BusinessMagazin

Tag: modalitate

  • O descoperire majoră! Nici nu ştii ce pierzi dacă nu citeşti!

    Nu vreau să dezvinovăţesc pe nimeni, să ne înţelegem, vreau doar să prezint fapte. Iar faptele sunt aşa: doi analişti ai companiei de consultanţă Sanford Bernstein au studiat peste 10.000 de articole de presă şi comunicate ale companiilor, din ultimii cinci ani, adică tocmai perioada de criză. Cei doi au vrut să determine modul cum limbajul şi termenii folosiţi de către companiile petroliere în privinţa noilor descoperiri de zăcăminte au influenţat preţul acţiunilor la bursă. Cei doi au remarcat că până în 2009 foarte puţine companii făceau tam-tam pe marginea noilor lor descoperiri: patru din cinci comunicau destul de reţinut în această privinţă, iar restul de 20% îşi anunţau succesele cu termeni ca „important„, „excelent„ sau „semnificativ„.

    Peste patru ani, două din trei companii se dovedesc mult mai libere în exprimare şi îşi anunţă descoperirile mult mai emfatic, iar companiile care anunţau descoperiri „uriaşe„ înregistrau creşteri duble ale preţului acţiunilor faţă de companiile care anunţau descoperiri „majore„ şi creşteri triple faţă de companiile care au folosit termenul „semnificativ„.

    În procente, nu pare mult, este vorba de o creştere a preţului de 0,4% pentru descoperiri „semnificative„, 0,6% pentru cele „majore„ şi de 1,1% pentru „uriaşe„; dar trebuie să spun că o creştere de 1%, dacă eşti persoana potrivită şi ştii despre ce este vorba, îţi poate asigura o bătrâneţe liniştită cumpărând pe „semnificativ„ şi vânzând pe „major„. Termenul „high-impact„ nici nu apărea în comunicate până în 2011, dar de atunci folosirea sa s-a dublat şi mai bine de la an la an.

    Presa de specialitate de unde am luat datele pune dorinţa companiilor de a uimi piaţa pe seama presiunilor impuse de acţionari, dar şi a justificării costurilor din ce în ce mai mari ale lucrărilor de explorare şi exploatare, care au crescut cu o rată anuală de peste 13%.

    N-ar mai fi prea multe de spus. La fel ca şi companiile petroliere, şi presa are motivele ei pentru a fi „uluitoare„, şi nu sunt eu persoana potrivită pentru a judeca asta. Mă mulţumesc să constat că trăim într-o perioadă când oamenii simt nevoia de a epata în orice fel, iar abordările enervante sunt doar simptomul şi nu cauza.

    Şi nici măcar nu facem noi primii asta. Henri Matisse, autorul minunatului „Dans„ pe care vi-l prezint, este un fauvist, un pictor care a supărat la culme, alături de colegii săi, pe criticii oficiali, unul dintre aceştia numindu-i fiare sălbatice, de unde şi denumirea curentului. Şi ce a fost la începutul secolului trecut o cuşcă cu fiare sălbatice este astăzi artă, iar artificiile folosite atunci de artişti, culori violente, o anume lipsă a perspectivei sau o abordare temperamentală, nu mai înseamnă astăzi mare lucru.
    La fel se va întâmpla, peste ani, cu un amărât de titlu de articol sau cu o descoperire majoră a unei companii petroliere.

  • Traian Băsescu se întâlneşte joi cu susţinătorii săi de pe Facebook. Care este modalitatea de selecţie

     “Dragi prieteni, avem confirmarea din partea Preşedintelui pentru întâlnirea cu susţinătorii acestei pagini. Dânsul a fost de acord să ne întâlnim joi, orele 17:00. Locaţia o să o dezvălui mai târziu.

    Pentru că numărul de locuri este limitat, selecţia se face pe baza răspunsului la întrebarea «Spuneţi, pe scurt, argumentele pentru care credeţi că social media a schimbat modul de comunicare online cu personalităţile publice şi cu lumea politică. Credeţi că social media este benefică în democraţie?». Aşteptăm răspunsurile la adresa de e-mail: politica_online@yahoo.com”, se arată în mesaj.

    Anterior, pe contul “Alături de Preşedintele Nostru”, pe care sunt postate periodic mesaje ale şefului statului, discursuri ale sale, fotografii şi ştiri despre acesta, fusese scris un mesaj care menţiona posibilitatea unei astfel de întâlniri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Flanco lansează o platformă de comunicare pentru consumatorii de electroIT

    www.flancointeractiv.ro  a necesitat o investiţie iniţială de aproximativ 20.000 de euro si susţine strategia Flanco de a deveni retailerul preferat al românilor, prin capacitatea de a oferi mai mult decât produse, si anume prin oferirea de consultanţă pentru integrarea tehnologiilor în viaţa de zi cu zi a fiecărui consumator.

    “Prin această platformă ne apropiem de consumatori si de cerinţele lor, deoarece vom oferi consultanţă specializată nu doar în magazine, ci si în mediul online. Experienţa de shopping din magazinele Flanco va fi completată cu sfaturi online, cu tutoriale video, cu articole explicative si cu multă informaţie relevantă din domeniul electro-IT”, a declarat Marina Zara, marketing motor Flanco.

    Dinamica pieţei si multifuncţionalitatea produselor electronice si electrocasnice au determinat Flanco să opteze pentru crearea unui platforme interactive online al cărei concept inovator si secţiuni special create sunt de ajutor atât pentru cei care îsi planifică achiziţionarea de produse noi, cât si pentru cei care le-au achiziţionat deja, dar au nevoie de sfaturi de utilizare sau informaţii suplimentare. Datele din piaţă indică o crestere accentuată a vânzărilor de produse cu specificaţii tehnice complexe, din segmentul de tehnologie premium, care trebuie explicate cât mai accesibil, pentru ca utilizatorii să poată beneficia cu adevărat de toate funcţiile acestor produse.

    www.flancointeractiv.ro va ajuta întreaga industrie electro-IT din România să traducă funcţiile complexe ale electronicelor si electrocasnicelor de ultimă generaţie în beneficii ale produselor din casa fiecărui consumator.

    Conţinutul www.flancointeractiv.ro  va fi îmbogăţit continuu  cu informaţii noi pentru cele patru secţiuni principale: Viaţa cu Flanco, Noutăţi, Tutoriale si Reviews. Articolele vor aborda teme dintre cele mai diverse, de la cum se conectează un laptop la un smart TV, cum se utilizează cele mai noi aplicaţii de telefonie mobilă, cum se programează un cuptor cu reţete presetate sau cum se curăţă corect un espressor de cafea si până la destinaţii de vacanţă si tendinţe în designul interior.

  • Capitalistul săptămânii: Frank Mcnamara

    Corporation, respectiv faptul că mulţi dintre clienţii lui McNamara împrumutaseră bani pe care nu puteau să îi returneze.
    La sfârşitul mesei, McNamara şi-a căutat portofelul ca să plătească cash, dar a descoperit că şi-l uitase. A trebuit să o sune pe soţia lui care să-i aducă bani, iar McNamara a jurat că acest lucru nu se va mai întâmpla.

    A pus cap la cap întâmplarea de la cină, împrumutul de credite pe card şi lipsa banilor pentru plata mesei şi i-a venit ideea unui credit pe card care putea fi folosit în mai multe locuri. Noutatea pe care a adus-o el conceptului era de fapt o cale de mijloc între companii şi clienţii lor.

    McNamara şi cei doi prieteni ai lui au investit în formarea companiei Diners Club în 1950, cu rolul în medierea tranzacţiilor dintre companii şi clienţi. Pentru a face bani din aceste carduri, Diners Club taxa magazinele cu 7% pe toate tranzacţiile, iar pe clienţi cu trei dolari pe an.
    Comercianţii nu au fost de la început încântaţi de ideea cardului de credit, totuşi compania a obţinut în al doilea an un profit de 60.000 de dolari, potrivit nerdwallet.com.

    McNamara a fondat o companie care avea să schime stilul de cumpărare a clienţilor din toată lumea. Dar din punctul lui de vedere, nu părea să fie ceva de durată şi a decis să vândă acţiunile companiei partenerilor lui pentru 200.000 de dolari.

    Până în 1960, American Express, Banca Americii (BankAmericard, cunoscută mai târziu drept Visa) şi Interbank Card Association (mai târziu MasterCard) au intrat în afacere, iar cardul de credit a intrat în uzul curent. În 1970, apăreau primele reglementări referitoare la cardurile de credit, iar americanii s-au orientat către această modalitate în detrimentul folosirii cecurilor şi banilor. În 1995, existau 489,5 miliarde de note de plată plătite în SUA şi 15,6 miliarde tranzacţii cu cardul de credit.

    Cardul de credit s-a răspândit apoi în întreaga lume, dar cu rapiditatea cu care evoluează noile tehnologii, s-ar putea ca această modalitate de plată să dispară la fel de repede.