BusinessMagazin

Tag: muncitori

  • Doar in România. Tei decupaţi pentrtu borduri! „Decât i-am decojit aşa, un pic, ca să putem trece pe lângă ei”

    Muncitorii care lucrează la asfaltarea străzilor au ciopârţit arborii la rădăcină şi, în unele locuri chiar până la coroană, pentru a monta bordurile de pe marginea drumului. O echipă Digi 24 i-a surprins în timp ce montau bucăţile de beton în trunchiul copacilor. Explicaţia muncitorilor: copacii au fost sacrificaţi pentru ca proiectul de asfaltare să poată fi respectat.

    Luminita Adam: Asa arata prostia, incompetenta si lipsa de respect pentru tot ce inseamna viata, a conducerii orasului Corabia! Cum nu respecta natura, nu ne respecta nici pe noi. Sa va fie rusine! “Oltul puternic” condus de nulitati….

    Teii seculari din Corabia au făcut cunoştinţă cu ingeniozitatea muncitorilor de la drumuri. Puşi să asfalteze străzile din oraş, ei au decupat fără milă baza arborilor valoroşi.

    De câteva săptămâni, pe o stradă din Corabia au intrat utilajele de asfaltare. Strada trebuie să aibă o faţă nouă, demnă de un oraş european. Numai că…în calea modernizărilor s-au ivit câteva zeci de tei, unii dintre ei plantaţi acum o sută de ani. Muncitorii au găsit însă soluţii pentru a rezolva problema.

    Zece tei au fost scoşi din rădăcină, iar alţi 10 au fost ciopârţiţi.

    Muncitorii nu văd, însă, nimic rău. N-au găsit altă soluţie pentru a respecta proiectul de asfaltare.

    „Decât (sic! – n.r.) i-am decojit aşa, un pic, ca să putem trece pe lângă ei”, explică un muncitor.

    Luiza Paraschivu, reporter Digi24: „Niciun tei nu a rămas întreg în faţa muncitorilor care asfaltează această stradă. Unii au fost scoşi cu totul din rădăcină. Alţii, aşa cum este acesta, au fost decupaţi pentru ca bordurile să vină în linie dreaptă”.

    Locuitorii din zonă sunt îngroziţi de felul în care au fost mutilaţi teii.

    „Ăsta era oraşul teilor. Teii ăştia atâta erau când i-am pus noi, acum 50 de ani. I-am udat, i-am îngrijit, s-au făcut frumoşi”, povesteşte o localnică.

    „Păcat, uite ce le-a făcut. Putea să dea cu strada puţin mai încoace , o juma de metru şi rămânea pomii pe loc”, este soluţia pe care o sugerează un locuitor din Corabia.

    3.000 de tei sunt în Corabia, iar mulţi dintre ei au peste o sută de ani. Confruntată cu nemulţumirea localnicilor, Primăria, care a comandat asfaltarea, se apără spunând că distrugerea teilor a fost un rău necesar.

    „Ba putea să le impună. Ori să-i taie, ori să-i lase la locul lor şi nu mai făceam trotuar, pentru că sunt tei bătrâni şi fac probleme…”, a declarat Dan Olteanu, purtător de cuvânt al Primăriei Corabia.

     

  • Doar in România. Tei decupaţi pentrtu borduri! „Decât i-am decojit aşa, un pic, ca să putem trece pe lângă ei”

    Muncitorii care lucrează la asfaltarea străzilor au ciopârţit arborii la rădăcină şi, în unele locuri chiar până la coroană, pentru a monta bordurile de pe marginea drumului. O echipă Digi 24 i-a surprins în timp ce montau bucăţile de beton în trunchiul copacilor. Explicaţia muncitorilor: copacii au fost sacrificaţi pentru ca proiectul de asfaltare să poată fi respectat.

    Luminita Adam: Asa arata prostia, incompetenta si lipsa de respect pentru tot ce inseamna viata, a conducerii orasului Corabia! Cum nu respecta natura, nu ne respecta nici pe noi. Sa va fie rusine! “Oltul puternic” condus de nulitati….

    Teii seculari din Corabia au făcut cunoştinţă cu ingeniozitatea muncitorilor de la drumuri. Puşi să asfalteze străzile din oraş, ei au decupat fără milă baza arborilor valoroşi.

    De câteva săptămâni, pe o stradă din Corabia au intrat utilajele de asfaltare. Strada trebuie să aibă o faţă nouă, demnă de un oraş european. Numai că…în calea modernizărilor s-au ivit câteva zeci de tei, unii dintre ei plantaţi acum o sută de ani. Muncitorii au găsit însă soluţii pentru a rezolva problema.

    Zece tei au fost scoşi din rădăcină, iar alţi 10 au fost ciopârţiţi.

    Muncitorii nu văd, însă, nimic rău. N-au găsit altă soluţie pentru a respecta proiectul de asfaltare.

    „Decât (sic! – n.r.) i-am decojit aşa, un pic, ca să putem trece pe lângă ei”, explică un muncitor.

    Luiza Paraschivu, reporter Digi24: „Niciun tei nu a rămas întreg în faţa muncitorilor care asfaltează această stradă. Unii au fost scoşi cu totul din rădăcină. Alţii, aşa cum este acesta, au fost decupaţi pentru ca bordurile să vină în linie dreaptă”.

    Locuitorii din zonă sunt îngroziţi de felul în care au fost mutilaţi teii.

    „Ăsta era oraşul teilor. Teii ăştia atâta erau când i-am pus noi, acum 50 de ani. I-am udat, i-am îngrijit, s-au făcut frumoşi”, povesteşte o localnică.

    „Păcat, uite ce le-a făcut. Putea să dea cu strada puţin mai încoace , o juma de metru şi rămânea pomii pe loc”, este soluţia pe care o sugerează un locuitor din Corabia.

    3.000 de tei sunt în Corabia, iar mulţi dintre ei au peste o sută de ani. Confruntată cu nemulţumirea localnicilor, Primăria, care a comandat asfaltarea, se apără spunând că distrugerea teilor a fost un rău necesar.

    „Ba putea să le impună. Ori să-i taie, ori să-i lase la locul lor şi nu mai făceam trotuar, pentru că sunt tei bătrâni şi fac probleme…”, a declarat Dan Olteanu, purtător de cuvânt al Primăriei Corabia.

     

  • Alte zeci de români abuzaţi, din nou, pe plantaţiile din sudul Italiei

    În Italia erau, la sfârşitul anului 2016, 1.151.395 de români, conform datelor oficiale ISAT. De fapt, în Italia sunt peste 3 milioane de români, dintre care peste jumătate nu sunt înregistraţi cu forme legale. Creşterea numărului de români care pleacă anual în Italia este în medie cu circa 4% mai mare faţă de anul trecut, dintre care circa 70% sunt femei. Cei peste 1,5 milioane de români care merg să muncească în Italia fără contracte de muncă, dintre care peste 700.000 sunt femei, reprezintă un grup vulnerabil fără niciun fel de sprijin.

    Presa din România a fost informată în aceste zile în legătură cu o nouă descoperire a Poliţiei din Italia: alte zeci de români abuzaţi, din nou, pe plantaţiile din sudul Italiei. „În fiecare săptămână, în ultimele luni, au fost violate, sechestrate şi ucise românce, o femeie de 60 de ani s-a sinucis, după ce a lucrat ca badantă timp de 15 ani, iar alta şi-a ucis concubinul italian care o abuza. Au fost perioade în care trei femei pe zi au fost ucise în Italia. În aceste zile, şi în Spania au fost găsiţi români trataţi ca sclavi, plătiţi cu sume foarte mici pentru munca la câmp şi cazaţi în corturi, fără apă curentă şi fără minime condiţii de igienă. Ultimele trei guverne nu au luat în considerare informările din partea C.A.P.I.M.E.D. România şi nici proiectul strategic – „Vreau să lucrez legal în Europa mea! – depus de C.A.P.I.M.E.D. România, pentru a sprijini în mod real românii plecaţi la muncă în Italia. Autorităţile din România nu ştiu nici câţi români sunt plecaţi la muncă în străinătate, fără forme legale, nici câţi român mor anual şi nici măcar nu pot fi repatriaţi, pentru a fi înmormântaţi”, se arată în comunicatul de presă C.A.P.I.M.E.D.

    Datele statistice arată că peste 4,5 milioane de români muncesc în ţările europene, mulţi nefiind înregistraţi, iar în fiecare zi sunt sute de români abuzaţi de angajatorii care îi forţează să lucreze in condiţii mizere, de violatori, de funcţionari, dar şi de legislaţia discriminatorie. Cu toate acestea, cifrele oficiale arată că românii au trimis acasă peste 55 de miliarde de Euro, mai mult decât investitorii străini şi mai mult decât a primit România de la Uniunea Europeană.

    „Ministerul Pentru Românii de Pretudindeni ar trebui să renunţe la finanţarea proiectelor aşa-zis culturale şi să finanţeze proiecte integrate, parte dintr-o strategie care ar putea salva atât românii abuzaţi astăzi în străinătate, cât şi România de mâine, care va trebui să se ocupe de o populaţie bolnavă, cu nevoi speciale şi fără drept la asistenţă socială şi medicală, după zeci de ani de muncă la negru. O Românie care îşi va primi actualii copii care nu au acces la educaţie şi sunt abuzaţi în străinătate, iar peste 10-20 de ani vor fi adulţi fără pregătire profesională”, se mai arată în comunicat.

  • Donald Trump a cerut o excepţie pentru a putea angaja mai mulţi lucrători străini pentru Mar-a-Lago, deţinută de el, pentru organizarea săptămânii “Made in America”

     Aceştia ar urma să primească vize H-2B, acordate străinilor care vor slujbe pe care americanii nu sunt dispuşi să le facă.

    Angajaţii ar urma să lucreze din octombrie până în mai. Recent, Preşedintele Trump a mprit limita de vize H-2B cu 15,000.

    Decizia este cât se poate de ciudată având în vedere că Trump promovează produsele americane, muncitorii americani şi este impotriva străinilor care vin în SUA.

    În urmă cu câteva luni a ieşti la iveală faptul că majoritatea angajaţilor Mar-a-Lago erau străini, iar printre aceştia mulţi erau şi români.

  • „Fermierii din vestul României angajează muncitori din Ungaria. Am forţat plecarea a trei milioane (poate 4) de români în 27 de ani, un milion doar în ultimul deceniu”

    Pe Facebook, Teodor Baconschi a scris: Fermierii din vestul României angajează muncitori din Ungaria. Ne lipsesc pe piaţa muncii economişti, IT-şti şi medici. Am forţat plecarea a trei milioane (poate 4) de români în 27 de ani, un milion doar în ultimul deceniu.
    Suntem însă numeroşi, aşa că vor exista vectori care să aducă robotizarea industriei (câtă e) şi să decupleze o nouă generaţie de la realitate, prin căşti VR cumpărate din pensii mici.

    Partidele nu au doctrine şi programe asumate, aşa cum duc lipsă de legitimitate intelectuală: piaţa ideilor va rămâne pe FB, între micro-comunităţi civice variabil polarizate. Numai autostrăzi nu avem şi nu vom avea: e prea multă corupţie şi n-o poţi diminua decât prin prosperitate şi prevenţie, prin educaţie şi autolimitare spirituală, nu prin telejustiţialismul care a băgat totul în ceaţă.

    Vorba unui demnitar: ”să judece opinia publică”…

  • Femeile care plătesc preţul pentru ca noi sa avem cele mai noi telefoane, otrăvindu-se în fabrici care nu respectă norme de protecţie

    Zeci dintre aceşti muncitori au fost spijiniţi de organizaţia Banolim să obţină compensaţii pentru bolile de care suferă sau au suferit, din pricina condiţiilor de muncă. Grupul s-a constituit iniţial pentru a-l sprijini pe Hwang Sang-ki, un taximetrist a cărui fiică a murit din pricina unei forme agresive de leucemie, boală declanşată pe vremea când ea lucra pentru o fabrică Samsung. 

    Banolim s-a implicat în documentarea mai multor dosare pentru bolnavi de cancer care au suferit din pricina condiţiilor de muncă. Reprezentanţii organizaţiei lucrează acum cu femei care acuză probleme de inferitilitate ca urmare a aceloraşi condiţii de muncă. În prima parte a acestui an, o decizie judecătorească i-a dat câştig de cauză lui Kim Mi-yeon, acesta fiind primul dosar care a acceptat infertilitatea ca boală profesională.

    Park min-sook, acasă împreună cu fiica sa. Park are 44 de ani şi a lucrat vreme de şapte ani într-o fabrică de semiconductori a Samsung. S-a îmbolnăvit de cancer de sân, infertilitate şi a avut mai multe pierderi de sarcină.

    Pozele lui Min-sook de pe vremea când lucra în fabrica de semiconductori.

    Kim Shinyeo o ajută pe fiica sa Han Hye-kyung să coboare din maşină pentru a ajunge la centrul de tratament. Han are 39 de ani şi a lucrat într-o fabrică Samsung de LCD. Are o tumoare cerebrală care îi afectează vorbirea, vederea şi mobilitatea.

    Han Hye-kyung la tratament

    Han Hye-kyung este ajutată de mama sa să urce în scaunul cu rotile după ce şi-a petrecut noaptea protestând în faţa sediului central al Samsung din Seoul. În partea dreaptă a imaginii este Hwang Sang-ki, tatăl lui Hwang Yu-mi, care a lucrat şi ea într-o fabrică Samsung şi a fost răpusă de o formă agresivă de leucemie în 2007.

    Han Hye-kyung şi Kim Shinyeo acasă la ele.

    Han Hye-kyung doarme după un protest în faţa sediului Samsung din Seoul.

    Un altar pentru Hwang Yu-mi, realizat în timpul unui protest în faţa sediului central din Seoul.

     

  • Cum fură companiile miliarde anual din banii angajaţilor lor

    Atunci când angajatorii omit să plătească orele suplimentare, când reţin bacşişul chelnerilor sau când încadrează greşit muncitori, atunci companiile fură de la cei mai săraci membrii ai societăţii. “Furtul salariilor”, după cum este denumită această procedură, poate lua mai multe forme, notează publicaţia americană.

    Economic Policy Institue, un think-thank american, a investigat mai multe probleme pe piaţa muncii şi a analizat rapoartele din 10 state americane, uitându-se dacă companiile plătesc salariul minim. 8 miliarde de plăţi anuale au fost sub minimul impus. Calculat pe tot teritoriul Statelor Unite, rezultă faptul că firmele fură 15 miliarde de dolari anual, adică mai mult decât valoarea tuturor bunurilor furate în jafuri, spargerilor sau furturilor auto din întreaga ţară.

    Potrivit studiului, un o victimă a acestui tip de furt câştigă cam 10,500 de dolari pe an, cu 3,300 mai puţin din cauza unor şefi fără scrupule. 2,4 milioane de muncitori din 10 state se află în această situaţie.

    “Furtul clasic este o formă mai tangibilă decât furtul salariilor, iar autorităţile cheltuiesc resurse extraordinare pentru a combate asta”, se arată în raportul scris de analistul David Cooper. “În schimb, parlamentarii alocă sume mici pentru a combate furtul din salarii, deşi costul acestui tip de furt este comparabil cu furtul clasic”, mai spune el.

    Deşi studiul a fost făcut asupra companiilor din Statele Unite, nu ar fi exclus ca acelaşi lucru să se întâmple şi în Europa sau România.

  • Companiile fură 15 miliarde de dolari anual de la angajaţii lor

    Atunci când angajatorii omit să plătească orele suplimentare, când reţin bacşişul chelnerilor sau când încadrează greşit muncitori, atunci companiile fură de la cei mai săraci membrii ai societăţii. “Furtul salariilor”, după cum este denumită această procedură, poate lua mai multe forme, notează publicaţia americană.

    Economic Policy Institue, un think-thank american, a investigat mai multe probleme pe piaţa muncii şi a analizat rapoartele din 10 state americane, uitându-se dacă companiile plătesc salariul minim. 8 miliarde de plăţi anuale au fost sub minimul impus. Calculat pe tot teritoriul Statelor Unite, rezultă faptul că firmele fură 15 miliarde de dolari anual, adică mai mult decât valoarea tuturor bunurilor furate în jafuri, spargerilor sau furturilor auto din întreaga ţară.

    Potrivit studiului, un o victimă a acestui tip de furt câştigă cam 10,500 de dolari pe an, cu 3,300 mai puţin din cauza unor şefi fără scrupule. 2,4 milioane de muncitori din 10 state se află în această situaţie.

    “Furtul clasic este o formă mai tangibilă decât furtul salariilor, iar autorităţile cheltuiesc resurse extraordinare pentru a combate asta”, se arată în raportul scris de analistul David Cooper. “În schimb, parlamentarii alocă sume mici pentru a combate furtul din salarii, deşi costul acestui tip de furt este comparabil cu furtul clasic”, mai spune el.

    Deşi studiul a fost făcut asupra companiilor din Statele Unite, nu ar fi exclus ca acelaşi lucru să se întâmple şi în Europa sau România.

  • Ce salarii mizere primesc angajaţii giganţilor din industria modei

    În urma anchetei, cei de la postul de televiziune au descoperit fabrici de textile ce produceau haine pentru River Island, Boohoo sau New Look şi care îşi plăteau angajaţii cu 3-3,5 lire pe oră.

    Asta înseamnă jumătate din salariul minim pe economie din Marea Britanie, care este de 7,2 lire sterline pe oră.

    În timpul anchetei, un reporter sub acoperire s-a angajat la fabrica Fashion Square, ce produce obiecte vestimentare pentru River Island. Încă de la angajare i s-a spus că nu va primi salariul minim pe economie, pentru că nu ar mai fi rentabil să producă haine în Marea Britanie.

    Cei de la River Island, contactaţi de către Channel 4, au declarat că au eliminat Fashion Square de pe lista colaboratorilor. “Distribuitorii au fost şi ei anunţati să nu mai apeleze la serviciile Fashion Square”, au mai spus reprezentanţii River Island.

  • MUNCA la negru. Firmele dovedite că folosesc muncitori fără CONTRACT riscă să fie închise

    Măsura ar avea drept scop combaterea muncii nedeclarate şi ar fi însoţită de majorarea drastică a amenzilor şi de realizarea unei baze de date cu toţi lucrătorii din domeniile cu risc mare de muncă la negru, în care să figureze datele personale ale unor astfel de angajaţi şi chiar fotografiile acestora.

    În plus, „angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale”, este indicat, în linii mari, planul Executivului de combatere a muncii nedeclarate.

    De asemenea, potrivit Avocatnet.ro, autorităţile ar urma să-şi sporească eforturile şi în ceea ce priveşte evaziunea. „România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este necesară cooperarea interinstituţională consolidată în scopul reducerii evaziunii. Propunem angajarea unor contracte de performanţă pentru ANAF, cu ţinte trimestriale şi măsuri corective automate la derapajele de la ţinta stabilită, precum şi un program de reducere a muncii la negru”, mai este explicat în programul de guvernare.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro