Se caută tot felul de materiale care să le înlocuiască pe cele tradiţionale din domeniul modei în speranţa reducerii impactului utilizării acestora din urmă asupra mediului înconjurător. S-au încercat ciuperci, pieliţe de la boabele de struguri şi nu numai, iar mai nou o companie numită Ganni a prezentat o jachetă confecţionată dintr-un material realizat cu ajutorul bacteriilor. Mai precis, scrie Dezeen, Ganni a folosit un material produs de către compania Polybion, care l-a obţinut punând bacteriile la treabă. Acestea au fost hrănite cu resturi de mango din agricultură, transformând zahărul din ele în celuloză. Membrana de celuloză astfel obţinută a fost tăbăcită cam ca pielea de vacă şi folosită de Ganni pentru a confecţiona jacheta prezentată.
Tag: Moda
-
Povestea tânărului din România care transformă lucrurile pe care nimeni nu le vrea şi le aruncă la gunoi într-o afacere profitabilă, începută de el de la zero chiar în anii studenţiei
Velements ar putea fi descris ca un proiect de modă sustenabilă, dar este mai mult decât atât. Brandul pe care l-a creat Adrian Vele este mai degrabă o nouă şansă dată hainelor şi tuturor obiectelor de care prea uşor ne descotorosim, fiind exemplul clar că ceea ce e vechi poate dobândi o nouă viaţă.
Adrian era student când a început să caute metode de a-şi diversifica garderoba fără să cheltuie prea mulţi bani. A început să modifice hainele pe care le avea sau să cumpere haine din magazine second-hand şi să le personalizeze. „La vremea aceea nu era ceva des întâlnit, cu atât mai puţin trendy. Dar aşa am început să dezvolt o pasiune pentru ceea ce azi promovăm ca upcycled fashion. Am văzut că se poate şi altfel, iar acum cred că societatea de azi e pregătită pentru un asemenea mesaj. Devenind din ce în ce mai conştienţi de implicaţiile pe care industria fast fashion le are, putem schimba consumerismul care încă ne caracterizează. Ne dorim să contribuim la o industrie vestimentară mai sustenabilă şi să determinăm o schimbare reală în ceea ce priveşte modalitatea de consum”, mărturiseşte Adrian Vele.
Absolvent de inginerie la Facultatea de Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord de la Baia Mare, specializarea Electronică Aplicată şi Telecomunicaţii, Adrian a împletit mereu pasiunea pentru programare cu cea pentru modă şi stil.Părinţii au insistat să urmeze o direcţie care să-l ajute din punct de vedere financiar în viitor, dar asta nu a făcut ca pasiunea să dispară. „Încă din liceu am început să fac papioane şi accesorii, iar ulterior, în facultate, am continuat să confecţionez ghiozdane din draperii vechi. De acolo lucrurile s-au desfăşurat natural şi am început să creez diverse haine folosind materiale deadstock, deoarece erau cele mai accesibile ca preţ şi calitate.”
Prima dată şi-a făcut un brand din numele lui, creând haine sustenabile cu un mesaj. Practic, pe fiecare produs era brodat un mesaj, astfel încât oamenii care le cumpărau purtau şi un principiu împreună cu haina. Mesajele erau de tipul „created to create” (creat pentru a crea), „highs and lows” (momentele bune şi cele dificile), „purpose-driven life” (o viaţă ghidată de un scop), „made for more” (creat pentru mai mult), „love more” (iubeşte mai mult).
Până în 2020, când s-a mutat la Cluj-Napoca, Velements a existat doar în mintea lui Adrian, însă, odată cu participarea într-un program de educaţie antreprenorială dedicat profesioniştilor din sectoarele culturale şi creative, Culturepreneurs, a dezvoltat şi un plan de afaceri. Şi astfel, cu paşi mici, s-a născut afacerea de la zero. „De când am început să fac asta, imediat după facultate, am închiriat două maşini de cusut, iar în timp am continuat să cumpăr şi să reinvestesc o parte din câştiguri. Astfel, am reuşit să obţin un studio echipat cu aproape toate utilajele necesare pentru a putea produce inhouse mai multe tipuri de produse.”
Studioul se află în Cluj-Napoca, însă de curând Adrian a început să caute fabrici şi ateliere pentru a externaliza anumite produse pe care le-a dezvoltat. De vândut, el vinde prin propriul magazin online, dar şi în mod direct, în studio sau diferite târguri. Anul trecut, Velements a fost listat şi pe o platformă online din Franţa, dar şi în magazinul de produse sustenabile ALTRNTV din Bucureşti. „Cred că cifra de afaceri pe anul 2022 a fost în jur de 10.000 de euro. Începând cu 2022, am început să pitchuim brandurilor locale oportunităţi de colaborare cu noi, în care ambele părţi să obţină valoare. Prima colaborare a fost cu brandul naţional de cafea Meron. Am creat o colecţie de trei accesorii – rucsac, totebag şi pouch – din saci de cânepă în care ei primeau cafeaua.” A doua colaborare a fost o colecţie-capsulă cu magazinul de haine second-hand LaMajole, care a furnizat echipei Velements hainele cu mici defecte care nu puteau fi vândute, iar Adrian şi ajutoarele lui le-au reinventat, dându-le o nouă viaţă. O altă colaborare a fost cu compania de IT RebelDot, care a desfăşurat o campanie de reciclare în care fiecare angajat a avut posibilitatea să recicleze hainele vechi, iar Velements le-a preluat pentru a crea totebaguri. Fiecare totebag a avut, în medie, 46 de bucăţi de materiale provenite de la diferite persoane.
Împreună cu brandul de produse cosmetice Davines Romania, Velements a creat mai multe şorturi din blugi reciclaţi. De altfel, oricine vrea poate aduce la atelierul Velements haine vechi pentru a le da o nouă viaţă şi se poate implica în procesul creativ.„Începând cu 2022, am început să organizăm workshopuri fizice pentru a-i învăţa pe oameni despre sustenabilitate, consumerism, fast fashion şi consecinţele acestuia, oferindu-le şi paşi practici pentru a consuma fashion responsabil. În cadrul acestor workshopuri, participanţii au învăţat să folosească diferite maşini de cusut şi au realizat upcycling la hainele lor vechi, creând produse de la cap la coadă, precum totebaguri, sweatshirturi sau tricouri.” De curând, Velements a început o colaborare şi cu librăriile Cărtureşti şi urmează, de asemenea, să facă o campanie de reciclare şi conştientizare cu o cafenea din Cluj-Napoca, iar din toamnă – cu mai multe comunităţi din Bucureşti.
La final de an, Adrian Vele are în plan să colaboreze chiar şi cu unele magazine din Europa. „În general, produsele upcycled au preţuri mai mari din cauza faptului că implică mai multă mână de lucru decât produsele create în moduri clasice. Pe lângă asta mai e şi faptul că noi ne străduim să tindem spre zero-waste ca producţie. Toate deşeurile care rămân în urma producţiei le reutilizăm în crearea de diferite produse care să închidă circuitul de waste.” De altfel, produsele cumpărate de la Velements vin, la rândul lor, în săculeţi reutilizabili făcuţi – cum altfel? – tot din resturi de materiale. După experienţa antreprenorială de până acum, Adrian Vele spune că cea mai importantă lecţie învăţată este să nu renunţe, să încerce continuu, să se adapteze, chiar dacă uneori poate să eşueze. „Parcă tot timpul se mută destinaţia când ne apropiem de ea. Adică de fiecare dată când avem un scop şi îl atingem, apare altul, mai mare şi mai îndepărtat”, spune Adrian Vele.
Cinci idei de afaceri de la zero
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
The Luxury Bed – brand de lenjerii de pat (Plopeni, jud. Prahova)
Fondatoare: Ana Maria Godeanu
Investiţie iniţială: 2.000 de euro
Cifră de afaceri în 2022: peste 1 mil. lei (200.000 de euro)
Prezenţă: online
Iomico – brand de bijuterii prin imprimare 3D (Bucureşti)
Fondatori: Cosmin şi Mircea Dumitru
Investiţii: 400.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 200.000 de euro
Prezenţă: online şi într-un magazin fizic
Jujuc – abonamente la jucării (Bucureşti)
Fondatori: Diana Merişcă şi soţul ei
Investiţie iniţială: 10.000 de euro
Prezenţă: naţională
Upmind – platformă de educaţie alternativă pentru adulţi (Bucureşti)
Fondator: Radu Chiţuc
Investiţii: 45.000-50.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 500.000 de euro
Prezenţă: online
DiYogi – brand de saltele pentru sport
Fondatoare: Maria Metea
Investiţie: 15.000-20.000 de euro
Prezenţă: în Uniunea Europeană
ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
-
Mulţi clienţi sunt mai atenţi la impactul materialului asupra mediului şi astfel mai dispuşi să poarte cu mândrie ceva făcut fie din petice de piele, fie din alte materiale care o înlocuiesc. Rezultatul? Accesoriile cu petice
Până nu de mult, un material cât mai deosebit şi mai rar, cum ar fi pielea anumitor animale, era motiv de laudă pentru companiile producătoare de accesorii de lux şi de mândrie pentru cei care le purtau. În prezent însă, mulţi clienţi sunt mai atenţi la impactul materialului asupra mediului şi astfel mai dispuşi să poarte cu mândrie ceva făcut fie din petice de piele, fie din alte materiale care o înlocuiesc, scrie The Guardian. Până şi casa Hermès a anunţat la un moment dat lansarea unor genţi din piele obţinută din ciuperci, în timp ce Stella McCartney a prezentat în martie o serie de genţi confecţionate din resturi de mere rămase de la producţia de suc şi gem, iar compania Ganni tocmai a lansat un model de geantă realizată din resturi provenite de la fermele de portocale şi cactuşi.
-
O fabrică din Braşov care produce feţe de încălţăminte pentru Gucci şi Dior concediază 78 de angajaţi. „Creşterea salariului minim pe economie ne-a afectat. Clienţii noştri nu au acceptat creşteri mari de preţ“
♦ Selezione, o companie din Braşov cu afaceri de peste 10 mil. lei în 2021 şi un profit net de 1,3 mil. lei şi 156 de angajaţi, producea 60.000 de perechi de feţe de încălţăminte pe an.
Compania Selezione din Braşov, fondată de Ludovico Fagioli, de origine italiană, care produce feţe de încălţăminte pentru două dintre cele mai mari branduri de modă, Gucci şi Dior, concediază 78 de angajaţi, potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă Braşov. „Motivul este economic, în sensul că am primit, în ianuarie, măsura ce prevede mărirea salariului minim pe economie. Angajaţii au vrut mărirea salariului, iar această mărire am încercat să o transmit şi către clienţii noştri. Din cauza crizei economice din prezent şi a vânzărilor mai mici, foarte puţini au acceptat. Criza de vânzări şi mărirea noastră de preţuri au dus la această măsură. Noi am mărit preţul de producţie cu circa 6% faţă de 2021“, a spus pentru ZF Ludovico Fagioli, administrator al unităţii de producţie Selezione din Braşov.
Ziarul Financiar a trimis solicitări către Inspectoratele Teritoriale de Muncă ale mai multor judeţe din ţară, printre care se numără şi judeţul Braşov, întrebând care sunt acele societăţi din respectivul judeţ care au anunţat concedieri colective în prima parte a acestui an.
În cei douăzeci de ani de activitate, în unitatea de producţie din Braşov, deţinută de Ludovico Fagioli, au fost realizate feţe de încălţăminte pentru branduri renumite de modă. Pe lângă Gucci şi Dior, compania românească a lucrat, în trecut, şi cu Prada, Chanel sau Louis Vuitton.
Toţi clienţii companiei au redus considerabil cantităţile în ultimul an.
În prezent, spune antreprenorul, 100% din producţie merge către export, preponderent în Italia. „Am redus cantităţile de producţie, furnizăm în continuare pentru aceste două branduri mari, dar mult mai puţin decât înainte. Avem o sigură bandă de producţie acum, faţă de două cât aveam înainte, astfel că am fost obligat să reduc numărul de oameni“.
Capacitatea de producţie a fabricii din Braşov este, în acest moment, de 60.000 de perechi de feţe de încălţăminte pe an. Înainte, într-o perioadă normală, afirmă Ludovico Fagioli, era dublă.
Compania Selezione a raportat, în 2021, ultimul an pentru care există date publice disponibile, o cifră de afaceri de 10,1 mil. lei, în creştere cu 65% faţă de anul precedent, şi un profit net 1,3 mil. lei, plus 246% faţă de 2020, potrivit datelor de pe platforma Termene.ro. În 2021, unitatea de producţie funcţiona cu 156 de angajaţi, numărul lor fiind încă de atunci într-o uşoară scădere, cu circa 2% faţă de 2020, arată aceleaşi date.
O poveste românească de 20 de ani
Ludovico Fagioli, administratorul fabricii, a venit în România acum două decenii. Înainte de a intra în producţia de încălţăminte, el fusese director comercial la Ariston, unul dintre cei mai mari furnizori de pe piaţa de produse pentru încălzire. „Am pornit acum 20 de ani. Am lucrat înainte la Ariston, eram director comercial. Eram mai tot timpul plecat, iar atunci când s-a născut copilul meu, am decis să deschid o fabrică în România cu feţe de încălţăminte. Am deschis în Braşov pentru că ne plăcea oraşul“, a povestit el.
-
Povestea româncei ce reuşeşte să se lupte cu giganţii din afară cu o afacere începută cu 2000 de dolari atunci când era studentă. Acum ea îşi duce afacerea în afara ţării şi face milioane de euro
„Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.
Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.
Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.
Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii. „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.
Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”
Criza sanitară, un hop major
De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.
Însă pandemia, care a influenţat mult obiceiurile de consum ale clienţilor, determinându-i să se orienteze în special către bunurile de strictă necesitate, a adus pentru Poema provocarea cea mai mare, a fost o perioadă în care businessul a scăzut semnificativ, înregistrând, în primă fază, scăderi de până la 60%. „Retailerii din fashion au avut de pierdut chiar dacă s-au adaptat la noile tendinţe din online. Pe noi, experienţa profesională acumulată de-a lungul anilor ne-a ajutat să ne adaptăm şi să găsim soluţii pentru a ne proteja profitabilitatea şi a păstra calitatea produselor”, spune Dorina Dumitrache.
Anul trecut, businessul a ajuns la o cifră de afaceri de 21,4 milioane de lei şi la un număr de aproape 890.000 de clienţi, de la 1,9 milioane, câţi înregistra înainte de pandemie, în timpul căreia această cifră a fost de aproape trei ori mai mică – în jur de 672.000 de clienţi. Cu toate că magazinul online a înregistrat creşteri substanţiale pe perioada pandemiei, totuşi nu a reuşit să compenseze scăderea înregistrată în magazinele fizice. „Încercarea de a găsi un echilibru între venituri şi costuri şi aceea de a găsi soluţii pentru a ne păstra echipa completă au fost principalele provocări pentru companie în perioada pandemică.” În prezent compania funcţionează cu 12 magazine fizice, câte unul în oraşele Craiova, Braşov, Ploieşti, Timişoara, Târgu-Jiu, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Piteşi şi Slatina, şi trei în Bucureşti. Magazinul online, lansat în 2014, acoperă aproximativ 30% din cifra de afaceri, cu oscilaţii în perioada pandemiei, când din cauza măsurilor restrictive din mediul offline ajunsese să acopere aproape 50%. Valoarea bonului mediu în magazinele Poema este aproximativ de 300 de lei.
Profil de antreprenoare
► A cofondat brandul Poema în 2003, când încă era studentă;
► Este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova;
► Înainte de a intra în antreprenoriat a lucrat timp de doi ani la o casă de modă din oraşul natal, Craiova;
► Este pasionată de modă, lectură şi călătorii şi are o fiică, Arina.
-
Retailerul de modă C&A a ajuns la 50 de magazine în România, cu circa zece mai multe decât la începutul pandemiei
♦ Retailerul, activ pe segmentul preţurilor mici, are magazine pe suprafaţă mare, de până la câteva mii de metri pătraţi.
Retailerul de modă C&A a ajuns la 50 de magazine offline în România, cu cinci mai multe decât acum doi ani şi cu zece mai multe decât la începutul pandemiei, în 2020. Evoluţia ţine cont atât de deschiderile care au avut loc în aceşti ani, cât şi de închiderile operate, precum cele din perioada pandemiei.
Compania, activă pe segmentul preţurilor mici, a acoperit în special oraşele mari şi medii ale ţării, în frunte cu Bucureştiul, unde grupul are o cincime din totalul unităţilor locale, conform site-ului propriu.
C&A a intrat pe piaţa din România în 2009, primul an de criză financiară, şi s-a extins iniţial doar în marile oraşe ale ţării cu magazine generoase, de la 1.500 la 3.000 mp. Au urmat apoi oraşe secundare precum Târgovişte sau Giurgiu. Magazinele C&A sunt amplasate doar în centre comerciale şi malluri, nu în stradal. Brandul activează pe segmentul preţurilor mici, astfel că a prins pe piaţa locală unde preţul este unul dintre principalele argumente în procesul de achiziţie.
Compania s-a extins constant şi rapid până în 2016, când ajunsese la o reţea de aproape 40 de magazine. Apoi, a tras frâna în ceea ce priveşte expansiunea pentru prima dată de la intrarea pe piaţă. Au urmat câţiva ani de pauză, pentru ca ulterior pandemia să lovească din plin moda din întreaga lume.
În 2020, magazinele nonesenţiale din majoritatea ţărilor din lume au fost închise temporar, iar apoi au funcţionat cu restricţii. Printre ele se numără şi magazinele de modă. De altfel, în pandemie, executivii C&A spuneau că o explicaţie pentru expansiunea mai lentă este chiar criza sanitară.
Tocmai din această cauză, a avut loc o restructurare a reţelei, atât local, cât şi internaţional.
În 2021, C&A a anunţat că îşi restructurează businessul şi începe concedierile în rândul celor 23.000 de salariaţi. Schimbările de comportament de consum generate de pandemie, în frunte cu dezvoltarea online-ului, au determinat retailerul să ia această decizie.
Pe plan local, gigantul a intrat întâi offline şi apoi şi-a deschis şi magazin virtual, care a crescut constant în ultimii ani, potrivit declaraţiilor anterioare ale executivilor C&A. Ei nu au oferit însă niciodată cota de piaţă a acestui canal.
Post pandemie, compania a reluat deschiderile, numărul de magazine din România ajungând la 50 astăzi, faţă de circa 45 acum doi ani.
Totuşi, ritmul de expansiune al reţelei este mai lent decât al altor comanii active pe acelaşi segment de preţ, cum ar fi Sinsay (brand al grupului LPP). O explicaţie poate fi faptul că C&A are magazine mai mari, ce nu pot fi deschise în orice proiect de retail sau în orice oraş.
După ce restricţiile legate de pandemie au fost ridicate, a izbucnit un război la graniţa României, inflaţia a atins cote record, iar numărul de proiecte noi de retail (malluri ori parcuri comerciale) s-a redus considerabil. Aceşti factori îşi spun cuvântul în cazul expansiunii multor retaileri. Totuşi, brandurile de modă care mizează pe preţuri mic continuă dezvoltarea pentru că românii pun tot mai mult accent pe acest aspect al costului într-o perioadă în care puterea de cumpărare scade.
C&A este unul dintre cei mai importanţi retaileri din România după cifra de afaceri din 2021 (cele mai recente date publice disponibile), de 445 mil. lei. Nivelul vânzărilor e cu 22% peste cel din primul an de pandemie, dar e mai mic decât cel din 2018 şi respectiv 2019. Rezultatele pe anul trecut nu sunt încă publice.
La vârful celor mai mari companii din moda românească de află Pepco, Inditex (grupul ce deţine Zara şi alte mărci), LPP (proprietarul Reserved, Sinsay şi al altor branduri) şi H&M.
-
Povestea româncei care se luptă cu marile lanţuri de fashion. Ea a reuşit să transforme businessul pornit cu 2.000 de dolari în studenţie într-un lanţ cu venituri de zeci de milioane, care se pregăteşte să iasă peste graniţe
„Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.
Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.
Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.
Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii. „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.
Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”
Criza sanitară, un hop major
De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.
Însă pandemia, care a influenţat mult obiceiurile de consum ale clienţilor, determinându-i să se orienteze în special către bunurile de strictă necesitate, a adus pentru Poema provocarea cea mai mare, a fost o perioadă în care businessul a scăzut semnificativ, înregistrând, în primă fază, scăderi de până la 60%. „Retailerii din fashion au avut de pierdut chiar dacă s-au adaptat la noile tendinţe din online. Pe noi, experienţa profesională acumulată de-a lungul anilor ne-a ajutat să ne adaptăm şi să găsim soluţii pentru a ne proteja profitabilitatea şi a păstra calitatea produselor”, spune Dorina Dumitrache.
Anul trecut, businessul a ajuns la o cifră de afaceri de 21,4 milioane de lei şi la un număr de aproape 890.000 de clienţi, de la 1,9 milioane, câţi înregistra înainte de pandemie, în timpul căreia această cifră a fost de aproape trei ori mai mică – în jur de 672.000 de clienţi. Cu toate că magazinul online a înregistrat creşteri substanţiale pe perioada pandemiei, totuşi nu a reuşit să compenseze scăderea înregistrată în magazinele fizice. „Încercarea de a găsi un echilibru între venituri şi costuri şi aceea de a găsi soluţii pentru a ne păstra echipa completă au fost principalele provocări pentru companie în perioada pandemică.” În prezent compania funcţionează cu 12 magazine fizice, câte unul în oraşele Craiova, Braşov, Ploieşti, Timişoara, Târgu-Jiu, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Piteşi şi Slatina, şi trei în Bucureşti. Magazinul online, lansat în 2014, acoperă aproximativ 30% din cifra de afaceri, cu oscilaţii în perioada pandemiei, când din cauza măsurilor restrictive din mediul offline ajunsese să acopere aproape 50%. Valoarea bonului mediu în magazinele Poema este aproximativ de 300 de lei.
Profil de antreprenoare
► A cofondat brandul Poema în 2003, când încă era studentă;
► Este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova;
► Înainte de a intra în antreprenoriat a lucrat timp de doi ani la o casă de modă din oraşul natal, Craiova;
► Este pasionată de modă, lectură şi călătorii şi are o fiică, Arina.
Anual, compania lansează două mari colecţii sezoniere, colecţia primvară-vară şi colecţia toamnă-iarnă. Fiecare cuprinde aproximativ 120.000 de produse şi este structurată, la rândul său, în minicolecţii. „Fiecare colecţie este planificată şi influenţată de mai mulţi factori de care ne-am lovit de-a lungul parcursului nostru. Avem un calendar intern care ne ghidează în conceperea lor, asfel încât ne asigurăm că nu ratăm momente importante şi nu riscăm să dezamăgim.” Apoximativ 20% din totalul producţiei este realizat în atelierul propriu, iar restul în colaborare cu fabrici în sistem lohn, majoritatea din Craiova dar şi din oraşele învecinate. Fiecare colecţie se adaptează la tendinţele modei internaţionale, ale pieţei locale, un element important în conceperea lor fiind stilul de viaţă al clientelor şi nevoile lor, spune Dorina Dumitrache. „Este foarte important să ascultăm şi să construim relaţii cu clientele noastre pentru a stabili standardele serviciilor pe care le oferim acestora. Ne dorim să ştim ce valori şi ce calităţi au în comun, din ce medii provin, care este stilul lor de viaţă, ce îşi doresc să găsească atunci când trec pragul magazinelor noastre, să aducem un plus de bucurie şi inspiraţie în viaţă fiecărei femei.”
Brandul se adresează femeilor cu un venit mediu şi peste medie, iar antreprenoarea descrie clienta Poema drept femeia liberă, independentă, care şi-a găsit echilibrul, care pune preţ pe imaginea ei într-un mod discret. „Este femeia care preferă simplitatea, care apreciază detalii discrete, femeia matură care emană eleganţă şi rafinament.” Vorbind de planurile de extindere, antreprenoarea spune că se află în discuţii cu alţi dezvoltatori din două mari oraşe din ţară. În octombrie compania urmează să inaugureze un nou magazin, în Constanţa, iar în anul 2023 vor deschide al doilea magazin în Craiova, în Promenada Mall. Despre planurile de a duce brandul Poema peste graniţe, Dorina Dumitrache spune că au fost amânate din cauza crizei sanitare, urmând a fi reluate după stabilizarea contextului economic actual.Antreprenoare de pe băncile facultăţii
Dorina Dumitrache are 42 de ani şi este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova. Înainte de a pune bazele brandului Poema a lucrat timp de doi ani, între 2000 şi 2002, la o casă de modă din Craiova, unde a consiliat clientele în alegerea ţinutelor pentru evenimente speciale. „Această experienţă m-a ajutat să mă responsabilizez, să-mi dezvolt abilităţile şi să-mi hrănesc pasiunea pentru modă şi frumos. Am început destul de devreme acest business, eram încă pe băncile facultăţii şi prin urmare nu am avut alte iniţiative antreprenoriale. Mărturisesc că mă regăsesc total în ceea ce fac, o fac cu mult drag şi multă implicare.”
În opinia sa, puterea şi feminitatea în niciun caz nu se exclud, ci dimpotrivă. „Cred că puterea este potenţată de feminitate. Este suficient să ridicăm privirea, să renunţăm la vechile cutume şi vom vedea că acolo unde femeia încearcă, într-o măsură covârşitoare şi reuşeşte.” S-ar bucura, spune ea, ca afacerea să rămână în familie şi să fie dusă mai departe de fiica lor, Arina, „care în momentele dificile a reprezentat forţa mea de a continua povestea şi care, întâmplător sau nu, este pasionată de fashion şi frumos”. Dacă în timpul liber citeşte sau se relaxează „creând rochii speciale pentru prietenele mele, modele unice, pe care nu le pot produce în fabrică”, fiind pasionată totodată şi de călătorii, în care poate să descopere oameni şi culturi noi, să exploreze, să se deconecteze şi să îşi încarce bateriile, când vine vorba de business spune că de când a pornit afacerea nu există zi în care să nu meargă la birou. În agenda zilnică, un loc special îşi găseşte familia, „foarte importantă pentru mine. Astfel, cina în familie este ceea ce mi-am propus să fie momentul nostru de petrecere a timpului împreună, de a ne reuni şi de a ne simţi conectaţi”. Sfatul său pentru tinerii antreprenori aflaţi la început de drum este să aibă pasiune, curaj şi perseverenţă. „Curajul de a-ţi urma pasiunea este începutul, iar perseverenţa va garanta succesul.”
-
Lux în comun
Cunoscut mai ales din domeniul imobiliar, unde cei care apelează la el o fac pentru a împărţi costurile şi a nu-şi bate capul cu întreţinerea proprietăţii atunci când nu o folosesc, time-sharingul se aplică mai nou şi în domeniul comerţului online cu accesorii de lux. Acesta este modelul de afaceri al unui site numit Covett, scrie The Telegraph, care, contra unui abonament lunar, oferă posibilitatea cumpărării a 20% dintr-o geantă sau a 25% dintr-o bijuterie. Clientele pot folosi obiectul deţinut în time-sharing timp de câteva zile consecutive pe lună şi îl pot împrumuta unei cliente cu care nu împart proprietatea lui, aceasta trebuind să achite o taxă. Produsele de lux disponibile provin de la Dior, Louis Vuitton, Chanel, Bottega Veneto sau Theo Fennell ori Nadine Aysoy, iar mai nou Covett a adăugat şi posibilitatea de a deţine în time-sharing şi articole vestimentare.
-
Ceasuri vechi de la bijutieri noi
Ceasurile vechi pot ajunge iar în atenţia publicului atunci când li se oferă o nouă şansă, aşa cum face o creatoare de bijuterii thailandeze stabilită la Londra, Patcharavipa Bodiratnangkura. După ce şi-a făcut un nume creând bijuterii obişnuite, aceasta a devenit interesată de ceasuri, pe care le cumpără fie din pieţe de vechituri ori online, fie de la comercianţi sau colecţionari, în special modele Audemars Piguet, Vacheron Constantin, Piaget, Rolex sau Cellini, scrie New York Times. Ceasurile trec apoi printr-un proces de transformare, devenind inele, sau de înfrumuseţare, în acest caz primind o ramă nouă, cu modele decorative, o brăţară nouă dacă este cazul, sau una modificată, lucrate din argint, aur alb şi platină, dar cel mai des din aur de 18 carate cu un aliaj care îi dă o culoare galbenă puternică şi foarte caldă, pe care creatoarea o numeşte „aur de Siam”. Ceasurile astfel transformate costă câteva zeci de mii de dolari, iar printre clienţi se numără şi cântăreaţa Rihanna.
-
Reciclare 3D la cumpărături
Imprimantele 3D sunt folosite pentru crearea de diverse obiecte, iar mai nou au fost puse la lucru pentru amenajarea unui magazin. Situat în cadrul complexului comercial Las Rozas Village de lângă Madrid, magazinul are interiorul construit din plastic reciclat, pentru aceasta folosindu-se peste trei tone de deşeuri de plastic devenite material pentru imprimanta 3D, scrie Dezeen. Proiectul a fost realizat de o firmă spaniolă de design, Nagami, care a gândit elementele de decor şi piesele de mobilier ca pe bucăţi de gheţari care se topesc, vrând să atragă astfel atenţia asupra efectelor schimbărilor climatice, iar componentele pot fi demontate şi refolosite în altă parte în caz că se doreşte acest lucru.
