Tag: natura

  • Ce riscuri planează asupra României

    Cursul poate urca spre 4,7 lei/euro în acest an, printr-o depreciere graduală, într-un context în care stabilitatea dobânzilor devine mai importantă pentru BNR decât cea a cursului de schimb, iar inflaţia poate creşte până în vară în preajma nivelului de 5%. Creşterea preţurilor, care va duce la depăşirea temporară a limitei superioare a intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie pe parcursul anului 2018, va forţa BNR să înăsprească condiţiile monetare, fiind posibil ca dobânda-cheie să ajungă la 3%, conform previziunilor UniCredit.

    ”Riscul cel mai mare pe care îl văd este fiscal. Cred că îl observă şi europenii. Schimbările dese înseamnă că de fapt coerenţa politicilor promovate nu mai este aceeaşi. Dacă ei simt nevoia să schimbe atât de des guvernele, problema ar putea să fie şi că nu găsesc un mix de politici normal“, susţine Dan Bucşa, care a fost promovat în toamna anului trecut pe poziţia de economist-şef al UniCredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est.

    Investitorii străini sunt ”un pic perplecşi“, pentru că în momentul în care o coaliţie politică are o asemenea majoritate în Parlament şi simte nevoia ”să-şi ucidă copiii“ din şase în şase luni, pentru ei înseamnă că respectivul guvern nu poate să livreze ceea ce şi-a propus să livreze, explică Bucşa felul în care sunt interpretate peste hotare schimbările de pe scena politică locală. ”Şi ceea ce şi-au propus să facă sunt în principal două lucruri – schimbările legilor justiţiei, care sunt extrem de nepopulare printre investitori şi, pe de altă parte, structura de cheltuieli, care nu văd cum mai poate fi respectată. Nu văd cum mai pot să crească cheltuielile cu salariile şi cu pensiile în ritmul pe care şi-l propun.

    Riscul pe care îl văd eu este că vor creşte alte taxe. Pot să crească taxele locale prin faptul că sunt mai puţine transferuri la autorităţile locale în urma schimbării structurii. Probabil asta va conduce la taxe locale mai mari încă din 2018. Calitatea investiţiilor este din ce în ce mai proastă. Ne întoarcem la momentul de dinainte de FMI când avea multe proiecte care nu aveau nimic de-a face cu creşterea economică potenţială“, susţine Dan Bucşa.

    UniCredit anticipează o temperare a creşterii economice la 4,6% în 2018 şi la 3,5% în 2019, faţă de 6,6% în 2017, din cauza incertitudinilor fiscale, înăspririi condiţiilor monetare reale şi a creşterii economice bazate prea mult pe consum în 2017. Această încetinire este rezultatul direct al faptului că expansiunea economică se bazează prea mult pe consum şi stocuri, în timp ce investiţiile sunt afectate de incertitudinea fiscală şi de favorizarea măsurilor populiste. Ritmul de creştere ar putea încetini chiar mai mult dacă va fi nevoie de creşterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB.

    În viziunea UniCredit, este necesară o înăsprire fiscală pentru a menţine deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB. Deficitul bugetar s-ar putea situa peste 3% din PIB în 2018 în cazul în care guvernul nu va majora impozitul pe venit pentru veniturile mari şi nu va tăia din nou investiţiile publice. Mai mult, este posibil să fie nevoie ca programul anunţat de majorări ale salariilor şi pensiilor să fie temperat pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019. Între timp, este probabil ca deficitul bugetar structural să depăşească 5% din PIB până la finalul anului următor, nivel atins ultima dată în 2008.

    În contextul riscurilor anticipate, UniCredit susţine că se profilează două conflicte posibile cu Uniunea Europeană (UE): unul cauzat de politica fiscală laxă, iar al doilea provocat de modificările legilor justiţiei adoptate de Parlament în decembrie 2017. O nouă procedură de deficit excesiv ar putea fi iniţiată în 2019, fiind posibil chiar ca lansarea ei să aibă loc deja anul acesta dacă deficitul conform standardelor europene (ESA) a depăşit 3% din PIB în 2017.
    Pe lângă necesitatea înăspririi fiscale, UniCredit apreciază că ar putea să fie necesară şi înăsprirea condiţiilor monetare reale în contextul în care Banca Naţională a României nu poate preveni o continuare a creşterii dobânzilor pe termen scurt, din cauza accelerării rapide a inflaţiei.

    Inflaţia totală va părăsi intervalul ţintit de 1,5-3,5% în primul trimestru din 2018 şi ar putea creşte până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflaţia de bază (excluzând preţurile volatile şi administrate) va depăşi 4%. Inflaţia ar putea reveni în intervalul ţintit în ultimul trimestru din acest an, când creşterile mari de preţuri din T4 2017 – din cauza scumpirii alimentelor şi a măsurilor fiscale – vor fi eliminate din baza de calcul, potrivit UniCredit. La sfârşitul anului 2017 inflaţia a fost de 3,3%.
    BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018, pentru prima dată în ultimul deceniu, de la 1,75% până la 2%. UniCredit anticipează pentru finele anului 2018 o dobândă-cheie de 3%, nivelul urmând să staţioneze pe acest prag şi în 2019.

    ”Nu cred că s-a grăbit BNR cu majorarea dobânzii, pentru că deja prognoza din noiembrie arăta inflaţia în afara intervalului – este adevărat temporar. Dar, pe parcursul perioadei de prognoză, adică până la sfârşitul anului 2019 inflaţia este permanent undeva peste 3% sau aproape de 3%, în timp ce ţinta BNR este de 2,5% +/- un punct procentual. Condiţiile monetare reale sunt în acest moment probabil prea laxe. Diferenţa între noi şi BNR este că noi ne aşteptăm ca inflaţia să fie chiar mai mare decât se aşteaptă ei. Adică ne aşteptăm la un vârf undeva în jur de 5%, în 2018. Se pare că BNR ar mai putea să mărească dobânda, dar probabil nu atât de mult pe cât se aşteaptă piaţa. BNR crede că o combinaţie de măsuri prudenţiale şi de creştere de dobândă va fi suficientă pentru a ţine inflaţia în ţintă“, explică Dan Bucşa.

    Majorarea dobânzii de politică monetară pe măsură ce inflaţia creşte ar putea limita volatilitatea cursului de schimb şi ar asigura atractivitatea titlurilor de stat în monedă locală odată ce inflaţia va scădea spre 3%, în opinia UniCredit.

    ”Creşterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflaţiei estimate pentru 2019. Dacă banca centrală va majora dobânda mai puţin, presiunile de depreciere asupra leului ar putea reveni. Dat fiind faptul că e posibil ca BNR să protejeze leul de deprecieri abrupte, dobânzile interbancare ar putea creşte chiar dacă banca centrală majorează mai puţin dobânda de politica monetară. Astfel, alegerea BNR este între o ajustare controlată şi una necontrolată a dobânzilor“, scriu economiştii de la UniCredit în cel mai recent raport trimestrial privind România, intitulat ”La răscruce“.

    UniCredit consideră că moneda naţională rămâne prea puternică, în pofida faptului că intervalul de tranzacţionare pentru leu/euro s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. UniCredit anticipează că nivelul cursului de schimb leu/euro de 4,70 ar putea fi atins dacă banca centrală nu va creşte dobânda de politică monetară în lunile următoare.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit la începutul acestui an că orientarea politicii monetare este cea comunicată încă de anul trecut: o stabilitate mai mare a dobânzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului de schimb.

    Schimbarea strategiei BNR pentru a se concentra mai mult pe dobânzi decât pe cursul de schimb este ”normală“ având în vedere că pe măsură ce ponderea creditelor în valută scade şi cea a creditelor în lei creşte, sporeşte şi importanţa dobânzilor în condiţiile monetare reale, explică Bucşa. El anticipează o depreciere graduală a leului în perspectivă. ”Cred că BNR este suficient de credibilă ca să permită o depreciere graduală.“ Pe parcursul anului trecut, cursul de schimb leu/euro a fluctuat preponderent în intervalul 4,4-4,65 lei/euro, existând şi episoade de volatilitate, determinate de factori interni sau externi. |n 2017, leul s-a depreciat cu 2,6% faţă de euro. Presiunile de depreciere a monedei naţionale au fost vizibile în special în lunile de toamnă şi în decembrie, când cursul a sărit peste pragul psihologic de 4,6 lei/euro.
    Anul 2017 a adus şi creşterea ROBOR, după o perioadă de minime istorice, şi reluarea operaţiunilor repo. Indicele ROBOR a sărit peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75% în 2017, depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe.

    ”Din câte ne-am uitat noi, o dobândă cu două puncte procentuale peste unde este acum ar fi mai periculoasă decât o depreciere a leului cu 3-4%“, spune Bucşa.

    Conform BNR, creşterea ratelor dobânzii ROBOR ar putea mări numărul creditelor neperformante în 2018 faţă de 2017. |n viziunea grupului italian UniCredit, rata creditelor neperformante (non-performing loans – NPL) ar putea să coboare în România până la 5,7% în 2019 faţă de nivelul previzionat de 7,4% în 2017, tendinţa de scădere fiind vizibilă pentru majoritatea ţărilor din regiune.

    Ascensiunea economiilor, colectarea mai bună şi vânzările de credite neperformante vor susţine ajustarea NPL-urilor în perioada următoare. Iar activităţi de curăţare a bilanţurilor sunt anticipate pentru cele mai multe ţări din regiune, conform studiului UniCredit ”CEE Banking Study 2018 – Resilient Growth and Opportunities„.

    În ceea ce priveşte evoluţia creditării în perspectivă, UniCredit se aşteaptă la încetinirea creşterii creditării în ţările care au experimentat cele mai rapide ritmuri în ultimii doi ani. Creditarea ar urma să încetinească în România, Cehia, Slovacia şi Turcia, în timp ce în Ungaria, Slovenia şi Serbia ar putea interveni o accelerare a acestui fenomen.

    În timp ce în Europa Centrală şi de Est UniCredit este numărul 1, în România se află pe locul cinci din punctul de vedere al activelor. Pe creditare, UniCredit are o cotă de piaţă de 9,5%, după primele nouă luni din 2017.

  • Satul din Transilvania unde soarele răsare de două ori

    Localitatea Rimetea este cunoscut drept satul desprins din istorie datorită arhitecturii unice şi peisajului mirific care se desprinde cât vezi cu ochii. Dacă încă nu ai vizitat acest sat uimitor, nu ezita să faci acest lucru.
     
    La Rimetea, soare răsare de două ori. Aşa spun legendele locului. Că întâi apare timid, în primele ore ale dimineţii, iar apoi, ascuns după Colţii Trascăului, se ridică pentru a doua oară, deasupra unui sat locuit încă din vremea romanilor, conform observator.tv.
     
     
    Din istorie pare desprins tot locul. Pe uliţa cea mare, un bătrân se îndreaptă agale spre casele albe cu ferestre verzi sau maronii. În satul dintre munţi, timpul pare încremenit. La propriu. Pe vremea comuniştilor, s-a dat ordin ca nimic să nu mai fie construit şi nimic să nu fie distrus.
     
  • Cei mai buni soferi si cele mai periculoase drumuri?

    Şoferii autobuzelor care transportă zilnic pasageri dau dovadă de mult curaj şi sânge rece, depăşind orice obstacol care le apare în cale. Zilnic, aceştia au de înfruntat curbe periculoase, gheţuş, nămeţi de zăpadă sau alte intemperii ale naturii.  Pe alocuri, drumurile se îngustează atât de mult, încât autobuzul abia încape.

    Cei conduc pe drumurile montane din Himalaya aproape că pot concura cu participanţii la cursele de raliuri. Adesea, ei sunt nevoiţi să străbată râuri, kilometri întregi de serpentine sau să meargă la propriu pe marginea prăpastiei, pentru a ajunge la destinaţie.
    Cu toate acestea, o astfel de călătorie reprezintă o experienţă memorabilă, iar peisajele întâlnite îţi taie răsuflarea.

  • Adevăratul motiv pentru care Dragoş Bucur pleacă de la “Visuri la cheie”. Ce spune soţia lui

    Se pare că pe Dragoş Bucur îl aşteaptă o nouă provocare profesională. Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă Dana Nălbaru, soţia actorului. Chiar în primele zile ale noului an, Dana a anunţat pe contul personal de Facebook că se află în Amsterdam, unde Dragoş avea probe de costum şi machiaj pentru un proiect care se va filma în februarie.

    ”Sunt la hotelul unde suntem cazaţi, în recepţie. Astept să vină Dragoş de la probele de costum şi machiaj (luna care vine va filma aici şi are câteva zile de repetiţii) şi recepţia asta e un fel de hub mare, plin ochi cu oameni care lucrează sau studiază. E neconvenţional locul şi nu găsesc deloc în el atmosfera mult promovată a Amsterdamului. N-am mai fost aici. Până acum îmi place tot”, a scris Dana pe Facebook, scrie realitatea.net

  • Filosofia care i-a ajutat pe Elon Musk sau Warren Buffett să se îmbogăţească. Este la îndemâna oricui

    De la Jeff Bezos la Elon Musk şi Bill Gates, este dificil să găseşti un om de afaceri de succes care să nu fi profitat de învăţămintele filosofiei stoice.

    Stoicismul este o şcoală filosofică grecească ce s-a dezvoltat ca reacţie împotriva epicurismului, în care etica ocupă locul preponderent, în slujba căreia se află logica şi fizica (cu sensul general de şiinţă a naturii). Una dintre celebrele maxime ale acestei filosofii este “Trăieşte în acord cu natura”. Unul dintre liderii acestei filosofii a fost, totuşi, împăratul Imperiului Roman, Marcus Aurelius, care vorbea despre compasiune, modestie şi austeritate.

    Buffett încă locuieşte în Omaha în casa pe care a cumpărat-o în urmă cu 59 de ani pentru 31,500 de dolari, deşi averea lui ajunge la 77 miliarde de dolari. De asemenea, el este mare fan McDonalds datorită preţurilor mici pe care le practică. Niciodată nu cheltuieşte mai mult de 3.17 dolari pe micul dejun pe care obişnuieşte să-l ia de la restaurantul fast-food.

    Buffett trăieşte aşa deoarece a stabilit care sunt priorităţile lui, iar acestea nu includ luxul, case scumpe, maşini de lux sau alimnte scumpe. Trăind astfel îşi măreşte averea în fiecare zi şi menţine liberatatea financiară.

    Aşadar, cu toţi am putea încorpora puţin stoicism în vieţile noastre, adaptându-ne comportamnetul şi cheltuielile.

     

  • Frumuseţile din Clisura Dunării, cel mai fascinant defileu din Europa! Iată cât de spectaculoase sunt peşterile din zonă – FOTO

    Totodată, pe faleza Dunării din Moldova Nouă au fost montate panouri şi plăcuţe informative. De asemenea, în faţa centrului turistic de informare din oraş, construit cu bani europeni, a fost realizat şi un centru de vizitare în aer liber. Acesta cuprinde câteva panouri cu toate legendele şi istoriile obiectivelor turistice din Clisura Dunării, după modelul văzut în Parcul natural pădurile Cehiei din Boemia.
     
    Cele patru trasee tematice ecoturistice din Clisura Dunării pe care drumeţii le pot parcurge sunt: drumul morilor de apă de pe Valea râului Gramensca, traseul Peşterilor – Gaura cu muscă, Grota Haiducească, Gaura Chindiei, Filip, traseul cascadelor de pe râul Moldaviţa şi traseul monumentelor istorice – cetatea Sf. Ladislau, castrul roman Divici, stânca Baba Caia, movila lui Attila.
     
    Unul dintre cele mai fascinante obiective turistice din Clisura Dunării, pe care drumeţii nu trebuie să-l rateze, este stânca Baba Caia, despre care se spune că reprezintă un simbol pentru turismul din zonă. Stânca Babacaia, un monument natural din calcar, atrage ca un magnet turişti, mai ales datorită faptului că este unică pe tot parcursul fluviului. Această stâncă supranumită şi “Crăiasa singuratică a Dunării” marchează intrarea în Clisura Dunării şi se află în dreptul localităţii Coronini, judeţul Caraş-Severin. Stânca are o înălţime de şapte metri deasupra apei, iar numele său provine din limba turcă şi înseamnă “stânca tatălui”.
     
    Şi peşterile din Clisura Dunării sunt un alt punct de atracţie pentru turişti. Peştera Gaura cu Muscă reprezintă un loc de o frumuseţe deosebită. La intrare se pot vedea ruinele unei fortificaţii din anii 1800, iar înăuntrul ei sunt numeroase colonii de lilieci. Un obiectiv turistic deosebit în Clisura Dunării este şi Cetatea Ladislau. A fost construită de către Sigismund, regele Ungariei, în anii 1427-1428. Fortificaţia avea ziduri groase de doi metri şi era apărată de un şanţ. Aşezată la intrarea în defileu, cetatea a fost importantă în desfăşurarea luptelor care s-au dat pentru stăpânirea acestei zone.
     
  • Autorităţi: Explozia din New York este de natură teroristă

    “Este vorba de un incident de natură teroristă. Un bărbat care avea asupra sa un dispozitiv exploziv artizanal s-a aruncat în aer”, a declarat comisarul James P. O’Neill.

    Autorul atentatului a fost identificat drept Akayed Ullah, un bărbat dintr-o familie originară din Bangladesh.

    Anchetatorii cred că este vorba de un “act intenţionat”, dar bomba a explodat doar parţial.

    Presupusul autor al atacului a fost reţinut.

    “Este vorba de o tentativă de atac terorist. Dar teroriştii nu vor câşitga”, a declarat primarul oraşului New York, Bill De Blasio.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Constituţională a respins sesizarea lui Tăriceanu în dosarul Belina, constatând că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public

    ”Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a respins sesizarea şi a constatat că nu există un conflict de natură constituţională între Guvernul României şi Ministerul Public”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

    Au fost şapte voturi exprimate în ceea ce priveşte sesizarea făcută de către preşedintele Senatului, nepronunţându-se Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea care au lipsit de la deliberările pe această sesizare care au avut loc săptămâna trecută.

    Pe 16 noiembrie, Dorneanu a precizat, răspunzând unei întrebări, că decizia se va lua în cvorum de 7 judecători, în condiţiile în care 2 judecători au lipsit la acea şedinţă. „Bineînţeles. Cei doi (Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea, n.r.) care au lipsit azi nu vor participa la dezbateri data viitoare”, a spus Dorneanu.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Curtea Constituţională a respins sesizarea lui Tăriceanu în dosarul Belina, constatând că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public

    ”Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a respins sesizarea şi a constatat că nu există un conflict de natură constituţională între Guvernul României şi Ministerul Public”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

    Au fost şapte voturi exprimate în ceea ce priveşte sesizarea făcută de către preşedintele Senatului, nepronunţându-se Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea care au lipsit de la deliberările pe această sesizare care au avut loc săptămâna trecută.

    Pe 16 noiembrie, Dorneanu a precizat, răspunzând unei întrebări, că decizia se va lua în cvorum de 7 judecători, în condiţiile în care 2 judecători au lipsit la acea şedinţă. „Bineînţeles. Cei doi (Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea, n.r.) care au lipsit azi nu vor participa la dezbateri data viitoare”, a spus Dorneanu.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Arborele Vieţii. Copacul care supravieţuieşte de 400 de ani singur, în mijlocul deşertului

    Stând singur în inima desertului, la sute de kilometri depărtare de orice sură de apă sau de o altă plantă, „Copacul Vieţii” din Bahrain a devenit treptat în ochii oamenilor un simbol al naturii şi al vieţii. O dovadă în plus că viaţa poate continua în ciuda tuturor obstacolelor. Dincolo totuşi de aceste cuvinte motivaţionale, un mister planează asupra acestui copac. Cum de reuşeşte să supravieţuiască în asemenea condiţii? Bătrân, cu o vârstă de 400 de ani, copacul a uimit biologii şi oameni de ştiinţă, de ani de zile, şi chiar dacă au venit cu mai multe teorii, nici una nu pare să stea în picioare. Unii sugerează faptul că rădăcinile sale sunt înfipte foarte adânc în sol, astfel încât ajunge la mai multe surse de apă subterană, însă nimeni nu a fost în măsură să dovedească acest lucru.

    Arborele este situat la o distanţă de 2 kilometri de muntele Jebel Dukhan, pe vârful unei dune de nisip. Misterul supravieţuirii sale în astfel de condiţii dure a dat naştere mai multor legende locale. Nativii sunt convinşi de fapul că pomul este cu adevărat Copacul Vieţii, fiind binecuvântat de însuşi Enki, zeul Sumerian al apei, şi este cel mai probabil o rămăşiţă din Grădina Edenului.

    Copacul, cunoscut sub numele Sharajat-al-Hayat de către arabi, a continuat să crească în ciuda condiţiilor extreme, ajungând în prezent la 9,7 metri înălţime.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro