BusinessMagazin

Tag: motivare

  • Compania care şi-a forţat angajaţii să se târască în genunchi pe stradă aproximativ 200 de metri – VIDEO

    Mai mulţi angajaţi al unei companii au fost forţaţi să meargă în genunchi pe o stradă din Baishan City, provincia Jilin, din nordul Chinei. Motivul? Nu şi-ar fi atins ţinta de vânzări. Presa locală spune că managementul a dorit să-şi motiveze angajaţii, informează Daily Mail.

    Dacă nu ar fi destul de umilitor să mergi în genunchi pe stradă umedă aceştia au mai fost filmaţi şi de trecători.

    Purtătorul de cuvât al companiei a declarat că firma nu şi-a atins ţinta de vânzări şi conducerea l-a pus pe manager să meargă în genunchi pentru a-l motiva, însă angajaţii nu ar fi vrut să-şi lase managerul la greu şi i s-au alăturat pe stradă.

    Grupul a mers în genunchi aproximativ 200 de metri.

    Totuşi, acest lucru nu este un caz izolat. În octombrie 2015, o altă companie din oraşul Zhangzhou, China, şi-a forţat angajaţii să se târască în genunchi pe stradă 

  • Mai multe companii angajează femei frumoase pentru a-şi motiva angajaţii. Ce trebuie să facă fetele pentru a-i destinde pe programatori

    Femeile, poreclite “majorete”, sunt angajate pentru a motiva personalul. În cadrul jobului intră următoarele atribuţii: să socializeze cu programatorii, să le cumpere micul dejun sau să joace ping-pong cu ei, conform site-ului Trending in China, scrie Daily Mail.
     
    Fetele frumoase au fost angajate pentru a crea un mediu de lucru plăcut, distractiv, potrivit aceluiaşi site. De asemenea, acestea dau startul unor activităţi distractive, ce implică tot grupul de angajaţi.
     
    Un manager de resurse umane al uneia dinte companii a angajat trei “majorete” pentru personalul majoritar masculin. “Prezenţa fetelor în companie a crescut eficienţa firmei şi motivaţia angajaţilor”, a spus managerul. 
     
    Această mişcare a stârnit controverse pe reţelele sociale. “Ştiţi că există şi femei care scriu cod, nu?”, a scris o persoană pe Facebook. “E ridicol. Pun pariu că femeile s-ar descurca mai bine, fără să aibă nevoie de majorete”, a scris altcineva pe reţeaua de socializare. 
     
    Încă nu se ştie numărul exact al companiilor care au adoptat această strategie.
     

  • Cel mai bun şef din lume? A oferit fiecărui angajat un bonus în valoare de 100.000 de dolari

    Bonusurile de final de an sunt oferite de companii pentru a motiva angajaţii şi a-i recompensa pentru munca făcută. Unele companii oferă mai mult, altele mai puţin. Miliardarul Jeffery Hidebrand, care deţine compania petrolieră Hilcorp, a decis să ofere un bonus de 100.000 de dolari fiecărui angajat al companiei, un număr de 1381 de oameni. Adică a scos din buzunar 138.100.000 de dolari.

    Această recompensă a venit deoarce compania şi-a atins obiectivul pe cinci ani, acela de a-şi dubla cifra de afaceri. În 2010, compania a atins alt prag, iar angajaţii au fost recompensaţi atunci fie cu o maşină în valoare de 50.000 de dolari, fie cu 35.000 de dolari cash.

    Averea lui Hildebrand este estimată la 5 miliarde de dolari. 

     

  • De ce a fost eliberat condiţionat Gică Popescu. Motivarea instanţei

    Instanţa a motivat decizia de eliberare condiţionată a lui Gică Popescu.

    Judecătoria Sectorului 4 a luat această decizie.

    De ce a fost eliberat condiţionat Gică Popescu. Motivarea instanţei

  • Cum pot maşinile motiva angajaţii să depună mai mult efort la locul de muncă

    Wolfgang Schulz (48 de ani) a preluat în urmă cu aproape un an conducerea BMW Group România, după ce anterior era şeful diviziei Key Account Corporate Sales BMW Group Germania. De acolo executivul german a venit cu o idee, aceea de a utiliza imaginea mărcii ca instrument de motivare pentru companiile care achiziţionează flote de maşini, şi nu oricum.

    În opinia sa, maşina oferită de companie angajatului îl motivează pe acesta din urmă şi astfel toată lumea câştigă, de la brand la compania care o achiziţionează şi la angajat.
    „Am livrat în România flote de BMW. Până la finalul lunii august 2015 am egalat vânzările către corporate din tot anul trecut. Vedem un mare potenţial de creştere. Sunt multe companii multinaţionale care cumpără sau închiriază maşini pentru a fi utilizate de către angajaţi“, a subliniat Wolfgang Schulz, directorul general al BMW Group România. BMW a livrat în primele opt luni ale anului aproape 500 de autoturisme premium către companii, printre acestea fiind şi flote, în condiţiile în care tot anul trecut au fost livrate către acelaşi segment numai 487 de unităţi.

    Tot marile corporaţii vor reprezenta ţinta modelelor electrice ale BMW, nemţii urmând a lansa şi în România în acest an oficial modelele i3 şi i8. „Strategia noastră este să continuăm cu BMW i şi pe piaţa din România. Vom livra oficial primul BMW i3 în România spre finalul anului. Vom începe cu doi dealeri, care vor avea şi echipamentele necesare pentru maşini electrice. Toţi dealerii vor vinde maşini BMW de tip hibrid plug‑in (capabile să ruleze pe distanţe de până la 50 km în mod electric, fără intervenţia motorului pe benzină) şi implicit vor avea şi service pentru acestea“, a spus Wolfgang Schulz.

    În opinia sa, potenţialul în România pentru maşini electrice este foarte ridicat şi de aceea s-a şi decis lansarea acestora. „Potenţialul vine dinspre segmentul corporate de piaţă. În România au sediul toate companiile mari din lume, iar campaniile de sustenabilitate promovate de acestea şi de BMW vor atrage clienţi pentru maşini electrice“, a subliniat directorul BMW România. Pe lângă plusul de imagine câştigat de companiile care achiziţionează maşini electrice i3 revine şi factorul motivaţional pentru angajat.

    „Perspectiva mea este că vom avea o prezenţă puternică pe segmentul persoanelor fizice deoarece mulţi caută soluţii moderne de transport. Pentru corporate, dacă ne uităm la piaţa din Germania şi cea din România, aici abia am atins vârful aisbergului. Dar în cadrul unei companii maşina este un factor motivaţional. Aceste procese încep să apară şi aici“, a subliniat executivul german.
    În ceea ce priveşte volumele, Wolfgang Schulz se fereşte să facă estimări, mai ales că segmentul este unul complet nou în România, unde doar două modele au reuşit să atingă pragul de 10 unităţi livrate, fiind cazul lui Renault ZOE şi cel al lui Tesla Model S, cel din urmă şi depăşindu-l.

    Pe de altă parte, Ian Robertson, membru în consiliul de administraţie, declara într-un interviu că, pentru a se amortiza investiţiile necesare în comercializarea modelelor BMWi pe piaţa respectivă, ar trebui comercializate anual cel puţin 100 de unităţi.
    Vânzările de maşini electrice cresc de la lună la lună, însă volume constante înregistrează până în prezent doar automobilele Tesla, ale căror preţuri pornesc de la peste 70.000 de euro, în timp ce pentru automobilele electrice mai accesibile, cum sunt Volkswagen e-up! şi Renault ZOE, ambele cu preţuri de sub 30.000 de euro, clienţii încă trebuie să aştepte demararea programului de ecotichete.

    Potrivit reprezentanţilor AFM, programul pentru maşini electrice a fost în dezbatere publică până în data de 17 septembrie, iar programul ar putea demara efectiv la sfârşitul acestei luni sau cel târziu la începutul lunii octombrie. Prin acesta, clientul ar putea beneficia de un discount de peste 6.000 de euro, care ar include atât cei 4.500 de euro cât reprezintă viitorul ecotichet, după ce va fi aprobat programul pentru susţinerea achiziţiei a 100 de maşini electrice, cât şi programul Rabla.

     

  • Cum poţi deveni programator în mai puţin de 6 luni şi să ajungi să câştigi aproape 1.000 de euro/lună

    Poţi să înveţi bazele programării singur, în mai puţin de o lună, indiferent de studiile pe care le ai, cu condiţia să fii pasionat, motivat şi ambiţios şi să investeşti suficient timp, însă pentru a deveni un programator de top sunt necesare cel puţin 6 luni de efort susţinut, sunt de părere unii specialişti din domeniu.

     

     

     

  • JS1: Piştea făcea anchetă internă pentru şeful său, iar acuzaţia de favorizare este o speculaţie

    JS1 a dat, miercuri, publicităţii motivarea deciziei prin care a respins propunerea de arestare preventivă a lui Marius Maghiari, de la Brigada Rutieră a Capitalei, şi a altor şapte poliţişti, printre care şi adjunctul instituţiei, Daniel Piştea, acuzaţi că ar fi încercat să muşamalizeze un accident rutier provocat de Maghiari în care a fost rănită o femeie.

    În privinţa acuzaţiei de favorizare a făptuitorului adusă lui Daniel Piştea, notează judecătorul care a decis cercetarea acestuia în libertate, “aceasta constă în esenţă în faptul că acesta s-a deplasat de la domiciliul său din comuna Clinceni, jud. Ilfov, la sediul Secţiei 2 Poliţie, îmbrăcat în uniforma de serviciu, fără a avea niciun rol în cadrul anchetei penale în derulare, sub pretextul că intenţionează să facă verificări pentru o informare internă, determinând întârzierea cercetărilor”.

    În concret, scrie magistratul de drepturi şi libertăţi, potrivit anchetatorilor, “Piştea Daniel ar fi făcut demersuri şi ar fi dat dispoziţii, în sensul schimbării echipei operative care ar fi trebuit să efectueze cercetarea la faţa locului (Smercinschi şi Trandafir), ar fi ascuns echipei de cercetare formate din Ţuţui şi Popa aspecte esenţiale pe care în calitatea oficială le-a obţinut (în sensul că făptuitorul o perioadă de timp de aproximativ 5 ore a indus organele de cercetare în eroare, pretinzând că victima ar fi vătămată ca urmare a unui accident casnic), s-ar fi întruzat în activitatea de cercetare penală a organelor Secţiei 2 Poliţie, cărora le-a impus inserarea menţiunii că Maghiari Marius a fost găsit de organele de cercetare la Spitalul Elias şi s-a deplasat împreună cu echipa de cercetare la faţa locului” şi “în acelaşi scop, inculpatul s-ar fi folosit de autoritatea funcţiei, indicând organelor de cercetare care au efectuat actele de urmărire lipsa indiciilor săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 338 alin. 1 şi art. 338 alin. 2 C.pen”.

    “În opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi, situaţia de fapt conturată de probatoriul administrat în cauză în privinţa acţiunilor întreprinse de inculpatul Piştea Daniel nu se circumscrie infracţiunii de favorizare a făptuitorului, neexistând o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni”, arată instanţa care notează în motivare că, “deşi parchetul susţine că inculpatul Piştea Daniel a determinat întârzierea cercetărilor, sub pretextul că intenţionează să facă verificări pentru o informare internă, nu menţionează în cuprinsul referatului de arestare preventivă şi nici în cuprinsul unui alt act procedural întocmit până în prezent în cauză în ce modalitate a tergiversat acesta cercetările, neexistând nici măcar o referire sumară cu privire la acest aspect”.

    Totodată, arată magistratul, “faptul că inculpatul s-a prezentat la sediul Secţiei 2 Poliţie îmbrăcat în uniforma de serviciu nu poate în niciun caz să reprezinte nici măcar un indiciu în sensul că acesta ar fi vrut să-şi folosească autoritatea în vederea deturnării sensului anchetei, insinuarea parchetului în acest sens fiind lipsită de orice suport, reprezentând o simplă speculaţie incompatibilă cu rigoarea dreptului penal, care presupune formularea unor acuzaţii clare, precise, lipsite de echivoc, ceea ce nu este cazul în situaţia de faţă”.

    În aceeaşi ordine de idei, arată magistratul, “prezenţa inculpatului Piştea Daniel la sediul Secţiei 2 Poliţie avea scopul efectuării de verificări în vederea unei informări interne către şeful Biroului Poliţiei Rutiere, Crai Cristian, chiar acesta din urmă declarând că i-a dat dispoziţie lui Piştea Daniel să se informeze în legătură cu evenimentul în care a fost implicat Maghiari Marius, astfel încât nu se poate susţine că prezenţa sa era nejustificată”.

    Referitor la modul de desemnare a echipei operative care să se ocupe de cercetarea cazului, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că acest aspect nu are nicio relevanţă în cauză, întrucât nu există vreun element care să conducă la concluzia că membrii echipei operative ar fi fost special desemnaţi în vederea împiedicării cercetărilor, fiind vorba şi în acest caz de o simplă speculaţie, nesusţinută de vreo probă.

    În privinţa acuzaţiei conform căreia Piştea ar fi intervenit în activitatea de cercetare penală a organelor Secţiei 2 Poliţie, în sensul că le-a impus inserarea menţiunii că Maghiari Marius a fost găsit de organele de cercetare la Spitalul Elias şi că s-a deplasat împreună cu echipa de cercetare la faţa locului, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nici aceste acţiuni nu pot fi catalogate ca acte de favorizare a făptuitorului, în condiţiile în care menţiunea respectivă era cât se poate de reală.

    Instanţa arată că se punea problema unei favorizări a lui Maghiari în situaţia în care Piştea ar fi intervenit în vederea consemnării de aspecte nereale în cuprinsul procesului-verbal respectiv, însă în condiţiile în care acesta a sugerat poliţiştilor din cadrul Secţiei 2 să insereze în procesul-verbal o împrejurare care corespunde adevărului nu se poate reţine în sarcina acestuia săvârşirea vreunei fapte cu caracter infracţional.

    “În privinţa faptului că inculpatul Piştea Daniel s-ar fi deplasat împreună cu echipa de cercetare la faţa locului, acest fapt nu constituie o chestiune ilicită, având în vedere că în calitate de adjunct al Biroului Poliţiei Rutiere avea dreptul să asiste la activităţile efectuate de subordonaţii săi, câtă vreme nu intervenea în vederea denaturării probelor sau a îngreunării cercetărilor. Or, din actele dosarului nu reiese că acesta ar fi participat efectiv la activiătile de cercetare la faţa locului sau că ar fi încercat să denatureze sensul acestora, motiv pentru care nu i se poate imputa nici sub acest aspect săvârşirea vreunei fapte care să se circumscrie infracţiunii prevăzute de art. 269 alin. 1 C.pen”, mai scrie judecătorul.

    Referitor la susţinerea parchetului, în sensul că Piştea s-ar fi folosit de autoritatea funcţiei, indicând organelor de cercetare care au efectuat actele de urmărire lipsa indiciilor săvârşirii infracţiunilor prevăzute de articolele 338 alin. 1 şi 338 alin. 2 C.pen., “din coroborarea declaraţiilor acestuia cu declaraţiile inculpatului Cânea Liviu Daniel rezultă că între cei doi a existat o consultare referitoare la încadrarea juridică pe care trebuie să o primească fapta lui Maghiari Marius, ambii opinând în sensul nereţinerii infracţiunii de părăsire a locului accidentului”, se mai arată în motivare.

    “Singurele mijloace de probă administrate sub acest aspect sunt declaraţiile inculpaţilor Piştea Daniel şi Cânea Liviu Daniel, ambii afirmând că a fost vorba de o simplă consultare cu caracter profesional, cu atât mai mult cu cât Piştea Daniel nici nu putea da indicaţii subordonatului său în privinţa efectuării cercetării penale, procurorul de caz fiind singurul abilitat în acest sens. Totodată, inculpatul Ţuţui Auraş Eugen a declarat că a dispus începerea urmăririi penale in rem doar sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă fără a se consulta cu vreo altă persoană, ceea ce demonstrează că inculpatul Piştea Daniel nu a impus reţinerea unei anumite încadrări juridice favorabile lui Maghiari Marius, astfel cum parchetul susţine”, conchide instanţa de judecată în motivare.

    Judecătoria Sectorului 1 a respins, sâmbătă, cererea procurorilor de arestare a lui Marius Maghiari, care ar fi provocat un accident rutier, şi a altor şapte poliţişti, printre care şi un şef de la Rutieră, toţi fiind lăsaţi în libertate, doar Maghiari fiind sub control judiciar.

    Procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 1 i-au reţinut, joi noapte, pe Marius Maghiari, şef în cadrul unui serviciu de la Brigada Rutieră a Capitalei, pe Daniel Piştea, adjunct al aceleiaşi instituţii, pe colegii acestora Liviu Daniel Cânea şi Auraş Eugen Ţuţui, precum şi pe Ion Daniel Bocan, şeful Secţiei 2 Poliţie, Mihăiţă Georgică Anghel, Ovidiu Gheorghe Sanfira şi Marian Lupu Pasăre, toţi de la Secţia 2, iar vineri au cerut Judecătoriei Sectorului 1 arestarea lor preventivă.

    Potrivit unor surse judiciare, poliţistul Marius Maghiari ar fi accidentat cu maşina o femeie, dar incidentul ar fi fost încadrat ca accident de muncă. Ceilalţi şapte poliţişti sunt suspectaţi că l-ar fi ajutat pe Maghiari, astfel încât fapta să nu fie încadrată ca accident rutier.

    Marius Maghiari a declarat, la ieşirea din sediul Judecătoriei Sectorului 1, că nu înţelege de ce lucrurile au luat o astfel de turnură şi a arătat că nu a făcut decât să îndrepte în cel mai corect mod situaţia pe care a produs-o. El a spus că, după accident, a dus-o pe femeie de urgenţă la spital, iar aceasta a fost conştientă tot timpul. Maghiari a adăugat că, în timpul discuţiilor cu femeia, a încercat să stabilească o înţelegere, astfel încât să nu se ajungă la deschiderea unui dosar penal.

    Întrebat de ce s-a ajuns ca accidentul rutier să fie transformat într-un accident de muncă, respectiv ca femeia să susţină că a căzut de pe schela unei clădiri, Maghiari a arătat doar că a dorit să meargă pe calea medierii cu aceasta, astfel încât să evite situaţii de cercetare penală. El a precizat că s-a ajuns la o înţelegere, dar după ce femeia a fost chemată la Parchet să dea declaraţii, aceasta a renunţat la înţelegere.

    Întrebat dacă s-a pus problema oferirii unor sume de bani, chiar şi sub forma unor daune materiale şi morale, Maghiari a spus că, la un moment dat, până ca femeia să fie chemată de către procurori la audieri, a fost contactat de avocaţi ai acesteia, pentru a se stabili o sumă de bani cu titlu de daune, reafirmând că înţelegerea a căzut după ce femeia a dat declaraţii în faţa anchetatorilor.

    Potrivit unor surse judiciare, accidentul a avut loc în 8 iunie, în jurul orei 14.30, în zona unei treceri de pietoni de la Fântâna Mioriţa.

  • Andrei Rudeanu, ginerele lui Blaga, arestat preventiv. Decizia este definitivă

    Judecătorii CAB au respins contestaţia lui Rudeanu, motiv pentru care ginerele copreşedintelui PNL va fi cercetat în stare de arest preventiv.

    Decizia este definitivă.

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 22 mai, arestarea preventivă a lui Andrei Rudeanu. În motivarea sentinţei, judecătorii arătau că lăsarea în libertate a ginerelui lui Vasile Blaga ar crea un sentiment acut de insecuritate, generând nu doar “oroare şi revoltă” în societate, dar ar încuraja şi alte persoane să săvârşească acelaşi fapte.

    Conform motivării instanţei, lipsa unei “reacţii ferme” a sistemului judiciar şi lăsarea lui Rudeanu în libertate ar induce “perturbări grave ale disciplinei publice”, ale respectului faţă de lege, “stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase”.

    Poliţiştii au făcut, în 21 mai, percheziţii în Bucureşti şi Hunedoara, în dosarul în care sunt vizate cinci firme de pază, printre care şi cea a lui Andrei Rudeanu, care ar fi fost implicate în comiterea unor infracţiuni de evaziune fiscală, prin înregistrarea în contabilitate de achiziţii fictive de servicii.

    “Din investigaţii a reieşit faptul că, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii specializate în prestări de servicii de pază ar fi creat un circuit infracţional, format din mai multe societăţi comerciale, prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive”, se arăta într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Andrei Rudeanu şi alte persoane au fost audiaţi la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, la finalul percheziţiilor, însă numai ginerele lui Blaga a fost reţinut. Ulterior, procurorii au cerut arestarea preventivă a sa, solicitare admisă de Tribunalul Capitalei.

    Surse judiciare au declarat, în 22 mai, pentru MEDIAFAX, că numele copreşedintelui PNL Vasile Blaga apare în dosarul de evaziune fiscală în care este urmărit penal ginerele acestuia, Andrei Rudeanu, respectiv într-o declaraţie făcută în calitate de martor de către şeful firmei de pază Nei Guard, Mihai Neicu, cercetat şi el pentru acelaşi gen de fapte.

    Potrivit surselor judiciare, care citează din documente ale anchetatorilor, Mihai Neicu a dat o declaraţie ca martor în dosarul lui Andrei Ionuţ Rudeanu, în care ar fi arătat că ajutorul nemijlocit pe care el personal şi unul dintre administratorii firmei sale i l-ar fi acordat ginerelui lui Vasile Blaga şi implicit companiei sale de pază nou create a venit ca urmare a unei presupuse rugăminţi făcute de Blaga, în anul 2011, referitoare la Rudeanu.

    Sursele citate au precizat că anchetatorii redau în documente declaraţia lui Mihai Neicu: “În perioada septembrie 2010 – primăvara anului 2011, am fost solicitat de numitul Blaga Vasile la o discuţie la sediul Partidului Democrat, din municipiul Bucureşti, Aleea Modrogan. Cu ocazia acestei discuţii, acesta mi-a solicitat să-l ajut pe ginerele său, numitul Rudeanu Ionuţ, care îşi înfiinţase societatea de pază şi protecţie Axis Corporate Security, să obţină contracte de pază cu instituţii de stat şi companii private, şi să îl ajut în managementul acestei societăţi (recrutarea de personal, dotare, întocmirea documentaţiei necesare, participări la licitaţiile publice etc)”.

    Neicu le-ar mai fi spus anchetatorilor că, în urma discuţiei sale cu Blaga, s-ar fi întâlnit, chiar a doua zi, cu Andrei Rudeanu şi cu soţia acestuia, Agathe Rudeanu, la Hotelul Phoenicia din Bucureşti, pentru o discuţie legată de dezvoltarea Axis Corporate Security. După discuţii, Neicu ar fi convenit cu soţii Rudeanu ca firma acestora să îşi desfăşoare activitatea la etajul unu al clădirii, unde îşi avea sediul compania sa, Nei Guard, iar în continuare l-ar fi ajutat pe ginerele lui Blaga să obţină diverse contracte de pază, prin recomandările pe care i le-ar fi dat prin diverşi beneficiari, susţin sursele citate.

    Şeful firmei Nei Guard ar mai fi arătat, în declaraţia sa, citată de sursele judiciare: “În urma sprijinului acordat de către mine, numitul Rudeanu prin firma Axis a obţinut mai multe contracte importante de pază, respectiv cu Administraţia domeniului public şi privat sector 4 Bucureşti, Spitalul «Marie Curie» din Bucureşti, lanţul de hipermarketuri Carrefour şi altele pe care nu mi le amintesc precis”.

    O altă licitaţie la care ar fi participat şi câştigat SC Nei Guard şi Axis Corporate Security ar fi fost, conform declaraţiei lui Neicu date în faţa anchetatorilor, cea de la Administraţia Naţională a Drumurilor filiala Timişoara, pentru furnizare de servicii de pază. Neicu le-a fi spus procurorilor că, după câştigarea acestei licitaţii, a decis să-şi retragă compania din consorţiu, pentru a rămâne doar Axis Corporate Security.

    Înfiinţată în anul 2009, Axis Corporate Security este o companie care acţioneaza în domeniul securităţii private şi ai cărei specialişti sunt recrutaţi din agenţiile publice, private sau guvernamentale, scrie pe site-ul firmei.

    În 2012, firma a câştigat şi contractul de pază a unitătilor miniere din Valea Jiului, iar presa a relatat că societatea a fost sancţionată de mai multe ori de Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, pentru că nu şi-a respectat obligaţiile faţă de angajaţii care se ocupă cu paza unităţilor miniere.

    De asemenea, firma a câştigat contracte cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, pentru paza unor poduri aflate în patrimoniul regiei. Urmare a criticilor la adresa lui Vasile Blaga, firma Axis Corporate Security a renunţat la contractul cu CNADNR.

    Andrei Ionuţ Rudeanu este căsătorit cu fiica lui Vasile Blaga, Agathe Cristina, din 2008.

  • MOTIVARE: Lăsarea în libertate a ginerelui lui Blaga ar crea un sentiment acut de insecuritate

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 22 mai, arestarea preventivă a lui Andrei Rudeanu, în dosarul în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 600.000 de euro.

    Conform motivării instanţei, lipsa unei “reacţii ferme” a sistemului judiciar şi lăsarea lui Rudeanu în libertate ar induce “perturbări grave ale disciplinei publice”, ale respectului faţă de lege, “stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase”.

    Mai mult, arată judecătorul de drepturi şi libertăţi, cercetarea în libertate a ginerelui lui Vasile Blaga ar genera “doar oroare şi revoltă în societate” şi “un sentiment acut de insecuritate, dar şi o încurajare a altor subiecţi de a desfăşura astfel de activităţi ilicite menite să le creeze un avantaj material rapid şi uşor”.

    “Faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind pentru prima oară implicat într-un raport penal de conflict, precum şi faptul că realizează venituri licite, are familie organizată, un copil minor în întreţinere, domiciliu pe teritoriul ţării, nu poate justifica, cel puţin la acest moment, reţinerea unui grad de pericol social redus, de natură a permite luarea unei măsuri preventive mai puţin intruzive”, motivează magistratul decizia de arestare a lui Andrei Rudeanu.

    În motivarea sentinţei, judecătorul de drepturi şi libertăţi invoca şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

    “Curtea a statuat în mod constant în sensul că din cauza gravităţii deosebite şi a reacţiei publicului faţă de acestea, unele infracţiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenţie provizorie, cel puţin pentru un anumit timp. Acest motiv trebuie considerat ca relevant şi suficient numai dacă este bazat pe fapte de natură să demonstreze că eliberarea acuzatului ar determina o tulburare reală a ordinii publice. În plus, privarea de libertate va continua să fie legitimă numai dacă ordinea publică va fi pe mai departe ameninţată, continuarea privării de libertate neputând fi folosită ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea”, se arată în documentul citat.

    Fapta pe care se presupune că a săvârşit-o ginerele lui Blaga, mai notează judecătorul de drepturi şi libertăţi, este deosebit de gravă şi de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii.

    “Date fiind gradul de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor – închisoarea de la nouă la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, ci şi din contextul în care fenomenul infracţional şi faptele de genul celor pentru care este cercetat inculpatul cunosc o creştere îngrijorătoare reflectată în numărul mare al cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, natura acestora, respectiv evaziune fiscală, modalitatea concretă în care se presupune că a fost comisă, respectiv infracţiune continuată de evaziune fiscală, infracţiune cu un grad de pericol social generic ridicat, având în vedere că acest gen de infracţiuni, prin amploarea lor deosebită aduc atingere unei importante valori proteguite de legea penală, respectiv bugetul consolidat al statului precum şi relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal – financiar, bancar, economic, comercial şi civil, prevenind şi combătând circuitul ilegal al bunurilor, produs al unor infracţiuni grave prevăzute de lege şi concurenţa loială între comercianţi; numărul mare de acte materiale, intervalul îndelungat de timp în care se presupune că s-au derulat activităţile infracţionale, numărul mare al persoanelor ce se presupune că au participat la activitatea infracţională, modul organizat în care se presupune că au acţionat, prejudiciul creat bugetului de stat prin presupusele activităţi infracţionale, respectiv un prejudiciu în cuantum de 2.506.798 lei – aproximativ 585.244 euro, reprezentând impozit pe profit, TVA de plată şi impozit pe dividende, precum şi rezonanţa puternică pe care o produc în rândul societăţii infracţiunile de evaziune fiscală”, subliniază magistratul.

    Instanţa a admis, în 22 mai, cererea procurorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, de arestare a lui Andrei Ionuţ Rudeanu.

    Decizia Tribunalului Bucureşti poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide definitiv dacă Andrei Rudeanu rămâne în arest sau va fi cercetat în arest la domiciliu ori sub control judiciar.

    Poliţiştii au făcut, în 21 mai, percheziţii în Bucureşti şi Hunedoara, în dosarul în care sunt vizate cinci firme de pază, printre care şi cea a lui Andrei Rudeanu, care ar fi fost implicate în comiterea unor infracţiuni de evaziune fiscală, prin înregistrarea în contabilitate de achiziţii fictive de servicii.

    “Din investigaţii a reieşit faptul că, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii specializate în prestări de servicii de pază ar fi creat un circuit infracţional, format din mai multe societăţi comerciale, prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive”, se arăta într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Andrei Rudeanu şi alte persoane au fost audiaţi la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, la finalul percheziţiilor, însă numai ginerele lui Blaga a fost reţinut. Ulterior, procurorii au cerut arestarea preventivă a sa, solicitare admisă de Tribunalul Capitalei.

    Surse judiciare au declarat, în 22 mai, pentru MEDIAFAX, că numele copreşedintelui PNL Vasile Blaga apare în dosarul de evaziune fiscală în care este urmărit penal ginerele acestuia, Andrei Rudeanu, respectiv într-o declaraţie făcută în calitate de martor de către şeful firmei de pază Nei Guard, Mihai Neicu, cercetat şi el pentru acelaşi gen de fapte.

    Potrivit surselor judiciare, care citează din documente ale anchetatorilor, Mihai Neicu a dat o declaraţie ca martor în dosarul lui Andrei Ionuţ Rudeanu, în care ar fi arătat că ajutorul nemijlocit pe care el personal şi unul dintre administratorii firmei sale i l-ar fi acordat ginerelui lui Vasile Blaga şi implicit companiei sale de pază nou create a venit ca urmare a unei presupuse rugăminţi făcute de Blaga, în anul 2011, referitoare la Rudeanu.

    Sursele citate au precizat că anchetatorii redau în documente declaraţia lui Mihai Neicu: “În perioada septembrie 2010 – primăvara anului 2011, am fost solicitat de numitul Blaga Vasile la o discuţie la sediul Partidului Democrat, din municipiul Bucureşti, Aleea Modrogan. Cu ocazia acestei discuţii, acesta mi-a solicitat să-l ajut pe ginerele său, numitul Rudeanu Ionuţ, care îşi înfiinţase societatea de pază şi protecţie Axis Corporate Security, să obţină contracte de pază cu instituţii de stat şi companii private, şi să îl ajut în managementul acestei societăţi (recrutarea de personal, dotare, întocmirea documentaţiei necesare, participări la licitaţiile publice etc)”.

    Neicu le-ar mai fi spus anchetatorilor că, în urma discuţiei sale cu Blaga, s-ar fi întâlnit, chiar a doua zi, cu Andrei Rudeanu şi cu soţia acestuia, Agathe Rudeanu, la Hotelul Phoenicia din Bucureşti, pentru o discuţie legată de dezvoltarea Axis Corporate Security. După discuţii, Neicu ar fi convenit cu soţii Rudeanu ca firma acestora să îşi desfăşoare activitatea la etajul unu al clădirii, unde îşi avea sediul compania sa, Nei Guard, iar în continuare l-ar fi ajutat pe ginerele lui Blaga să obţină diverse contracte de pază, prin recomandările pe care i le-ar fi dat prin diverşi beneficiari, susţin sursele citate.

    Şeful firmei Nei Guard ar mai fi arătat, în declaraţia sa, citată de sursele judiciare: “În urma sprijinului acordat de către mine, numitul Rudeanu prin firma Axis a obţinut mai multe contracte importante de pază, respectiv cu Administraţia domeniului public şi privat sector 4 Bucureşti, Spitalul «Marie Curie» din Bucureşti, lanţul de hipermarketuri Carrefour şi altele pe care nu mi le amintesc precis”.

    O altă licitaţie la care ar fi participat şi câştigat SC Nei Guard şi Axis Corporate Security ar fi fost, conform declaraţiei lui Neicu date în faţa anchetatorilor, cea de la Administraţia Naţională a Drumurilor filiala Timişoara, pentru furnizare de servicii de pază. Neicu le-a fi spus procurorilor că, după câştigarea acestei licitaţii, a decis să-şi retragă compania din consorţiu, pentru a rămâne doar Axis Corporate Security.

    Înfiinţată în anul 2009, Axis Corporate Security este o companie care acţioneaza în domeniul securităţii private şi ai cărei specialişti sunt recrutaţi din agenţiile publice, private sau guvernamentale, scrie pe site-ul firmei.

    În 2012, firma a câştigat şi contractul de pază a unitătilor miniere din Valea Jiului, iar presa a relatat că societatea a fost sancţionată de mai multe ori de Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, pentru că nu şi-a respectat obligaţiile faţă de angajaţii care se ocupă cu paza unităţilor miniere.

    De asemenea, firma a câştigat contracte cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, pentru paza unor poduri aflate în patrimoniul regiei. Urmare a criticilor la adresa lui Vasile Blaga, firma Axis Corporate Security a renunţat la contractul cu CNADNR.

    Andrei Ionuţ Rudeanu este căsătorit cu fiica lui Vasile Blaga, Agathe Cristina, din 2008.

  • MOTIVAREA deciziei în dosarul “Casa din Mihăileanu”: Traian Băsescu, cercetat pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii. Faptele nu s-au prescris

    Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au cerut instanţei să confirme reînceperea anchetei cu privire la modul în care fostul şef al statului a obţinut, în perioada în care era primar, casa din strada Mihăileanu din Capitală, Traian Băsescu urmând să fie cercetat pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii, arată Judecătoria Sectorului 1.

    În motivarea deciziei Judecătoriei Sectorului 1 se precizează că PICCJ a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Traian Băsescu având în vedere calitatea acestuia de preşedinte al României, funcţie pe care a ocupat-o în perioada decembrie 2004 – decembrie 2014, timp în care acesta a beneficiat de imunitate.

    Judecătorii continuă în acest sens şi precizează că, în condiţiile în care Traian Băsescu nu mai este şef al statului de la sfârşitul anului 2014, “a dispărut cauza care a împiedicat desfăşurarea urmăririi penale”.

    “În conformitate cu art. 128 C.pen. din 1968, precum şi cu art. 156 C.pen. din 2009 termenul de prescripţie al răspunderii penale se suspendă pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal. Judecătorul de cameră preliminară constată că o astfel de cauză a fost aplicabilă în prezenta cauză în perioada 2004-2014, timp în care numitul Traian Băsescu a beneficiat de imunitate prezidenţială”, precizează magistraţii în motivare.

    Conform sursei citate, în ceea ce priveşte aplicabilitatea prescripţiei răspunderii penale, perioada în care a Traian Băsescu a beneficiat de imunitate nu intră în calculul termenului de prescripţie a răspunderii penale, “întrucât aceasta sancţionează într-o măsură şi inactivitatea imputabilă organelor de urmărire penală”.

    Procurorii PICCJ au dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de Traian Băsescu pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii. Această măsură a fost confirmată, ulterior, de Judecătoria Sectorului 1.

    Cercetările în acest dosar vizează modul în care Traian Băsescu a închiriat, iar mai apoi a intrat în posesia unui etaj al unei case din strada Mihăileanu, în perioada în care a ocupat funcţia de primar general.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a spus, miercuri seară, într-o intervenţie telefonică la postul B1 TV, că se aşteaptă ca pe numele său să fie deschise 60-80 de dosare penale, susţinând că atunci când şi-a terminat mandatul de primar împotriva sa erau depuse 700 de plângeri de către chiriaşi ai unor imobile naţionalizate şi de către “mici afacerişti” cărora Primăria Capitalei, pe care a condus-o în perioada 2000-2004, le-a demolat chioşcurile.

    Întrebat dacă a fost redeschis dosarul penal privind achiziţia casei din Mihăileanu, Traian Băsescu a spus că nu ştie şi că află din presă, în fiecare zi, că a mai fost redeschis un dosar pe numele său.

    “Dacă am încălcat legea, voi răspunde, dar eu sunt convins că am procedat corect şi respectând legile (…) Dacă instanţa va considera că Primăria şi eu am interpretat legea greşit, mă voi supune şi probabil voi reveni la starea de dinainte, nu mă voi opune”, a susţinut fostul preşedinte.

    El a precizat că locuinţa din Mihăileanu este, de fapt, un bloc cu 12 apartamente, el cumpărând unul dintre acestea în calitate de chiriaş, în baza Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor clădiri preluate în mod abuziv de regimul comunist şi care îi acorda dreptul de a cumpăra imobilul dacă acesta nu era revendicat, indiferent dacă mai avea sau nu o casă.

    Fostul şef al statului a comentat ironic verificările făcute de către Parchet privind locuinţa din Mihăileanu, reluând atacurile la adresa procurorului general Tiberiu Niţu.

    “Sigur, e mai importantă situaţia unui apartament decât cum au murit peste o mie de oameni la Revoluţie, în Bucureşti. E mult mai frământat domnul Tiberiu Niţu de casă decât de cum au murit oamenii la Revoluţie. Domnul Niţu, întâmplător, trăgea la Revoluţie”, a mai susţinut Băsescu.

    El a respins însă varianta că ar putea fi condamnat la închisoare, precum fostul ministru Corneliu Dobriţoiu, care a primit un an de închisoare cu suspendare pentru achiziţionarea în condiţii ilegale a unei locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat, explicând că în cazul său nu a fost vorba despre o locuinţă de serviciu.