Tag: nemultumiri

  • Parcursul istoric al luptei Cataloniei pentru independenţă. Ce îi leagă şi îi desparte de Spania

    Una dintre cele mai mari nemulţumiri a autorităţilor după integrarea Cataloniei ca una dintre comunităţile autonome ale Spaniei a fost utilizarea veniturilor fiscale în alte zone ale Spaniei. Dar problemele şi lupta pentru independenţă a regiunii au început cu mult timp în urmă, informează The Telegraph.

    În secolul IX, Guifré el Pilós (Wilfred Părosul), conte al Barcelonei, a reunit cele patru ţări feudale catalane sub conducerea sa. Un secol mai târziu a devenit un stat neoficial care în acea perioadă traversa Pirineii şi se întindea până în Franţa din zilele noastre. Deşi Catalonia s-a unit cu regatul lui Aragon în 1137, autonomia ţării a rămas intactă. Iar în următoarele trei secole, prin uniunea dintre cele două regiuni, a fost stabilită expansiunea imperiului de-a lungul Mediteranei.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • 6 din 10 români sunt nemulţumiţi de locul lor de muncă

    Cu toate acestea, aproape jumătate (49%) dintre participanţii la studiu consideră că au făcut alegerea potrivită privind cariera lor şi, la polul opus, un angajat din cinci crede că a făcut o alegere mai puţin sau deloc potrivită, mai arată sondajul.

    Cariera actuală a fost, pentru 36% dintre respondenţi, o opţiune proprie. Alţi 31% spun că au fost influenţaţi de anumite circumstanţe în alegerea parcursului profesional, cum ar fi facultatea urmată sau primul job, în timp ce pentru 15% decizia a avut ca factor determinant studiile urmate într-un liceu de specialitate.

    Principalele criterii care au stat la baza alegerii carierei sunt pasiunea pentru domeniul de activitate (34%) şi abilităţile personale (32%). Aproape un sfert dintre respondenţi au fost motivaţi, totodată, de siguranţa locului de muncă (24%), de oportunităţile de dezvoltare profesională (24%), de posibilitatea de a avea venituri mai mari decât în alte domenii (23%) sau de perspectivele de viitor ale domeniului ales (22%).

    Pasiunea pentru domeniu este importantă mai ales în cazul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, reprezentând 46% din total, şi scade odată cu vârsta, cei de 46-55 de ani având o pondere de numai 25%. Pentru aceştia din urmă, siguranţa locului de muncă este principala motivaţie în alegerea carierei şi tot ei sunt cei care, cu un procent de 51%, au cea mai mare compatibilitate între cariera actuală şi domeniul în care şi-au urmat studiile. Angajaţii cu vârsta între 25 şi 35 de ani lucrează mai degrabă într-un domeniu diferit de cel în care s-au specializat (59%), alegerea fiind făcută în special în funcţie de abilităţile personale, de oportunităţile de dezvoltare profesională, de posibilitatea de a avea venituri mai mari decât în alte domenii, precum şi de perspectivele de viitor.

    Gradul de satisfacţie profesională este în mare măsură corelat cu planurile de viitor ale angajaţilor români, astfel că 61% dintre participanţii la studiul derulat de eJobs au declarat că iau în calcul schimbarea carierei în următorii trei ani. Cei mai decişi în acest sens sunt tinerii până în 35 de ani (68%), iar principalul motiv invocat pentru această schimbare este lipsa de motivaţie în cariera actuală (44%). O treime (36%) consideră că nu are suficiente oportunităţi, iar câte un sfert dintre respondenţi cred că este dificil să avanseze în cariera actuală (26%) sau nu le place ceea ce fac în prezent (24%).

    Dintre cei care au în plan să-şi schimbe cariera, aproape jumătate (45%) vor să facă acest pas în cel mult şase luni, 25% au ca obiectiv următoarele 6-12 luni, iar alţi 26% consideră că vor reuşi să-şi schimbe cariera în următorii 1-3 ani. De această dată, salariul este cel mai important criteriu în alegerea viitoarei carierei (51%), urmat de siguranţa locului de muncă (39%), pasiunea pentru domeniu (37%) sau oportunităţile de dezvoltare profesională (32%). Pe ultimele locuri în piramida răspunsurilor se află criterii precum posibilitatea de a călători (11%), cererea ridicată de forţă de muncă în domeniu (9%) sau impactul în societate (9%).

    „Schimbarea carierei nu e totuşi o decizie tratată cu lejeritate, angajaţii conştientizând că un astfel de pas nu se face uşor şi fără riscuri asociate. Astfel, mulţi se tem sau amână să facă un pas în acest sens dintr-o serie de motive, precum lipsa siguranţei financiare în perioada de start în noua carieră, lipsa de timp pentru pregătirea profesională sau căutarea unui nou job, precum şi incertitudinea cu privire la perspectivele de viitor. Teama de schimbare este un alt obstacol important pentru aceştia şi, surprinzător, este caracteristică mai cu seamă celor până în 35 de ani, în timp ce lipsa de încredere în alegerea viitoarei cariere este cel mai mult menţionată de tinerii până în 25 de ani”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Primul pas pe care îl consideră necesar mai mult de jumătate (53%) dintre cei care vor să facă o schimbare în carieră este actualizarea CV-ului şi aplicarea la joburi pe platformele online de recrutare. Mai mult de un sfert (28%) intenţionează să urmeze cursuri de specialitate, iar 15% vor să îşi deschidă propria afacere în alt domeniu decât cel în care lucrează. Resursele umane reprezintă domeniul cu cele mai multe menţiuni (20%) când vine vorba despre alegerea unei noi traiectorii profesionale, urmat, la distanţă mică (18%) de vânzări, IT (16%), administraţie publică (14%), educaţie & training (13%). La polul opus, agricultura, telecomunicaţiile, retailul şi publicitatea sunt domeniile care au adunat cele mai puţine menţiuni în preferinţele respondenţilor, fiecare cumulând câte un procent de 5% din total.

    Studiul eJobs a fost realizat în perioada august-septembrie 2017, pe un eşantion de 1.794 de respondenţi, dintre care 63% sunt salariaţi fără funcţii de conducere. Ca profil general, 62% dintre participanţii la studiu sunt femei, 38% bărbaţi, iar categoria dominantă de vârstă (83%) este 26-55 de ani.

  • 6 din 10 români sunt nemulţumiţi de locul lor de muncă

    Cu toate acestea, aproape jumătate (49%) dintre participanţii la studiu consideră că au făcut alegerea potrivită privind cariera lor şi, la polul opus, un angajat din cinci crede că a făcut o alegere mai puţin sau deloc potrivită, mai arată sondajul.

    Cariera actuală a fost, pentru 36% dintre respondenţi, o opţiune proprie. Alţi 31% spun că au fost influenţaţi de anumite circumstanţe în alegerea parcursului profesional, cum ar fi facultatea urmată sau primul job, în timp ce pentru 15% decizia a avut ca factor determinant studiile urmate într-un liceu de specialitate.

    Principalele criterii care au stat la baza alegerii carierei sunt pasiunea pentru domeniul de activitate (34%) şi abilităţile personale (32%). Aproape un sfert dintre respondenţi au fost motivaţi, totodată, de siguranţa locului de muncă (24%), de oportunităţile de dezvoltare profesională (24%), de posibilitatea de a avea venituri mai mari decât în alte domenii (23%) sau de perspectivele de viitor ale domeniului ales (22%).

    Pasiunea pentru domeniu este importantă mai ales în cazul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, reprezentând 46% din total, şi scade odată cu vârsta, cei de 46-55 de ani având o pondere de numai 25%. Pentru aceştia din urmă, siguranţa locului de muncă este principala motivaţie în alegerea carierei şi tot ei sunt cei care, cu un procent de 51%, au cea mai mare compatibilitate între cariera actuală şi domeniul în care şi-au urmat studiile. Angajaţii cu vârsta între 25 şi 35 de ani lucrează mai degrabă într-un domeniu diferit de cel în care s-au specializat (59%), alegerea fiind făcută în special în funcţie de abilităţile personale, de oportunităţile de dezvoltare profesională, de posibilitatea de a avea venituri mai mari decât în alte domenii, precum şi de perspectivele de viitor.

    Gradul de satisfacţie profesională este în mare măsură corelat cu planurile de viitor ale angajaţilor români, astfel că 61% dintre participanţii la studiul derulat de eJobs au declarat că iau în calcul schimbarea carierei în următorii trei ani. Cei mai decişi în acest sens sunt tinerii până în 35 de ani (68%), iar principalul motiv invocat pentru această schimbare este lipsa de motivaţie în cariera actuală (44%). O treime (36%) consideră că nu are suficiente oportunităţi, iar câte un sfert dintre respondenţi cred că este dificil să avanseze în cariera actuală (26%) sau nu le place ceea ce fac în prezent (24%).

    Dintre cei care au în plan să-şi schimbe cariera, aproape jumătate (45%) vor să facă acest pas în cel mult şase luni, 25% au ca obiectiv următoarele 6-12 luni, iar alţi 26% consideră că vor reuşi să-şi schimbe cariera în următorii 1-3 ani. De această dată, salariul este cel mai important criteriu în alegerea viitoarei carierei (51%), urmat de siguranţa locului de muncă (39%), pasiunea pentru domeniu (37%) sau oportunităţile de dezvoltare profesională (32%). Pe ultimele locuri în piramida răspunsurilor se află criterii precum posibilitatea de a călători (11%), cererea ridicată de forţă de muncă în domeniu (9%) sau impactul în societate (9%).

    „Schimbarea carierei nu e totuşi o decizie tratată cu lejeritate, angajaţii conştientizând că un astfel de pas nu se face uşor şi fără riscuri asociate. Astfel, mulţi se tem sau amână să facă un pas în acest sens dintr-o serie de motive, precum lipsa siguranţei financiare în perioada de start în noua carieră, lipsa de timp pentru pregătirea profesională sau căutarea unui nou job, precum şi incertitudinea cu privire la perspectivele de viitor. Teama de schimbare este un alt obstacol important pentru aceştia şi, surprinzător, este caracteristică mai cu seamă celor până în 35 de ani, în timp ce lipsa de încredere în alegerea viitoarei cariere este cel mai mult menţionată de tinerii până în 25 de ani”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Primul pas pe care îl consideră necesar mai mult de jumătate (53%) dintre cei care vor să facă o schimbare în carieră este actualizarea CV-ului şi aplicarea la joburi pe platformele online de recrutare. Mai mult de un sfert (28%) intenţionează să urmeze cursuri de specialitate, iar 15% vor să îşi deschidă propria afacere în alt domeniu decât cel în care lucrează. Resursele umane reprezintă domeniul cu cele mai multe menţiuni (20%) când vine vorba despre alegerea unei noi traiectorii profesionale, urmat, la distanţă mică (18%) de vânzări, IT (16%), administraţie publică (14%), educaţie & training (13%). La polul opus, agricultura, telecomunicaţiile, retailul şi publicitatea sunt domeniile care au adunat cele mai puţine menţiuni în preferinţele respondenţilor, fiecare cumulând câte un procent de 5% din total.

    Studiul eJobs a fost realizat în perioada august-septembrie 2017, pe un eşantion de 1.794 de respondenţi, dintre care 63% sunt salariaţi fără funcţii de conducere. Ca profil general, 62% dintre participanţii la studiu sunt femei, 38% bărbaţi, iar categoria dominantă de vârstă (83%) este 26-55 de ani.

  • Detalii bizare despre viaţa unui dictator. A scris şase piese de operă în doi ani şi a susţinut că el a inventat hamburgerul

    Kim Jong-il a condus Coreea de Nord timp de 17 ani până la momentul morţii sale în 2011 la vârsta de 69 de ani.

    Potrivit Mirror, dictatorul a emis decrete bizare de-a lungul timpului şi a cultivat cultul personalităţii timp de 17 ani.

    1. Potrivit biografiei oficiale, naşterea sa a fost prevestită de o rândunică, iar la momentul naşterii au apărut pe cer două curcubee şi s-a născut o nouă stea în cosmos

    2. Kim Jong-il este cel mai bun jucător de golf din lume. La vârsta de 62 de ani, Kim a sărbătorit pe terenul de golf, completând un joc de 72 de găuri din 34 de lovituri, adică un record mondial. În plus, se pare că atunci a jucat pentru prima dată golf.

    3. În 2004, fostul chef al lui Kim a dezvăluit că liderul Coreei de Nord avea oameni în staff care aveau grijă ca dictatorul să mănănce boabe de orez uniforme ca mărime şi culoare.

    4. Pentru că era nemulţumit de calitatea filmelor regizorilor nord-coreeni, dictatorul a aranjat răpirea a doi regizori sud-coreeni pe care i-a obligat să turneze filme. Cei doi au relizat o serie de pelicule printre care şi Pulgasari, copie după Godzilla.

    5. În 2007, doctorul i-a spus lui Kim să renunţe la fumat. Acesta a făcut în tocmai, dar s-a gândit că ar fi mai bine dacă nu mai fumează nimeni în ţară, aşa că a interzis fumatul în Coreea de Nord.

    6. Avea o coleţie de peste 20.000 de filme străine. Printre favoritele lui se numără Rambo şi Friday 13th.

    7. După ce a suferit o accidentare la spate în urma unui accident de călărie, lui Kim i-au fost prescrise analgezice. Temându-se că ar deveni dependent, el a ordonat mai multor oameni din stafful său să primească aceeaşi doză de medicamente. Dacă tot devine dependent, măcar să nu fie singur.

    Şi acum urmează câteva şi mai ciudate

    8. În 2004, Kim Jong-il a susţinut că el a inventat hamburgerul

    9. A scris şase piese de operă în doi ani.

    10. Titulatura neoficială a lui Kim era “Creierul central”.

    Şi la final, în 1950 a construit un întreg oraş, Kijong-Dong, care a fost creat special pentru propagandă. Şi în ziua de azi oraşul a rămas nelocuit.

  • Întoarcerea lui Engels

    Pentru a-i reuşi planul, Collins trebuia să găsească o statuie a coautorului ”Manifestului Partidului Comunist“, pe care a pornit să o caute în fosta Uniune Sovietică.

    A găsit una în Ucraina, la Mala Pereşcepîna, abandonată în spatele unui magazin, unde zăcea în noroi, tăiată în două şi acoperită de muşchi, şi de care autorităţile au fost de acord să se despartă şi a adus-o la Manchester. După curăţare şi reasamblare, statuia a fost recent inaugurată, artistul justificându-şi demersul prin faptul că el consideră că Engels, prin problemele pe care le pune, rămâne relevant şi în ziua de azi şi nu trebuie uitat.

  • Ce se întâmplă cu Emmanuel Macron? Rezultate DEZASTRUOASE pentru preşedintele Franţei la doar două luni de la preluarea mandatului

    Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Ipsos la comanda cotidianului Le Point, 42% dintre cetăţenii francezi sunt nemulţumiţi de politicile noului preşedinte, comparativ cu doar 27% în luna iunie.

    În acelaşi timp, alţi 42% dintre cetăţeni sunt de acord cu politicile noului lider al Franţei.

    Scăderea popularităţii este un record negativ pentru un preşedinte al Franţei la doar două luni de la începerea mandatului. Fostul preşedinte socialist Francois Hollande avea după două luni de mandat o rată de încredere de 55%, după care părerile negative au atins o cotă-record.

  • Ce se întâmplă cu Emmanuel Macron? Rezultate DEZASTRUOASE pentru preşedintele Franţei la doar două luni de la preluarea mandatului

    Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Ipsos la comanda cotidianului Le Point, 42% dintre cetăţenii francezi sunt nemulţumiţi de politicile noului preşedinte, comparativ cu doar 27% în luna iunie.

    În acelaşi timp, alţi 42% dintre cetăţeni sunt de acord cu politicile noului lider al Franţei.

    Scăderea popularităţii este un record negativ pentru un preşedinte al Franţei la doar două luni de la începerea mandatului. Fostul preşedinte socialist Francois Hollande avea după două luni de mandat o rată de încredere de 55%, după care părerile negative au atins o cotă-record.

  • Ce se întâmplă cu Emmanuel Macron? Rezultate DEZASTRUOASE pentru preşedintele Franţei la doar două luni de la preluarea mandatului

    Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Ipsos la comanda cotidianului Le Point, 42% dintre cetăţenii francezi sunt nemulţumiţi de politicile noului preşedinte, comparativ cu doar 27% în luna iunie.

    În acelaşi timp, alţi 42% dintre cetăţeni sunt de acord cu politicile noului lider al Franţei.

    Scăderea popularităţii este un record negativ pentru un preşedinte al Franţei la doar două luni de la începerea mandatului. Fostul preşedinte socialist Francois Hollande avea după două luni de mandat o rată de încredere de 55%, după care părerile negative au atins o cotă-record.

  • Noua bancnotă care stârneşte furia a milioane de oameni

    Pe noua bancnotă este imprimat chipul celebrei scriitoare Jane Austen şi inscripţionat un citat din Mândrie şi Prejudecată: “Declar, în cele din urmă, că nu există plăcere mai mare ca cititul”.

    Iar de aici încep controversele şi nemulţumirile. În contextul original, Caroline Bingle, personajul care rosteşte aceste cuvinte, este mai mult decât nesinceră.

    Bingley nu este deloc interesată de literatură, ci pretinde că este un cititor avid, doar pentru a atrage atenţia personjului masculin Darcy.

    Aşa cum notează The Guardian, Bingley rosteşte cuvintele pentru a-l impresiona pe Darcy, în timp ce stă lângă el când acesta citeşte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce apar nemulţumirile la locul de muncă

     “Jobul poate fi o plăcere doar în anumite condiţii şi doar pentru anumite persoane. Pentru marea majoritate însă, din cauza unor probleme mai vechi, care au mai degrabă legătura cu viaţa de familie decât cu jobul, cu pregătirea profesională insuficientă sau diferită de domeniul de referinţă, ori poate de tipul de abordare a jobului sau lipsa de şansă, acest lucru nu se întâmplă”, subliniază psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

    În opinia specialistului, factorii ce declanşează depresia pot fi:

    1. Domeniul de activitate. “Sunt foarte mulţi cei care pleacă de la ideea că trebuie să facă ceea ce le place, aşa că încearcă să facă  o activitate plăcută să devină şi profitabilă. Din păcate, cei care reuşesc descoperă şi celelalte aspecte la care nu se gândeau până atunci: ce înseamnă să plăteşti un contabil, impozite şi taxe, şi cu cât de puţin poţi rămâne după ce achiţi toate astea. Nu mai vorbim de problemele cu angajaţii, furnizorii, controalele, autorităţile. Cei care nu au reuşit să activeze în domeniul în care îşi doreau, în loc să încerce să îşi facă actuala activitate plăcută sau să se pregătească în continuare, ori să meargă la interviuri pentru a ajunge acolo unde îşi doresc, visează cu ochii deschişi şi se plâng că nu fac ceea ce le place”, subliniază Constantin Cornea.

    2. Atribuţiile de serviciu. “De cele mai multe ori, între ceea ce crezi că ai de făcut la serviciu şi ceea ce se aşteptă şefii să faci, sunt diferenţe foarte mari, care creează frustrări enorme”, adaugă specialistul.

    4. Programul de lucru. “Din păcate, şefii din multinaţionale nu înţeleg că un om care munceşte 12 ore pe zi nu are cum să fie rentabil, nici pentru societate, dar nici pentru el. Dacă 8 ore nu sunt de ajuns pentru îndeplinirea sarciniilor de serviciu, ori omul nu este potrivit, ori atribuţiile sunt prea multe, ca atare trebuie angajate şi alte persoane”, mai spune Constantin Cornea.

    5. Salariul. “Reprezintă un factor important de motivare dacă suma este reprezentativă, dar şi dacă omul înţelege să se raporteze la ceea ce îşi permite cu adevărat. Am întâlnit oameni fericiţi care câştigau puţin şi oameni profund nefericiţi care câştigau mult. Persoanele care câştigau puţin ştiau cu adevărat pe ce merită să cheltuiască banii, ceilalţi îşi cumpărau lucruri extrem de scumpe, pe care nu şi le permiteau cu adevărat”, afirmă psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

    Acesta crede că un om care ajunge să sufere de depresie şi consideră că aceasta are drept cauză locul de muncă trebuie să ia anumite măsuri

    1. În primul rând, vorbim de o afecţiune psihologică, aşa că este bine să apeleze la un specialist. Astfel, persoana respectivă  poate descoperi adevăratele cauze ale problemelor ei, dar şi soluţiile cele mai potrivite. De multe ori, depresia se poate agrava, ajungându-se la forme extreme de somatizare, atacuri de panică, perturbarea somnului, disfuncţii sexuale, poate chiar şi la tendinţe de suicid.

    2. Să se gândească dacă nu cumva cauza este în altă parte. Nefericirea poate veni din singurătate, din frica de asumare, din lipsa de studii. Ori pentru că se mulează pe alte tulburări de personalitate, instalate cu mult înainte de angajare.

    3.Să caute mereu domeniul care consideră că îl face fericit. Să înveţe, să se specializeze, să meargă la cât mai multe interviuri. Dacă stai şi îţi plângi de milă, nu rezolvi problema.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info