BusinessMagazin

Tag: model

  • Decizia SURPRIZĂ luată de IKEA care schimbă total piaţa de modială de mobilă

    IKEA testează un nou model de business în Elveţia: închirierea de mobilă, nu doar vânzarea acesteia, un fel de „Netflix pentru scaune”,  scrie site-ul fastcompany.com, care citează un raport publicat iniţial de Financial Times.

    Potrivit acestui raport, IKEA testează un proiect pilot de închiriere de scaune şi birouri – poate chiar şi bucătării întregi – unor proprietari de afaceri din Elveţia. Proiectul ar trebui să înceapă chiar luna aceasta. Dacă modelul de business va avea rezultate bune, serviciul de închiriere de mobilă ar putea fi extins către mai multe tipuri de mobilier şi va fi lansat la nivel internaţional.

    Oamenii vor putea închiria mobilă pentru o perioadă de timp prestabilită.„Când perioada de închiriere se va încheia, vei putea returna mobila şi lua altceva”, a declarat Torbjorn Loof, CEO al companiei holding a IKEA, Inter Ikea. Ikea va recondiţiona apoi mobila pentru a o pune din nou în vânzare. (Ikea are deja un program prin care cumpără mobila folosită de clienţi şi o vinde din nou – în Anglia).
     

  • Singurul model de maşină în care nu a murit nimeni. Testat şi în România

    Compania de cercetare tehnologică în domeniul siguranţei vehiculelor – Thatcham Research susţine că SUV-ul cu cinci stele la Euro NCAP are un număr de factori care l-au ajutat să fie recunoscut ca „Cea mai sigură maşină din lume”.

    Atât prima, cât şi a doua generaţie a maşinii au o masă relativ mare, ceea ce înseamnă că din punct de vedere fizic are un avantaj mare într-o coliziune.
     

  • Dacia lansează în România primul model care depăşeşte 200 km/h

    Dacia a lansat pe piaţa locală începând cu sfârşitul lunii ianuarie noul SUV Duster echipat cu motorul de 1,3 litri TCe pe benzină, în versiunile de putere de 130 şi 150 CP, ceea ce face din modelul produs la Mioveni cel mai puternic şi cel mai rapid automobil produs pe piaţa locală. Viteza maximă a noului model este de 200 km/h. Până acum recordul era deţinut de Ford EcoSport 1.0 EcoBoost de 140 CP, care avea o viteză maximă de aproape 190 km/h.

    Rezultat al colaborării dintre Alianţa Renault Nissan Mitsubishi şi Daimler, acest motor a fost prezentat în premieră pe gama Duster în Octombrie 2018, cu ocazia Salonului Auto de la Paris. Noul propulsor turbo cu injecţie directă integrează un filtru de particule (GPF) care asigură reducerea semnificativă a emisiilor poluante.

    Beneficiind de un bloc motor din aluminiu şi de o tehnologie inovatoare pentru tratamentul de suprafaţă al interiorului cilindrilor, motorul 1.3 TCe oferă performanţe superioare în materie de putere şi cuplu, asigurând astfel un plus de confort în exploatare.

    Noua motorizare este disponibilă în România, începând din data de 30 ianuarie 2019, pe versiunile de echipare Comfort şi Prestige, exclusiv în configuraţia de tracţiune 4×2. Preţurile variază între 15.250 de Euro (TVA inclus) pentru versiunea Comfort, cu motorul 1.3 TCe de 130 CP şi 17.500 de Euro (TVA inclus) pentru versiunea Prestige cu jante din aluminiu de 17” echipată cu motorul 1.3 TCe de 150 CP.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • Dinastia conectivităţii – a 5-a Generaţie: De la Samsung, Google, Apple şi până la Huawei sau Nokia, toată lumea se pregăteşte pentru noile lansări

    La conferinţa anuală din 2018 a Qualcomm, producătorul de cipuri a introdus cel mai nou model de procesor al companiei, Snapdragon 855, care va permite următoarelor smartphone-uri să se conecteze cu cea mai nouă generaţie de tehnologie în telefonia mobilă, cunoscută drept 5G.
    Primul val major de trecere înspre 5G va fi cel mai probabil în 2019-2020, din perspectiva pieţei, iar furnizorii din toată lumea pregătesc infrastructura de reţea pentru a lansa o reţea wireless mai rapidă şi mai scumpă.

    În timp ce este adevărat că multe industrii vor beneficia de o conectivitate mai bună – de la maşini autonome, drone, realitate virtuală la IoT, spre exemplu – majoritatea oamenilor vor beneficia de această tehnologie doar prin telefoane adaptate pentru 5G. Până la urmă, promisiunea celor de la Qualcomm pentru o conectivitate excelentă nu înseamnă nimic dacă nu poţi accesa reţeaua de pe propriul dispozitiv mobil.

    Unele companii, precum Lenovo, au lansat deja telefoane cu capacităţi 5G. Furnizorul american AT&T vinde deja routere hotspot 5G, iar Verizon şi-a lansat benzile 5G în anumite zone. Între timp, alte companii au anunţat posibile lansări şi planuri exacte pentru 5G, în timp ce altele lasă zvonurile să străbată piaţa şi anunţă doar parteneriate cu anumiţi operatori, care indică spre proiecte legate de această nouă generaţie în era conectivităţii.

    Apple
    Nu se grăbeşte să lanseze un iPhone 5G, iar şansele sunt să nu lanseze un astfel de produs nici în 2019, nici în 2020. 
    Excluzând eliminarea jackului pentru căşti (n.red: iPhone-ul a fost printre primele telefoane care au adoptat ideea), Apple nu se grăbeşte de obicei să aplice în premieră trendurile mobile, preferând să perfecţioneze o tehnologie emergentă înainte de a o aduce în faţa clienţilor. De aceea a fost în urma competitorilor în ceea ce priveşte lansarea unui telefon cu conectivitate 4G LTE. Contactată de publicaţia CNET, Apple nu a răspuns la comentarii pe această temă.

    Samsung
    În luna august, Samsung a anunţat că lucrează cu companiile sud-coreene de telecomunicaţii pentru a lansa primul telefon 5G din ţară, adăugând că nu va fi Galaxy S10. În schimb, zvonurile arată că Galaxy S10 Plus ar putea fi acel dispozitiv. Coreea de Sud îşi va lansa reţeaua 5G la nivel naţional în martie 2019.
    Între timp, Samsung ar putea lansa câteva telefoane 5G în Statele Unite, de asemenea. AT&T a anunţat că va lansa două modele Samsung cu tehnologie 5G începând din a doua jumătate a anului viitor. Verizon şi Sprint au confirmat că vor colabora cu producătorul auto pentru a lansa telefoane 5G anul viitor.

    Google

    Compania care face parte din Alphabet nu şi-a anunţat încă planurile pentru 5G şi a refuzat să răspundă la comentarii în presa internaţională. Ceea ce ştim este că Verizon a anunţat că va lansa reţeaua 5G la începutul lui 2019, aşa cum au făcut-o şi alţi furnizori.
    Ce are de-a face asta cu Google? În ultimii ani, Google şi-a adâncit parteneriatul cu Verizon, alegându-l drept operatorul exclusiv al telefoanelor Pixel, inclusiv pentru modelul Pixel 3, deşi compania îl vinde şi necodat sau disponibil pentru prima lor reţea Wi-Fi-first, Google Fi.
    Asta ar putea însemna că următorul model de la Google, intitulat probabil Pixel 4, potrivit CNET, ar putea fi un telefon 5G. Dacă Google alege să păstreze calendarul de lansare de până acum, debutul Pixel 4 ar avea loc în jurul lunii octombrie 2019, mult după prima jumătate a anului.

    LG

    În luna august, LG a confirmat că primul lor telefon 5G va fi lansat în Statele Unite „în prima jumătate a anului 2019”, alături de operatorul Sprint, exact când acesta îşi va lansa reţeaua la nivel naţional.
    John Tudhope, director de portofoliu de produs al Sprint, a spus doar că dispozitivul va fi un telefon premium. Mai recent, vicepreşedintele diviziei de dezvoltare 5G din Sprint Business, Mishka Dehghan, a declarat că telefonul va avea un aspect distinctiv şi „vei şti că este un dispozitiv mobil 5G”.

    Lenovo/Motorola

    La sfârşitul verii, Lenovo a lansat modelul Motorola Moto Z3, un telefon care are capacităţi 5G – cumva. Acesta se conectează la 5G doar printr-un accesoriu modular, denumit Moto Mod, care se ataşează pe spatele telefonului cu ajutorul unor benzi magnetice. Cu ajutorul Mod-ului, Motorola susţine că telefonul va livra date de 10 ori mai rapid decât orice alt dispozitiv 4G LTE. Din păcate, Mod-ul va fi lansat doar anul viitor, iar compania nu a anunţat cât va costa.
    Cât despre un telefon Motorola care nu va avea nevoie de accesorii pentru a se conecta la 5G, compania lucrează pentru a produce un astfel de device, însă este posibil ca fanii să aibă mult de aşteptat.
    Doug Michau, directorul de vânzări şi operaţiuni în cadrul Motorola Mobility, a declarat că telefonul va fi lansat mult mai târziu faţă de începutul lui 2019. Mai exact, Michau a zis că îl vor lansa în „mai puţin de trei ani, cu siguranţă, dar încă nu avem un cadru de timp stabilit”.


    Huawei

    În timpul Congresului Lumii Mobile din Shanghai, desfăşurat în luna iunie 2018, Huawei a promis că primele lor telefoane 5G vor fi scoase la vânzare „înainte de finalul lui iunie 2019”, după ce lansează modemul şi procesorul 5G Kirin în martie 2019. Mai mult, compania a confirmat că telefonul 5G va avea un ecran ce se poate îndoi.

    Noul model va ajunge rapid şi în Europa, însă este puţin probabil ca telefonul să ajungă în Statele Unite. Numindu-le o ameninţare la adresa securităţii, Departamentul Apărării din SUA a interzis vânzarea produselor Huawei în bazele militare, iar în luna martie gigantul retailului Best Buy a încetat să le mai vândă.
    Asta nu înseamnă totuşi sfârşitul pentru Huawei şi pentru ambiţiile lor 5G. „Produsele şi soluţiile noastre sunt utilizate de operatori giganţi, de companii din Fortune 500 şi de sute de milioane de clienţi în peste 170 de ţări din lume”, a declarat un purtător de cuvânt al Huawei la începutul anului. „Am câştigat încrederea partenerilor în întreg lanţul valoric la nivel global.”

    OnePlus

    În luna octombrie, CEO-ul OnePlus, Pete Lau, a anunţat că primul telefon 5G va fi disponibil prima dată pentru operatorii europeni.
    O lună mai târziu, Qualcomm a confirmat că OnePlus va vinde un telefon 5G lansat pe reţeaua operatorului britanic EE. Reţeaua se va întinde în 16 oraşe britanice în 2019, începând cu Londra, Cardiff, Edinburgh, Belfast, Birmingham şi Manchester.
    Primul telefon 5G va fi lansat până în 2019 şi va funcţiona pe baza cipului Snapdragon 855 al Qualcomm. Cu toate acestea, telefonul nu va face parte din seria principală a producătorului OnePlus. În schimb, va fi un model separat construit special pentru a profita de avantajele conectivităţii de mare viteză.


    Nokia

    Deşi Nokia nu mai este gigantul care era în urmă cu 15 ani, compania face paşi către viitorul 5G. În luna iulie, a anunţat un parteneriat de 3,5 miliarde dolari cu T-Mobile, care include utilizarea spectrului de 600 MHz al T-Mobile pentru reţeaua 5G. Telefoanele 5G rezultate în urma acestui parteneriat sunt aşteptate în 2019.
    Nokia vrea să beneficieze de 5G şi în alte moduri. Pe lângă Qualcomm şi Ericsson, compania are drepturi de brevet pentru tehnologia 5G şi câştigă 3,5 dolari pentru fiecare smartphone 5G vândut.

    ZTE
    În timp ce viitorul producătorului ZTE a fost incert în ceea ce priveşte piaţa din SUA până de curând, din cauza unor sancţiuni aplicate de guvernul american, acesta a arătat că lucrează la telefoane 5G.
    În februarie 2017, compania a arătat lumii în cadrul unei convenţii telefonul Gigabit, care era capabil să atingă o conexiune wireless de 1 gigabit per secundă, adică de 50 de ori mai rapid decât viteza medie a datelor mobile în Statele Unite. Însă telefonul a fost adus la convenţia din acel an doar pentru a da semnale în piaţă legate de planurile ZTE cu tehnologia 5G – nu era proiectat să fie prezentat ca un telefon, ci doar ca o dovadă a conceptului.
    Anul trecut, la Mobile World Convention, compania a anunţat că ţinteşte să aibă telefoane 5G pe piaţă la sfârşitul anului 2018 sau la începutul lui 2018, însă a revenit ulterior şi a anunţat că „cel târziu la sfârşitul anului 2019”.

  • Câţi bani face una dintre cele mai controversate afaceri din România şi cum vrea să ajungă în peste 100 de ţări

    13 milioane de dolari anul trecut, cu un obiectiv de creştere de peste 50% pentru anul în curs descriu evoluţia unuia dintre cele mai controversate businessuri de pe piaţa locală: afacerea de videochat Studio 20. Ce se ascunde în culisele acesteia povesteşte Mugur Frunzetti într-o ediţie a emisiunii Smart Business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.

    E un domeniu de activitate controversat, la fel ca multe altele la noi“, descrie Mugur Frunzetti, managerul care conduce businessul Studio 20, prima afacere de videochat românesc francizată internaţional, industria în care activează. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Studio 20, 100.000 de persoane lucrează în această industrie, iar dacă în 2014 piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, până astăzi aceasta s-a triplat.

    Mugur Frunzetti spune că şi-a asumat rolul de CEO al Studio 20 ca urmare a ambiţiilor de dezvoltare internaţională a businessului: dacă în urmă cu trei ani, când a preluat acest rol şi a început să investească în business, acesta era format dintr-un singur studio, în România în prezent afacerea operează 15 studiouri, majoritatea locale, iar patru sunt internaţionale – în Statele Unite (Los Angeles), Columbia, Ungaria şi Australia. Cifra de afaceri a studioului a ajuns anul trecut la 13 milioane de dolari, iar pentru anul în curs Mugur Frunzetti previzionează venituri de 20 de milioane de dolari. Până în 2020 însă, şi-a fixat obiectivul de a atinge 100 de sedii în toată lumea şi de transformare în ”cel mai mare furnizor de conţinut de live streaming din lume; deja suntem cei mai mari, dar aproape de alţi concurenţi, până în 2020 vrem să ajungem departe de ei“. Compania are 150 de angajaţi permanenţi şi 500 de modele.

    Mugur Frunzetti descrie afacerea de videochat drept un business de live entertainment, pe care îl aseamănă cu platforma de streaming de filme Netflix: ”Doar că în acest tip de live entertainment există interacţiune în timp real între cele două părţi aflate în spatele a două camere diferite“. El spune că percepţia peiorativă a publicului care se leagă de acest domeniu are legătura cu evoluţia istorică a domeniului, în contextul businessului de live entertainment pentru adulţi, astfel că s-a păstrat asocierea cu acesta, ceea ce, potrivit lui, nu mai este neapărat valabil în prezent. ”Sunt foarte multe lucruri pe care le poţi transmite într-o interacţiune live între doi oameni; poate fi şi o transmisie adult, dar poate fi şi o discuţie care acoperă necesităţi de socializare, în contextul în care acest tip de comportament este încurajat şi de dezvoltarea unor reţele sociale precum Facebook. Dacă interacţiunile tip text nu ne ajung, atunci avem nevoie şi de o interacţiune în timp real.“ El insistă asupra celor două componente care alcătuiesc conceptul de videochat: ”Video şi chatul, componenta de discuţie. Atât timp cât înţelegem ambele componente, înţelegem de fapt ce înseamnă videochatul; atunci când ne fixăm într-o componentă din cele două, deja ne ducem pe o nişă care e mai mult sau mai puţin reprezentativă pentru întreaga industrie.“

    Antreprenorul descrie piaţa ca fiind una cu foarte multe nişe: în Statele Unite acestea se axează mai mult pe zona de conţinut pentru adulţi, în timp ce, potrivit lui Frunzetti, în România s-a dezvoltat mai mult componenta de socializare. Tot el observă că genul de relaţii create în acest mediu sunt de fapt o oglindă a relaţiilor din viaţa reală. ”De multe ori relaţia dintre model şi utilizator trece prin toate stagiile unei relaţii normale şi asta ne-am propus să le învăţăm pe modelele noastre: ne cunoaştem, ieşim la o cafea, povestim, ne împrietenim, vedem un film, ieşim cu nişte prieteni şi poate la un moment dat mergem mai departe, dar asta nu înseamnă că din prima zi sărim în pat.“

    Astfel, modelul şi vizitatorul ei, care în timp poate deveni vizitator fidel, pot trece prin foarte multe etape, iar relaţia lor poate evolua, se desfăşoară în funcţie de ei doi. ”În general, tot ce făceam tradiţional în viaţa reală, offline, se transpune din ce în ce mai mult în online, nu mai ieşim în fiecare seară cu prietenii la un suc fiindcă ne dăm mesaje pe Facebook, nu mai vorbim despre ce facem că suntem într-un grup de WhatsApp, aşa se întâmplă şi în videochat, unde sunt din ce în ce mai mulţi oameni şi mai ales din generaţia tânără.“ El spune că această migraţie a socializării spre online se întâmplă mai ales în rândul clienţilor din Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Franţa: ”Îşi restrâng socializarea la ecranul laptopului, telefonului, tabletelor şi îşi mută aici prieteniile, dragostea etc“. Nu interpretează acest lucru ca fiind rău sau bun, dar nu ezită să spună că pentru businessul lor acesta este, evident, un lucru pozitiv.

    El spune că nu există un răspuns clar referitor la profilul unui model, însă subliniază că acesta nu se leagă doar de calităţile fizice. ”Sunt oameni care şi în viaţa reală, dacă îi cunoşti, au un farmec aparte, vrei să vorbeşti mai mult cu ei. Tot aşa există oameni care nu îţi inspiră nimic, în pofida calităţilor fizice.“ Spune că în cadrul Studio 20 lucrează deopotrivă modele care au început această activitate la 18 ani şi altele la 35. Nu neagă că principala motivaţie care le aduce aici sunt banii: ”Avem o medie a veniturilor undeva la de 5-6 ori salariul mediu pe economie, însă modelele care vin doar pentru bani renunţă repede, în maximum un an“.

    Oferă exemplul unei fete care şi-a fixat ca obiectiv să îşi cumpere zece apartamente în Bucureşti din banii obţinuţi altfel; până în prezent a ajuns la şase apartamente. Veniturile modelelor sunt influenţate de mai mulţi factori, printre care nişa pe care o aleg – modelele din zona glamour, care nu sunt orientate pe furnizarea de conţinut pentru adulţi, nu vor câştiga la fel de mulţi bani precum cele din a doua categorie. Totodată, contează volumul de muncă, în contextul în care ele însele aleg cât de mult să muncească zilnic. Maximul de venituri obţinut într-o lună de un model al Studio 20 a ajuns la 55.000 de dolari. ”Nu a făcut nimic special, a fost urmarea unei munci constante pe tot anul 2017. Chiar dacă îşi lua concedii, nu le lua niciodată mai mult de trei zile; spunea că altfel ar pierde legătura cu membrii.“

    Iar dacă pe piaţa muncii din România există o criză de personal, pe care Mugur Frunzetti spune că o resimte când vine vorba despre dezvoltatori în IT, oameni de marketing, implicaţi în traininguri etc., când vine vorba despre modele situaţia este diferită. ”Această activitate se mulează foarte bine pe noua generaţie, independentă, care nu vrea să depindă de un angajator anume şi vrea recompense imediate.“ A observat într-adevăr lipsuri în ceea ce priveşte calitatea pregătirii lor. ”Tot o caracteristică a generaţiei actuale este că se aşteaptă la succes fără prea multă muncă, caută scurtăturile; în plus, pregătirea este foarte slabă, de la an la an, trebuie să facem din ce în ce mai multe cursuri intensive de limba engleză, de exemplu.“ O particularitate a Studio 20 este că oferă cursuri de cultură generală modelelor: ”Le deghizăm sub umbrela cursurilor de engleză – introducem acolo şi noţiuni despre geografie, istorie etc.“, totul creat în scopul ”cuceririi“ clienţilor internaţionali. Potrivit lui Frunzetti, în jur de 70% dintre clienţi sunt din Statele Unite; ei sunt urmaţi de cei din Australia, Canada, Marea Britanie şi ţările nordice.

    Mugur Frunzetti spune că primele site-uri de acest tip au apărut în urmă cu 20-21 de ani, iar în România, în urmă cu circa 18 ani. ”În primii 10 ani activitatea a fost destul de restrânsă, fiindcă nu au existat investiţii în această industrie, oamenii de business s-au ţinut departe de acest domeniu, văzută ca un paria al societăţii.“

    Cum stau lucrurile acum? ”În prezent, nu doar eu, dar şi alţii care au făcut mult business în viaţă şi care nu am fost axaţi pe domeniul acesta am intrat pe zona de live streaming şi schimbăm modul în care lucrurile se desfăşoară şi ca structuri interne, dar şi ca poziţionare pe piaţă.“ El este un investitor în serie în IT – este unic fondator al Stay Safe, care a dezvoltat aplicaţia cu acelaşi nume care avertizează în timp real utilizatorii cu privire la pericolele din zona în care se află (indiferent de natura acestora – dezastre naturale, accidente auto sau orice alt tip de incident).  Este acţionar şi în cadrul agenţiei de marketing online Retargeting.biz, iar în trecut a investit în floria.ro şi într-un grup de retaileri online din IT&C (marketonline.ro, azerty.ro, mediadot.ro). La nivel internaţional, piaţa de videochat este estimată la 10 milarde de euro.

  • Ford va produce un nou model la Craiova

    Puma va fi prezentat la salonul auto de la Frankfurt şi va înlocui modelul EcoSport, conform firmei de consultanţă Inovev.

    Compania va prezenta şi un înlocuitor pentru SUV-ul compact Kuga, planul Ford fiind să aloce mai multe resurse pe maşinile SUV în Europa.

    În urmă cu o săptămână Ford a anunţat că va reduce mii de locuri de muncă, va părăsi pieţele neprofitabile şi va opri producţia autovehiculelor care aduc pierderi, ca parte a unui efort de restructurare menit să aducă o marjă de operare de 6% în Europa. Ford a declarat că va ieşi din segmentul multivan, va opri fabricarea transmisiilor automate în Bordeaux în august, îşi va revizui operaţiunile din Rusia şi va unifica sediul Ford UK şi Ford Credit la Dunton, Essex. Ford Europe, care are în prezent 53 000 de angajaţi, a înregistrat pierderi de 245 milioane euro înainte de dobânzi şi impozite în trimestrul al treilea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată modelul ARO care i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu, scos la vânzare de ANAF – GALERIE FOTO

    ANAF scoate la licitaţie, pe 31 ianuarie 2019, un automobile de tern ARO 304, care a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu, confiscat de la omul de afaceri Ovidiu Tender.

    Preţul de pornire al licitaţiei este de 137.000 de lei.Automobilul a fost fabricat în 1977, este gri, are 2500 de cmc şi a circulat 72.453 de km.
     
    ARO 304 a fost un model special al constructorului din Câmpulung-Muscel, bazat pe ARO 244, creat pentru Nicolae Ceauşescu, scrie promotor.ro
     
     
    Caroseria era prelungită decât în cazul modelului de la care s-a pornit. Diferenţa era şi în ceea ce priveşte motorizarea, ARO 304 fiind echipat cu un motor pe benzină de 2500cmc.
     
    Printre dotările sale se aflau trapa electrică şi tapiţeria din piele.
     
     
    ARO (Automobil Românesc) a fost un producător de vehicule off-road din Câmpulung-Muscel, România. Şi-a început producţia în 1957 şi a produs 360.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în 110 ţări (înainte de 1989 90% din producţie a fost exportată).
     
    În septembrie 2003, Statul român a vândut, pentru preţul de 180.000 USD, 68,7% din ARO companiei americane “Cross Lander”, deţinută de John Perez. În contractul de privatizare erau prevăzute investiţii de 2 milioane de dolari în ARO, dar nici o investiţie nu a avut loc iar echipamentul ARO a fost vândut. 

  • Antoine Doucerain, fost director general / Automobile Dacia şi Group Renault România: “Dacia trebuie să-şi păstreze ADN-ul şi în viitor – maşini atractive, de calitate, la cel mai bun preţ. Este foarte important de păstrat modelul de business”

    Carte de vizită
    ¶ Antoine Doucerain a fost al cincilea director francez al Dacia de la privatizarea din 1999
    ¶ El s-a alăturat Grupului Renault în 1993, în cadrul Direcţiei de Inginerie Logistică
    ¶ În 2012, a mers în Brazilia pentru a coordona crearea unei noi uzine Nissan şi începerea producţiei modelelor Micra şi Versa
    ¶ În septembrie a anunţat că părăseşte conducerea Automobile Dacia şi pe cea a Group Renault România; interimatul va fi asigurat de Jérome Olive, cel care a mai condus Automobile Dacia între 2010 şi 2013
    ¶ Automobile Dacia a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 23,1 mld. lei (5,1 mld. euro), consolidându-şi poziţia de cea mai mare companie din România după cifra de afaceri