitor al gigantului Amazon. Ulterior, a fondat şi o companie de stocare a gazelor naturale, Systems LLC, achiziţionată de Worthington Industries, Inc.

    Antreprenorul este căsătorit şi locuieşte în prezent în Phoenix, Arizona. În noiembrie 2019, Los Angeles Times a raportat faptul că Milton a cumpărat în Utah o fermă de 2.000 de acri şi un conac situat pe malul unui râu, cu o suprafaţă de 16.800 de metri pătraţi, pentru suma de 32,5 milioane de dolari. În prezent, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, executivul are o avere de 7 miliarde de dolari.

    Luna aceasta, acţiunile Nikola, companie producătoare de celule de combustie pe hidrogen şi camioane electrice cu baterii au crescut cu peste 120% în urma fuziunii, încheiată pe 3 iunie, cu VectoIQ, o companie fără active proprii, creată doar pentru a fuziona cu o companie privată care doreşte să devină publică, şi listarea pe bursa americană, sub indicele Nadaq.

    Nikola valorează aproximativ 26 miliarde de dolari, pe baza preţului de închidere din 8 iunie, evaluare care o clasează peste producătorii Ford şi Fiat Chrysler şi cu şanse de a ajunge din urmă gigantul General Motors, fapt cu care Milton s-a lăudat recent pe Twitter. „Am vrut să spun asta toată viaţa mea de adult; Nikola valorează acum mai mult decât Ford şi FCA (Fiat Chrysler Automobiles – n. red.). Suntem pe urmele GM (General Motors – n. red.)”, a declarat el; în prezent, General Motors este evaluată la 27,96 miliarde de dolari.

    Chiar dacă nu este de aşteptat să genereze vânzări – cu atât mai puţin profit – până în 2021, producătorul a anunţat deja vânzări către clienţi importanţi, inclusiv o comandă de 800 de camioane de la producătorul de bere Budweiser Anheuser-Busch InBev şi o comandă de milioane de dolari din partea companiei de transport US Xpress Enterprises.

    Unul dintre principalii investitori ai companiei este CNH, un conglomerat industrial global care produce tractoare, autobuze şi echipamente pentru construcţii şi care deţine prin intermediul filialei de vehicule comerciale IVECO o participaţie de 7,1% în Nikola.

  • Sonia Năstase, Nespresso: „Echilibrul nu trebuie privit ca un obiectiv în sine”

    Potrivit Soniei Năstase, una dintre reuşitele recente profesionale avute alături de echipa Nespresso a fost deschiderea primului punct de vânzare din ţară, în afara Capitalei, la Cluj. Un alt proiect de succes, spune ea, este implementarea propriei infrastructuri de reciclare a capsulelor de cafea utilizate – un proiect 100% local. Pentru anul în curs şi-a propus, pe de-o parte, să aducă în România toate inovaţiile lansate la nivel internaţional – fie acestea sortimente de cafea sau espressoare, şi estimează, de asemenea, şi deschiderea unui nou punct de vânzare în Bucureşti. „Vom începe şi să organizăm sesiuni de tip masterclass la etajul clădirii noastre din Dorobanţi, deasupra boutique-ului Nespresso, unde iubitorii de cafea vor afla mai multe despre originile cafelei, despre modalităţile de prăjire, despre realizarea blendurilor şi despre felul în care creăm reţetele sortimentelor”, adaugă ea. Când vine vorba despre calităţile pe care femeile şi bărbaţii le pot aduce într-o afacere, Sonia Năstase spune că femeile aduc, poate, mai multă graţie şi eleganţă în mediul de afaceri, pentru a completa rigurozitatea bărbaţilor, sau mai multă emoţie care se transpune în intuiţie, în pasiune şi în lucruri durabile. În opinia sa, ar fi ideal ca viaţa personală şi profesională să se împletească armonios: „Sunt de părere că cele două se întrepătrund şi că nu le putem separa atunci când iubim ceea ce facem şi vrem să trăim frumos, având o viaţă împlinită. Cele două nu sunt în antiteză, iar echilibrul nu trebuie privit ca un obiectiv în sine”.

    Profilul Soniei Năstase a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Recomandare de film: un serial care face istorie, dar nu datorită serialului

    Poate în contextul lansării recente a navetei spaţiale a companiei SpaceX, dar şi a listei de actori cunoscuţi, printre care şi Steve Carell, starul parodiei despre spaţiile de muncă The Office, aşteptările legate de Space Force erau ridicate. Poate prea ridicate pentru această comedie lansată recent de Netflix. Totuşi, serialul se dovedeşte a fi un reper pentru platformele de streaming din alte puncte de vedere.

     

    „Un serial incredibil de prost, aceleaşi personaje din spatele The Office te vor dezamăgi” scrie publicaţia americană The Verge despre recentul Space Force. Criticile referitoare la cea mai recentă producţie disponibilă pe Netflix au apărut la scurt timp după lansare, parte din cauza aşteptărilor create de acesta: contextul generat de lansarea rachetei private a companiei SpaceX, o nouă divizie a armatei americane dedicată spaţiului anunţată de Donald Trump, cât şi distribuţia de excepţie. Serialul îi reuneşte pe Steve Carell (actorul principal) şi pe Greg Daniels, care anterior au lucrat împreună la The Office – un serial reprezentativ pentru viaţa în spaţiile de birouri de după anii ’90. În distribuţie se numără şi John Malkovich şi Lisa Kudrow (Phoebe din serialul Friends).
    Serialul se axează pe dinamica la locul de muncă  – un loc de muncă atipic, respectiv cea de-a  şasea subsidiară a Forţelor Armate a Statelor Unite. Un pilot decorat, generalul cu patru stele Mark R. Naird (Carell), este numit la conducerea acestei ramuri şi se mută cu întreaga sa familie în mijlocul deşertului, în Colorado, unde se află un fel de campus al tuturor angajaţilor subsidiarei. Serialul nu este un dezastru total – este pe alocuri amuzant – şi include câteva repere importante – spre exemplu unul dintre episoade pare a fi un omagiu adus animalelor trimise în spaţiu.
    Chiar dacă se presupune că valul de critici ar fi fost o piedică în popularitatea serialului, acesta a ocupat timp de mai multe zile locul 1 prin prisma vizualizărilor în pieţe precum Statele Unite şi Australia.
    Unul dintre motivele pentru care serialul nu s-ar fi ridicat la nivelul aşteptărilor este că Daniels a lucrat aproximativ în aceeaşi perioadă la serialul Upload, publicat pe Amazon Prime.
    Potrivit presei internaţionale, Space Force parodiază o nouă ramură a armatei americane lansată de preşedintele Trump. De altfel, divizia reală a armatei poartă un nume asemănător cu cel al serialului: Space Force. Potrivit Hollywood Reporter, show-ul a rezervat drepturile de autor pentru numele „Space Force” în numeroase pieţe, inclusiv în Europa, Australia şi Mexic, în timp ce Space Force a reuşit doar să aplice pentru înregistrarea mărcii în Statele Unite. Acest lucru înseamnă că show-ul are confirmate mai multe drepturi decât armata americană.
    Sistemul american de patente şi biroul înregistrărilor de marcă de aici se bazează pe principiul „primul venit, primul servit”, iar Netflix a aplicat pentru înregistrarea mărcii înaintea Armatei Americane. Articolele din presa internaţională spun că în timp ce majoritatea oamenilor vor înţelege diferenţa dintre serialul Space Force şi departamentul militar Space Force, numele poate crea confuzie când vine vorba despre vânzarea de articole care poartă numele acestei mărci.
    Iată motivul pentru care acest serial ar putea face istorie: chiar dacă parodia nu este pe gustul vostru, ar putea să devină totuşi un simbol al unei lupte câştigate cu un proiect al preşedintelui american Donald Trump. 

    Space Force
    Producători: Greg Daniels, Steve CaRell
    Actori: Steve Carell, John Malkovich, Ben Schwartz, Lisa Kudrow
    Data lansării: 29 mai
    Notă IMDB: 6,9 din 10

  • Gigantul internaţional Philips a fost creat după lansarea unui singur produs. Care a fost acesta

    Produsele companiei Philips, înfiinţată de o familie olandeză cu acelaşi nume în urmă cu 130 de ani, sunt folosite astăzi în gospodăriile şi în companiile din toată lumea. Care a fost însă produsul care a adus succesul afacerii, transformată rapid într-un gigant internaţional?

    Gerard Leonard Frederik Philips s-a născut pe 9 octombrie 1858 în Olanda, într-o familie de evrei. Tatăl său, Benjamin Frederik David Philips, de meserie bancher, a fost văr primar cu filosoful Karl Marx. Interesat de electronică şi inginerie, în 1891 Gerard a fondat, alături de tatăl său, o afacere de familie căreia i-au dat chiar numele lor, Philips, obiectivul lor iniţial fiind acela de a produce becuri electrice incandescente, eficiente din punctul de vedere al costurilor, pentru toţi cei care au nevoie de ele. Primul centru de producţie al companiei a fost deschis într-o veche fabrică din Eindhoven, iar primele produse fabricate aici au fost becurile.
    În primii ani afacerea a înaintat greoi, fiind aproape de faliment, însă în 1895 Anton, fratele mai mic al lui Gerard, în vârstă de doar şaisprezece ani, s-a alăturat la rândul său businessului. Având şi o diplomă de inginer, Anton a lucrat iniţial ca reprezentant de vânzări, dar în scurt timp ideile sale de business s-au dovedit valoroase, aşa că afacerea a început să se extindă rapid, fapt care a condus la înfiinţarea Philips Metaalgloeilampfabriek N.V. (Philips Metal Filament Lamp Factory Ltd.) din Eindhoven în 1908, urmată în 1912 de fondarea Philips Gloeilampenfabrieken N.V. şi de listarea acesteia la Bursa de Valori din Amsterdam.
    Pe 19 martie 1896 Philips s-a căsătorit cu Johanna van der Willigen (30 septembrie 1862 – 1942); cuplul nu a avut copii.
    Încă de la început, Philips a fost o companie orientată spre export. Una dintre cele mai mari comenzi a venit din partea ţarului Rusiei, pentru a lumina Palatul de Iarnă. Odată cu evoluţia noii tehnologii de iluminare, Philips a înfiinţat un laborator de cercetare – NatLab – în 1914, pentru a studia fenomenele fizice şi chimice şi pentru a stimula inovaţia produselor companiei. Patru ani mai târziu, a fost fabricat primul tub medical de radiologie marca Philips, acesta fiind momentul în care compania a decis să îşi diversifice gama de produse şi să îşi protejeze sistematic inovaţiile cu brevete diverse, de la echipamente de raze X la aparatură radio, iar mai târziu, odată cu evoluţia tehnologiei, la televizoare, electronice mici şi altele. În aceeaşi perioadă, compania şi-a extins activitatea în toată Europa şi în ţări precum China, Australia şi Brazilia.
    Fraţii Philips au sprijinit de asemenea şi centrele sociale şi de educaţie din Eindhoven, fondând inclusiv o asociaţie, Philips Sport Vereniging, din care s-a format şi departamentul profesionist de fotbal Philips Sport Vereniging N.V.
    În 2018, compania a înregistrat venituri de peste
    18 miliarde de euro, echipa businessului numărând în jur de 77.400 de angajaţi. În piaţa locală, tot în anul 2018 Philips România a avut o cifră de afaceri de circa 480 de milioane de lei un profit net de 7,7 milioane de lei, funcţionând cu o echipă de 113 salariaţi.

  • Încă un domeniu afectat de pandemie: „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%.

    Milk and Cookies (Lapte şi prăjituri – trad.) nu este, cu siguranţă, o alăturare de cuvinte care să te poarte cu gândul la o firmă de branding digital. Şi totuşi, la asta se referă. Claudiu Jojatu şi Cristina Tupiţă au ales acest nume pentru că vor să sugereze că ce fac ei, deşi e treabă serioasă, este suficient de relaxată cât să-şi transforme clienţii în amici sau măcar parteneri.

    „Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.

    Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.

    „În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”

    Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.

    „Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.

    Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.

    Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”

    În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
    Fondator: Mihai Dicu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
    Prezenţă: România şi Bulgaria

    Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
    Fondatoare: Alina Mitrică
    Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris

    byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
    Fondatoare: Codruţa Rânciog
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
    Prezenţă: online

    Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
    Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
    Prezenţă: Bucureşti

    Zahra – cosmetice naturale
    (Bocşa, jud. Sălaj)
    Fondatoare: Andreea Costina
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
    Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Încă un domeniu afectat de pandemie: „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%.

    „Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.

    Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.

    „În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”

    Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.

    „Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.

    Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.

    Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”

    În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
    Fondator: Mihai Dicu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
    Prezenţă: România şi Bulgaria

    Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
    Fondatoare: Alina Mitrică
    Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris

    byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
    Fondatoare: Codruţa Rânciog
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
    Prezenţă: online

    Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
    Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
    Prezenţă: Bucureşti

    Zahra – cosmetice naturale
    (Bocşa, jud. Sălaj)
    Fondatoare: Andreea Costina
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
    Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • AirBnb de România. Cum au reuşit trei tineri români să lanseze pe piaţa locală o platformă de rezervări care rivalizează cu site-uri cunoscute de profil

    Mihai Bârsan, fostul vicepreşedintele de marketing al producătorului de bere Ursus, s-a asociat cu Raluca şi Bogdan Jianu pentru a dezvolta pe piaţa locală proiectul Epic Visits, ce ar urma să fie lansat oficial la începutul lunii iulie. Cum le-a venit ideea? Cu ce se vor diferenţia pe piaţă? Ce parteneri caută? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care cei trei antreprenori au oferit răspuns.
    Dacă pentru Mihai Bârsan aceasta este prima încercare antreprenorială, pentru Raluca şi Bogdan este vorba de al doilea pariu.
    „Noi am lansat şi Ferestroika, un proiect muzeal ce încearcă să recreeze experienţa anilor ’80 în România comunistă”, spune Raluca Jianu. Ea şi-a construit cariera în comunicare şi marketing, iniţial lucrând în domeniul culturii. Mai exact a lucrat şapte ani pentru festivalul TIFF, ultima poziţie deţinută fiind aceea de head of communication. Apoi s-a mutat în agenţie, iar ulterior la Impact Hub, unde s-a ocupat de lansarea proiectului Startarium. „Aşa am prins de fapt gustul antreprenoriatului, iar în 2019 am lansat Ferestroika.” Raluca şi Bogdan Jianu au plecat de la ideea de a organiza o cină comunistă, însă au ajuns la un proiect muzeal unde se pot organiza tururi ghidate, cine, dar unde se poate şi înnopta.
    „Ne-am gândit mult unde să facem acest lucru şi am ales apartamentul bunicilor mei, unde eu am şi copilărit.” În timp au adunat obiecte evocatoare precum sifoane sau hârtie igienică din anii ’70 şi au reuşit să contureze spaţiul.
    „Acest proiect ne-a învăţat însă că pe platformele de rezervări nu eşti vizibil şi greu te faci remarcat, mai ales dacă eşti la început şi ai un proiect diferit. Experienţa noastră în marketing şi comunicare ne-a ajutat, organizând o campanie online, cu resurse proprii. Astfel, sub 10% din rezervări vin de pe platformele tradiţionale, majoritatea vizitatorilor contactându-ne direct”, povesteşte Bogdan Jianu. El lucrează de peste 15 ani în marketing şi publicitate, primii şapte ani fiind în agenţie. Apoi a trecut la Pernod Ricard, unde a fost timp de patru ani brand manager al unor băuturi spirtoase. Iar de patru ani şi jumătate se ocupă de o serie de mărci din portofoliul producătorului de bere Ursus. Acolo l-a cunoscut şi pe Mihai Bârsan. „Eu am pornit în antreprenoriat de la deviza «Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume».”Am văzut că mulţi dintre turiştii care vin în România văd doar centrul vechi şi nu înţeleg mare lucru din istoria noastră. Aşa ne-am dat seama că există o zonă nevalorificată în piaţă, cea a cazărilor memorabile, unde primează experienţa, nu preţul.”
    În august 2019 au început să contureze Epic Visits, o platformă pentru proprietarii de spaţii valoroase. Ba mai mult, au participat la un program de preaccelerare – StepFWD – organizat de Codette şi TechHub Bucharest în parteneriat cu Google for Startups şi susţinut de Ambasada Statelor Unite în România. După program, Raluca şi Bogdan au început să cocheteze cu gândul de a atrage un al treilea antreprenor, pe cineva cu experienţă în business development.
    „Discutam cu Mihai şi-i mai ceream sfaturi. Nu am mers către el să-i propun proiectul, însă asocierea s-a făcut natural.”
    Mihai Bârsan a plecat de la Ursus în ianuarie 2019, după 13 ani. A plecat, spune el, pentru că perspectivele de creştere erau internaţionale, nu locale, iar el voia să rămână în România. De altfel a fost plecat anterior şi s-a întors.
    „Aici îmi bate inima. Aveam de ales: să mă pensionez de la Ursus sau să fac altceva. Din ianuarie 2019 am luat-o de la zero, nu aveam un business în minte, am fost corporatist convins. M-au găsit proiectele pe mine însă, am făcut consultanţă pentru branduri româneşti precum Therme, Untold, Neversea sau Zarea.” În această perioadă, spune el, a cunoscut modele noi de business şi a văzut cum poţi face lucruri fără bugete impresionante.
    Apoi, a ales să se implice în proiectul Epic Visits din trei motive. „E o nevoie neadresată în piaţă – cu potenţial atât local, cât şi global -, există o reţetă financiară viabilă şi există oameni care sunt implicaţi şi energici. E un business care are potenţial să devină unul dintre unicornii României”, explică el făcând referire la companiile evaluate la peste 1 miliard de euro.
    Platforma Epic Visits urmează să fie lansată pe 1 iulie cu o primă listă de spaţii de cazare care corespund criteriilor legate de design, poveste, temă. Acum cei trei sunt în etapa în care discută cu proprietarii de case de oaspeţi, întâi pe mail sau la telefon, unde le povestesc despre proiect. Urmează vizita pentru a se convinge că spaţiile corespund. Etapa următoare este cea de listare şi parteneriat.
    Modelul de business presupune o taxă la fiecare rezervare, plus un abonament lunar ce începe de la 10 euro şi presupune o serie de servicii. „În funcţie de nevoi, oferim servicii foto, video sau de comunicare.”
    Din cercetarea realizată de cei trei antreprenori, există între 1.000 şi 1.200 de locuri memorabile în România, echivalentul a 5% din toate spaţiile listate pe platforma Booking.com.
    „Nu vrem să ne extindem mai mult. Am început discuţiile, iar feedbackul iniţial e pozitiv. Contextul actual e dificil pentru turism, astfel că această platformă poate fi o oportunitate de dezvoltare pentru micii antreprenori”, spune Raluca Jianu.
    Dintre cazările care ar fi potrivite ea menţionează castelul de lut Valea Zânelor, Ferestroika sau proprietăţile de tip glamping. Astfel, trebuie să existe o idee centrală, o temă a spaţiului, regăsită în design. E nevoie de un proiect autentic, care are o poveste, şi este nevoie de factorul epic, fie că e vorba de privelişte sau de un obiect de design.
    Site-ul va porni iniţial cu 20-30 de proprietăţi pentru a creşte la 1.000 până la finalul anului sau în prima parte din 2021. „Curatorierea durează. Vrem să construim Epic Visits ca o platformă inspiraţională, unde oamenii vor putea căuta în funcţie de tematica experienţei, de geografie, de preţ. Iniţial ne adresăm românilor şi vrem să lansăm vara aceasta proiectul pentru a susţine turismul local. Pandemia a dat oamenilor noi motive pentru a descoperi România. Ne gândim să ne extindem, dar pentru moment ne concentrăm pe România”, spun cei trei fondatori.
    Proiectul se adresează acelor turişti exploratori, oameni care călătoresc independent, care sunt educaţi, au venituri peste medie şi caută să se îmbogăţească din punct de vedere cultural. „Există un segment global de astfel de clienţi care e prezent şi în România, mai ales în urban. Turismul-experienţă era în tendinţe şi înainte de criză şi va continua să fie. Noi vrem ca una din trei rezervări făcute la proprietăţile din segmentul nostru să se facă prin noi”, conchid cei trei fondatori.

  • Povestea fondatorului companiei Jysk. Ce poreclă i-a adus succesul în business

    Lars Kristinus Larsen s-a născut pe 6 august 1948 în Danemarca, iar între 1956 şi 1965 a urmat cursurile şcolii Hurup. Pe 2 aprilie 1979, la vârsta de 31 de ani, a pus bazele retailerului de mobilier şi decoraţiuni Jysk, prin deschiderea unui prim magazin în Aarhus, Danemarca. Magazinul a avut un succes atât de mare încât a doua unitate a fost inaugurată după numai 14 zile, scrie successstory.com. Businessul său i-a atras porecla de Duvet Larsen (duvet – pilotă). La 5 ani distanţă, compania s-a extins pe plan internaţional, prima piaţă străină în care a intrat fiind Germania. 
    Până în 2001, compania s-a numit Jysk Sengetøjslager (sengetøjslager – magazin cu produse pentru dormitor). În 2009, odată cu aniversarea a trei decenii de la înfiinţare, antreprenorul a publicat o carte numită „30 år med Jysk“ („30 de ani cu Jysk”), pe care a trimis-o prin poştă fiecărei gospodării din Danemarca, transformând-o în cartea cu cel mai mare tiraj din ţară. În vara anului 2010, el a primit rangul de cavaler al ordinului Dannebrog. Larsen a fost căsătorit cu Kristine Brunsborg, cu care a avut doi copii, Jacob Brunsborg şi Mette Brunsborg. În paralel cu grupul Jysk, antreprenorul a investit şi în centrul Himmerland Golf and Spa Resort, precum şi în site-ul de mobilier şi decoraţiuni Bolia.com. 
    În iunie 2019, după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, antreprenorul s-a retras din funcţie, cedându-i poziţia de preşedinte al companiei fiului său, Jacob Brunsborg. O lună mai târziu, publicaţia internaţională Forbes l-a clasat pe locul 424 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere de circa 4,4 miliarde de dolari. Antreprenorul a murit la scurt timp după aceea, pe 19 august 2019, la locuinţa sa din Silkeborg, unde trăia din 1982.
    În prezent, Jysk este cel mai mare retailer danez care operează internaţional. Compania are peste 2.800 de magazine în 52 de ţări şi o echipă de circa 23.000 de angajaţi.
    În anul financiar 2016-2017, ultimul pentru care există date disponibile, businessul a înregistrat venituri de 3,36 miliarde de euro. Businessul a intrat în piaţa locală în 2007, iar în anul financiar încheiat la 31 august 2019 a avut o cifră de afaceri de 582 de milioane de lei, în creştere cu 20,5%, şi un profit brut înainte de taxe de 75,6 milioane lei, cu 12,8% mai mare decât nivelul din anul anterior, potrivit ZF. Anul acesta, reţeaua locală de magazine Jysk a ajuns 85 de unităţi şi aproximativ 1.000 de angajaţi.

  • Executivul român care a transformat o companie în lider de piaţă în criza din 2008, despre criza generată de pandemie: „Au suferit cel mai mult neadaptaţii, cei care s-au plâns într-una”

    „MENTORPRENOR” este termenul pe care lui Aliz Kosza îi place să îl folosească pentru a descrie activităţile de mentorat în business şi strategie pe care s-a concentrat în ultimii ani. 

    Ea se axează acum pe răspândirea lecţiilor pe care le-a dobândit în perioada în care a lucrat ca lider al unor companii de zeci de milioane de euro şi în care a dezvoltat branduri ale căror nume sunt acum pe buzele tuturor. În plină criză financiară, de exemplu, a adus producătorul de vopseluri Fabryo de pe locul trei în poziţia de lider de piaţă, bazându-se pe INTUIŢIE, după cum spune chiar ea. Ce îi sfătuieşte pe antreprenorii care trec prin criza de acum? 

    „Am conştientizat a nu ştiu câta oară că în toată cariera mea de business am fost manager de criză şi am făcut managementul crizei: cu fiecare preluare de mandat de CEO, cu fiecare integrare a unei fabrici achiziţionate, cu fiecare remodelare organizaţională. Deci mă simt ca peştele în apă, deoarece în criză poţi crea bazele pentru a construi cu adevărat lucruri măreţe după aceea. De altfel, unul dintre cele mai puternice branduri româneşti l-am construit în plină criză – Savana”, descrie Aliz Kosza modul în care se raportează la perioada prin care trecem acum.

    Ea este, de aproximativ 8 ani, business mentor şi strateg în cadrul şcolii Business Mentoring House. Anterior, a condus vreme de un sfert de secol companii precum MOL România, Fabryo Corporation şi Orkla Foods România, unde a dobândit o vastă experienţă în leadership şi companii antreprenoriale. 

    Aliz Kosza spune că nu îi place să i se spună nici coach, nici trainer şi nici profesor. Mentor este termenul cel mai apropiat de ceea ce face: respectiv remodelarea unor businessuri după ADN-ul lor şi al oamenilor care le alcătuiesc, nu pe baza unor „template-uri” corporatiste. „Facem un transfer de cunoştinţe – îmi permit acest lux după atâţia ani în care am preluat businessuri antreprenoriale – prin urmare cunosc foarte bine acest profil, antreprenorii au multe lucruri în comun”, îşi descrie ea activitatea.
    Referitor la perioada ultimelor două luni, Aliz Kosza spune că acestea au însemnat o perioadă de muncă la intensitate maximă: „Un volum de muncă aşa cum nu-mi amintesc să fi avut în cei opt ani de mentorat: mă ocup de partenerii pe care i-am mentorat în ultimii ani şi derulez în paralel două proiecte BERD, pentru două firme antreprenoriale superbe”.
    Firmele pe care le-a asistat în acest context pandemic – şi pe care le asistă încă – au trecut cu bine, dar provocările vor continua, în contextul în care Aliz Kosza este de părere că unele efecte se vor resimţi şi în trimestrul II.

    Măsurile pe care le-au luat cei cu care lucrează au diminuat impactul negativ şi crede că pentru ei, din luna iunie, lucrurile se vor mişca mai bine. „Motivele pentru care au reuşit sunt atitudinea corectă faţă de situaţie, comunicarea strânsă şi foarte bună cu oamenii, dublată de solidaritatea angajaţilor şi de relaţiile excelente cu furnizorii şi partenerii”, observă Aliz Kosza.

    Raportându-se la întreaga piaţă, consideră că au suferit cel mai mult „neadaptaţii” – „Cei care s-au plâns într-una – deşi zeci de ani nu au contribuit cu nimic la buget – au criticat tot ce s-a întreprins în loc să beneficieze de facilităţile respective şi au stat cu mâna întinsă la stat. Altfel spus: toţi cei care şi-au gestionat corect şi profesionist afacerile şi s-au adaptat au trecut de momentul critic şi merg mai departe”. Ceilalţi, crede ea, vor suferi în continuare sau chiar vor închide afacerile din lipsa gândirii strategice şi a lipsei culturii de business. „Majoritatea  antreprenorilor vor ieşi întăriţi din criză, pentru că antreprenorii români sunt creativi şi incredibil de curajoşi. Iar acest admirabil curaj îi scoate din furtună.”

    Prin prisma experienţei „managerului de criză”, Aliz Kosza spune că un astfel de eveniment disruptiv este format din trei faze: critică, de stabilizare şi de dezvoltare. „Estimez că faza critică (în funcţie de industrie) se va încheia până la sfârşitul lunii iunie şi intrăm în faza de stabilizare”, spune ea. Apoi, îi sfătuieşte pe antreprenori să fie atenţi la faza în care trebuie regândită abordarea pieţei în care activează fiecare, la refinanţarea sigură şi sănătoasă a companiei, la planurile de investiţii unde este cazul; de asemenea, va fi nevoie de mai multă prudenţă legată de planurile de extindere şi diversificare a liniilor de business.

    „Sunt importante şi continuarea comunicării de brand şi consolidarea campaniilor brandului, dar şi evitarea companiilor cu oferte în exces şi gratuităţi care devalorizează marca”, subliniază ea.

    În ceea ce priveşte descrierea activităţii sale în condiţii de „business as usual”, ea precizează că la fel cum un doctor îşi analizează pacientul, procesele de transformare de companii în care se implică încep cu o diagnoză (proces care se întinde între o lună şi jumătate şi trei luni), în care reprezentanţii unui business află care sunt vulnerabilităţile lor. „Aici, din rândul celor mai întâlnite vulnerabilităţi din mediul antreprenorial românesc menţionez un stil de leadership paternalist, chiar şi la businessuri foarte mari, de zeci de milioane de euro, şi tendinţa de one man show”.

    Aceasta vine de fapt de la etapa de început a unei firme, când fondatorul este nevoit să facă de toate în cadrul acesteia. Ulterior, când trece de pragul de 30-35 de angajaţi, este necesar ca liderul să îşi schimbe mentalitatea şi să înceapă să delege.

    Apoi, chiar dacă cei cu care lucrează îşi doresc să treacă direct la strategie, ea dezvoltă procesul transformării cu paşi mici: „Dacă lipseşte identitatea vizuală trebuie să lucreze la realizarea acesteia, dacă lipsesc viziunea şi misiunea companiei, acestea trebuie definite, de asemenea modelul de business nu trebuie să fie defectuos”. Abia apoi pot construi împreună o strategie. „După stabilirea diagnozei construim şi inovăm modelul de business – în foarte multe situaţii avem nevoie de o remodelare organizaţională. Poate există o problemă ori de portofoliu ori de oameni, de mentalitate, atitudine, sisteme (logistică, arhitectură IT) etc. – lucrurile acestea funcţionează integrat.”

    Când sunt puşi în faţa propriilor vulnerabilităţi, unii dintre cei cu care lucrează, spune Aliz Kosza, „se cam sperie”. „Chiar dacă eşti pe profit, dacă ai ajuns la mine înseamnă că te-ai împotmolit şi toate etapele pe care le-ai sărit la un moment dat acum trebuie reaşezate – împreună cu ei, eu nu vin cu soluţii din exterior, de aceea vorbesc despre un proces inward, care vine din interior. Stabilim împreună pilonii pe baza cărora să lucrăm şi abia apoi ajungem în etapa de strategie”, explică Aliz Kosza.

    Când vine vorba despre calităţile pe care le admiră, pune pe primul plan autenticitatea. „Eu cred în autenticitate, iar societatea noastră este din anii ‘90 încoace de copy paste. Acum au început să se mai schimbe şabloanele”.
    Autenticitatea poate fi de folos şi în situaţii de criză, iar ea oferă ca exemplu o decizie pe care a luat-o în criza anterioară, când era CEO al producătorului de vopseluri Fabryo. „Eu nu am avut niciodată frici. Am adus producătorul de vopseluri Fabryo de pe locul 3 pe locul 1 în 2009 în plină recesiune, atunci când toată lumea tăia bugete. Am mers pe intuiţie şi am decis să investim atunci, am mizat pe nişa de do it yourself în perioada în care aceasta abia se lansa, după ce piaţa construcţiilor scăzuse cu peste 40% şi astfel am reuşit să devenim lideri de piaţă”.

    Spune că în rolurile pe care le-a avut apoi s-a străduit să nu facă „oamenilor mei ceea ce mi-au făcut mie superiorii fiindcă de la superior am învăţat 99% dintre lucrurile pe care nu trebuie să le fac”.

    De asemenea, a observat ea, „businessurile nu provoacă stresul, ci oamenii sunt cei care aduc stresul în business. Când există un dezechilibru, acesta vine de la antreprenor fiindcă el sau ea îşi pune amprenta pe business”. De altfel, ea crede că lipsa echilibrului este principala problemă a liderilor din România. „Avem o problemă: nu avem lideri în ţară pentru că oamenii nu sunt în echilibru.

    Majoritatea vor să ajungă în poziţii pentru putere şi pentru bani, nu consideră că leadershipul ţine de vocaţie. Or, dacă tu nu eşti în echilibru ca lider şi nu eşti stăpânul propriei vieţi nu poţi să conduci oameni – degeaba ai titulatura pe cartea de vizită”. Dacă eşti lider, trebuie să fii factor de echilibru în permanenţă: „Atunci când conduci  trebuie să fii realistul creativ intuitiv. Nu este suficient să fii realist, pentru că realismul te ţine pe loc, trebuie să fii şi creativ şi intuitiv ca să poţi să dai un impuls  businessului ca să meargă lucrurile înainte”.

    De altfel, spune că aceasta este atitudinea care a caracterizat-o întreaga carieră şi viaţă începând cu prima companie în cadrul căreia a lucrat, Procter & Gamble, unde a bifat rolul de a fi primul director naţional de vânzări al companiei. Tot atunci a aflat una dintre lecţiile care aveau să o ghideze în carieră – „Niciodată nu da vina pe echipa ta”.
    Ce i-ar mai sfătui pe antreprenori? „Nu sări etape” este principalul său mesaj, urmat de „Fă ceea ce ştii să faci cel mai bine. Nu încerca să le faci pe toate fiindcă atunci când activităţile se diversifică în exces se pierde concentrarea de pe businessul principal”.

  • Elon Musk şi cântăreaţa Grimes au schimbat numele bebeluşului lor din X Æ A-12 în X Æ A-XII

    Elon Musk şi cântăreaţa Grimes au schimbat numele primului lor copil din X Æ A-12 în X Æ A-XII, potrivit Business Insider.

    Cântăreaţa a declarat pe Instagram că au fost obligaţi să schimbe numele bebeluşului în condiţiile în care certificatele de naştere ale statului California acceptă doar cele 26 de litere ale alfabetului englez şi anumite semne ortografice, precum cratima sau apostroful. Cu toate acestea, Æ rămâne în afara alfabetului englez.

    „Cifre romane. Arată mai bine, să fiu sinceră”, a declarat Grimes.

    În ceea ce priveşte numele copilului, X reprezintă variabila necunoscută, Æ vine de la pronunţia AI (inteligenţă artificială), iar A-XII Lockheed este „aeronava preferată” a cuplului, fiind construită pentru CIA în anii 1960.