BusinessMagazin

Tag: moneda nationala?

  • Majoritatea grecilor preferă moneda euro, în pofida măsurilor de austeritate impuse ţării lor

     Primul sondaj, realizat de compania Marc pe un eşantion format din peste 1.000 de persoane în toată ţara, arată că 63,5 la sută dintre persoanele intervievate “vor menţinerea ţării” în zona euro.

    În schimb, 29,8 la sută se declară în favoarea “revenirii la drahmă” şi 6,7 la sută nu au răspuns anchetei publicate în cotidianul Ethnos.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 26-28 martie, după ce Parlamentul cipriot a aprobat restructurarea controversată a băncilor insulei, impusă de zona euro şi FMI în schimbul împrumuturilor pentru evitarea falimentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul s-a apreciat luni dimineaţă, după acordul privind planul de salvare a Ciprului

     La deschidere, euro era cotat la 4,4180 – 4,4210 lei, în scădere faţă de nivelul de la finalul sesiunii precedente, când operaţiunile se perfectau în jurul nivelului de 4,4260 lei/euro.

    Ulterior, vânzările de valută au dus cursul până la 4,4150 – 4,4180 lei. Evoluţia a fost determinată de optimismul jucătorilor, după ce în noaptea de duminică spre luni a fost aprobat un acord final asupra unui plan de salvare a Ciprului.

    Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, care a venit duminică la Bruxelles, s-a declarat satisfăcut de rezultatul negocierilor.

    Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri un curs de referinţă în creştere cu 0,67 bani, la 4,4286 lei/euro, cel mai înalt nivel atins de la începutul anului. Un curs peste cel de vineri a fost anunţat de banca centrală la 31 decembrie, la 4,4287 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro, la NIVELUL MAXIM de la începutul anului: 4,4286 lei/euro

     Un curs peste cel de joi a fost anunţat de banca centrală la 31 decembrie, când euro a fost la 4,4287 lei/euro.

    “Ne aşteptăm ca tendinţa usoară de depreciere să persiste pe fondul sentimentului în continuare nefavorabil din pieţele externe. Totuşi, credem ca potenţialul de depreciere a leului este limitat, posibil până la 4,44 lei/euro, întrucât atingerea acestui nivel ar putea declanşa intervenţii valutare sau cel puţin ar întări temerile legate de acestea”, consideră analistului ING Bank Mihai Ţânţaru.

    Cursul pentru dolarul american a coborât foarte uşor, de la 3,4235 lei/dolar la 3,4225 lei/dolar. În sesiunea de joi, rata de schimb a atins nivelul maxim de după 13 decembrie, când dolarul a fost cotat la 3,4522 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cotaţiile monedei naţionale au atins un nou record istoric, de 4,58 lei/euro

    În jurul orei 15:20, operaţiunile se realizau la 4,5730 – 4,5750 lei/euro. Unii dealeri spun că deprecierea ar putea avea legătură cu referinţa Băncii Centrale Europeane, care se stabileşte în jurul orei 15:15, iar un jucător ar fi interesat să vadă un curs mai ridicat. Cotaţiile monedei naţionale au fost stabile în prima parte a zilei, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă în scădere foarte uşoară, la 4,5638 lei/euro, de la 4,5647 lei/euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Singura tara care atrage usor bani

     

    Investitorii americani isi repatriaza banii din investitiile in strainatate si-i plaseaza in certificatele Trezoreriei americane, presupuse a fi foarte sigure. Iar China continua si ea sa cumpere titluri americane in cantitati impresionante.
     
    Aceste actiuni cresc valoarea dolarului si-i ofera administratiei Obama o infuzie vitala de lichiditati tocmai cand mii de miliarde de dolari sunt indreptate spre salvarea bancilor si stimularea economiei, permitandu-i guvernului sa finanteze aceste eforturi fara a ridica dobanzile.
     
    Si totusi, intr-o economie globala afectata de o lipsa cronica de incredere si de finantare, cu mecanismele creditarii gripate de la Milano si pana la Manila, suvoiul de bani care se indreapta spre Statele Unite pare sa exacerbeze criza din celelalte regiuni. Fuga dupa capital incepe sa semene tot mai mult cu un joc de suma nula. Un dolar investit de bancile centrale straine si de investitori in obligatiuni guvernamentale americane este un dolar care nu mai e dis­ponibil pentru statele din Europa de Est in cautare disperata de refinantare pentru datoriile lor. Este un dolar care nu mai are cum sa ajunga in Africa, unde multe tari se zbat dupa ce au pierdut ajutoarele si in­ves­titiile din strainatate. “Aproape toate tarile sarace au probleme foarte mari”, spune Eswar Prasad, fost oficial al FMI si cercetator la Brookings Institution, organizatie pro-liberala de cercetare din Washington. “Acesta este cel de-al treilea val al crizei financiare”, spune el. “Tarile sarace sunt cel mai puternic lovite. Fluxul de capital privat catre pietele emergente a secat.” Sumele directionate de investitorii privati catre asa-numitele state emergente s-au prabusit de la 928 de miliarde de dolari in 2007 la 466 de miliarde de dolari anul trecut, iar in acest an ar putea ajunge la 165 de miliarde de dolari (aproape 125 de miliarde de euro), potrivit Institutului International de Finante (IIF).
     
    Nu ca SUA s-ar bucura de un influx cine stie cat crescut de bani. La nivel global, investitorii tin cu dintii de lichiditati si le retrag cat de repede pot din investitiile riscante. In SUA, investitiile strainilor au incetinit vizibil. Dar pe masura ce americanii renunta la afacerile din strainatate si-si tin dolarii acasa, iar bancile centrale straine – in special din China – cumpara certificate de trezorerie americane, SUA absorb bani care erau pana acum raspanditi pe tot globul. Iar aceasta face ca banii sa fie si mai putin disponibili in celelalte parti ale lumii.
    Cea mai apropiata criza pare cea din estul Europei, unde investitorii s-au imprumutat exuberant in monede straine – in special in euro si in franci elvetieni – folosind acele fonduri pentru a construi turnuri de birouri si fabrici. Datoriile lor cresc pe masura ce valutele respective se depreciaza, ducand la pierderi in sectorul bancar si facand necesare operatiuni de salvare din partea guvernelor, cu ajutor financiar de la FMI.
     
    Economistii aseamana acest episod cu criza financiara care a cuprins mare parte din Asia la sfarsitul anilor ‘90. Si atunci, ca si acum, investitorii s-au imprumutat in monede straine. Cand investitorii si-au facut iesirea din regiune, monedele locale s-au prabusit, in special in Thailanda si in Indonezia, dand nastere unui val de falimente si crescand somajul si saracia.
     
    “Europa de Est seamana incredibil de mult cu Asia din anii ‘90”, spune Brad Setser, economist la Consiliul pentru Relatii Externe din New York.
     
    Dintr-un anume punct de vedere, criza actuala este si mai problematica: in anii ‘90, restul economiei globale crestea viguros, iar odata pericolul trecut, tarile asiatice au reusit sa reia cresterea vanzandu-si marfurile catre Statele Unite, Europa, Japonia si China.
    Intr-adevar, chiar prabusirea monedelor locale care a dus la aparitia crizei a fost si remediul pentru ea, facand marfurile din Thailanda, Malaiezia, Indonezia si Coreea de Sud mai ieftine pe pietele globale. De data aceasta insa, in timp ce monedele din multe state sarace se prabusesc, aceste state au de-a face cu o lume in recesiune, unde cererea pentru marfurile lor este slaba si in scadere.
     
    Intr-un raport din 8 martie, Banca Mondiala a estimat ca economia globala se va contracta in 2009 pentru prima data in ultimii peste cincizeci de ani si a estimat ca pentru prima data de la inceputul anilor ‘80 comertul global va scadea.

    Kenneth S. Rogoff, fost economist-sef la FMI: “Colapsul din cauza datoriilor va aduce haosul pe pietele valutare”

  • Inceput de iarna fierbinte

    As sfatui din nou populatia sa isi pastreze economiile si sa se imprumute in lei, avand in vedere ca si in perioada urmatoare vor exista variatii de curs greu predictibile“, spunea guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, in cadrul seminarului EU-COFILE, organizat saptamana trecuta de BNR, Asociatia Romana a Bancilor si Alpha Bank. Aflata din iulie pe un trend constant descendent, evolutia leului a produs totusi un adevarat soc saptamana trecuta, sarind rapid atat peste pragul de 3,5 cat si peste cel de 3,6 lei pentru un euro. Fata de minimul inregistrat in luna iulie, de 3,1 lei/euro, deprecierea a ajuns la peste 15%, doar in noiembrie leul pierzand circa 10% din valoare. Importante fonduri de investitii, ce au intrat pe piata romaneasca si care au stat pana acum pe depozite in lei (cu randamente peste media altor tari din regiune) au decis sa iasa din piata. Vanzand lei si cumparand euro pentru a-si inchide pozitiile, efectul pe care l-au produs nici nu ar fi avut cum sa fie altul decat o depreciere a monedei nationale. Ca strainii nu mai au apetit pentru riscul pietei e, de altfel, destul de evident din criza pietei de capital, intrata in aceasta toamna intr-un neasteptat picaj.

    Ce alte socuri ar mai putea produce investitorii speculativi care mai au inca pozitii deschise pe Romania? O mare parte din cei ce ar putea sa plece au facut-o deja, spun cei ce observa aceste piete; mai putin de jumatate din cele trei miliarde de euro – suma la care au fost estimate in trecut fondurile speculative de pe piata – mai sunt probabil inca aici. Sau cel putin asa ar parea la o prima vedere, pentru ca instrumentele financiare sofisticate, in care acestia se pot replia, pot sa creeze inca surprize. Cand vine vorba despre motivele ce au produs un astfel de exod, generand deprecierea de acum, nuantele difera. „Deprecierea leului ar fi inceput oricum in aceasta toamna, chiar fara aparitia crizei financiare externe“, este de parere Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. La acelasi seminar, el comenta ca nivelul cursului atins in iulie era nesustenabil si ar fi aparut oricum o tendinta naturala spre echilibrare. Prin prisma acestui punct de vedere, deprecierea leului are la baza aproape exclusiv cauze interne, respectiv dezechilibrele macroeconomice din ce in ce mai vizibile. Seful BNR pare insa a avea o alta opinie. Desi Romania va evita impactul direct al crizei de pe piata creditelor din Statele Unite, „se constata deja aparitia efectelor indirecte“, declara recent Mugur Isarescu intr-un interviu acordat in Africa de Sud. „Ar putea fi afectate increderea si perceptia participantilor pe piata“, nominaliza Isarescu unul dintre efecte, alaturi de dificultatea sporita de a mai asigura finantarea deficitului de cont curent.

    Speculatiile privind masurile pe care le va intreprinde banca centrala nu au intarziat sa apara. Mai ales ca, in acelasi interviu acordat in Africa de Sud, guvernatorul BNR lasa loc sa se intrevada o posibila interventie directa a bancii centrale pentru a calma deprecierea monedei nationale. „Incercam sa intervenim cat mai putin si cat mai rar cu putinta, dar suntem pregatiti pentru orice interventie, fara un anunt clar si fara comentarii in acest sens“, spunea el cu aceasta ocazie. Declaratie pe care in cadrul seminarului de saptamana trecuta si-a reinnoit-o, explicand ca banca centrala a procedat in acelasi fel si in lunile de vara (pentru a stopa, la vremea respectiva, o apreciere nesustenabila a leului) si la fel va proceda „si in perioadele urmatoare“. Regimul de flotare controlata a cursului, adoptat de banca centrala, ii permite acesteia sa opereze interventii pe piata valutara atunci cand in acest fel poate calma (sau inversa) o evolutie considerata periculoasa.

    O interventie a bancii centrale exact atunci cand este este mai mult asteptata in piata nu este insa o solutie prea fericita. Simplist, o astfel de miscare nu ar face decat sa valideze asteptarile jucatorilor, usurandu-le acestora iesirea de pe piata la cursurile (macar pe aproape) dorite. In tabloul actual, lipsa unei reactii din partea bancii centrale poate pune insa si mai multa presiune pe moneda nationala. Arsenalul pe care BNR l-ar avea disponibil pentru reglarea cursului de schimb este insa mai larg. Secarea pietei valutare de leii in exces (printr-o sterilizare puternica) ar avea acelasi efect, calmarea caderii monedei nationale. Iar o alta crestere a dobanzii de politica monetara (si deci a randamentelor la care strainii si-ar putea plasa banii pe piata romaneasca) poate atrage din nou interesul fondurilor pentru piata romaneasca.

    Fiindca, fara a urmari un obiectiv de curs, pentru banca centrala deprecierea puternica a leului implica, de la un punct incolo, un efect negativ pe teatrul de lupta al inflatiei – tinta sa cea dintai. Iar dupa declaratiile guvernatorului BNR, intr-o economie mica si deschisa, ca a Romaniei, fluctuatiile mari de curs pot genera probleme serioase si la nivelul inflatiei, si la nivel de crestere economica. Intr-un asemenea context pomenea guvernatorul de „unele dezbateri“ in Consiliul de administratie al BNR in privinta mentinerii regimului de flotare controlata a leului. Deocamdata insa, bancii centrale ii raman destule instrumente la dispozitie ca sa nu fie nevoita sa ajunga la o modificare radicala a politicii monetare.

  • Euro, moneda nationala?

    Dupa doi ani de la aderarea la Uniunea Europeana, orice tara poate adopta moneda unica europeana, in cazul in care indeplineste anumite conditii – asa-numitele „criterii de la Maastricht“. Romania ar putea adopta euro doar prin 2015, potrivit estimarilor oficiale, dar managerii romani spun ca nu s-ar supara daca ar fi mai devreme.

    CAT MAI REPEDE: „Cu cat mai devreme adoptam euro, cu atat mai bine. Oricum aceasta va fi alternativa in conditiile aderarii la UE“, crede Gilda Popescu, director financiar la Astral Telecom.

    FUNCTIE DE APARARE: „Adoptarea euro acum ar avea avantajul unei stabilitati mai mari a preturilor/costurilor pentru intreaga economie, mai ales a celor care depind de importuri si exporturi si sunt expuse riscului valutar. Pe de alta parte, ne-ar feri de potentialul distrugator al fondurilor speculative“, crede Emilian Dobrescu, reprezentantul Agrana in Romania.

    NU E MOMENTUL OPORTUN: „Nu as vrea sa adoptam euro acum, pentru ca are loc o oarecare apreciere a leului si am temeri in legatura cu faptul ca aprecierea nu e reflectata de o crestere economica reala, ci se datoreaza mai mult unei conjuncturi, de genul banilor trimisi din strainatate“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    „EUROSCEPTIC CONVINS“: „Sunt eurosceptic convins. Adoptarea euro e o frana de mana pentru economiile in tranzitie si n-am avea nici o sansa. Trebuie sa crestem, nu suntem inca in faza de stabilizare. Mai avem nevoie de vreo zece ani pentru ca adoptarea monedei euro sa faca bine economiei romanesti“, este de parere Dan Trifu, director economic la Vel Pitar.

  • Euro, moneda nationala?

    Dupa doi ani de la aderarea la Uniunea Europeana, orice tara poate adopta moneda unica europeana, in cazul in care indeplineste anumite conditii – asa-numitele „criterii de la Maastricht“. Romania ar putea adopta euro doar prin 2015, potrivit estimarilor oficiale, dar managerii romani spun ca nu s-ar supara daca ar fi mai devreme.

    CAT MAI REPEDE: „Cu cat mai devreme adoptam euro, cu atat mai bine. Oricum aceasta va fi alternativa in conditiile aderarii la UE“, crede Gilda Popescu, director financiar la Astral Telecom.

    FUNCTIE DE APARARE: „Adoptarea euro acum ar avea avantajul unei stabilitati mai mari a preturilor/costurilor pentru intreaga economie, mai ales a celor care depind de importuri si exporturi si sunt expuse riscului valutar. Pe de alta parte, ne-ar feri de potentialul distrugator al fondurilor speculative“, crede Emilian Dobrescu, reprezentantul Agrana in Romania.

    NU E MOMENTUL OPORTUN: „Nu as vrea sa adoptam euro acum, pentru ca are loc o oarecare apreciere a leului si am temeri in legatura cu faptul ca aprecierea nu e reflectata de o crestere economica reala, ci se datoreaza mai mult unei conjuncturi, de genul banilor trimisi din strainatate“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    „EUROSCEPTIC CONVINS“: „Sunt eurosceptic convins. Adoptarea euro e o frana de mana pentru economiile in tranzitie si n-am avea nici o sansa. Trebuie sa crestem, nu suntem inca in faza de stabilizare. Mai avem nevoie de vreo zece ani pentru ca adoptarea monedei euro sa faca bine economiei romanesti“, este de parere Dan Trifu, director economic la Vel Pitar.