Această decizie a fost adoptată de către Cabinetul de Securitate condus de către Benjamin Netanyahu, la câteva ore după ce armata a lansat o vastă operaţiune aeriană vizând mişcarea palestiniană Hamas, în Fâşia Gaza, cu scopul de a opri tirurile de rachete către teritoriul israelian.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Mişcarea Hamas a lansat numeroase rachete spre Israel ca reacţie la uciderea adolescentului palestinian Mohammed Abu Khder în Ierusalimul de Est. Asasinatul pare a fi un act de răzbunare faţă de uciderea celor trei adolescenţi israelieni în Cisiordania. Cei trei adolescenţi israelieni – Eyal Yifrah (în vârstă de 19 ani), Gil-Ad Shaer (16 ani) şi Naftali Frenkel (16 ani) – dispăruseră pe 12 iunie în Cisiordania. Naftali Frenkel avea şi cetăţenie americană. Israelul afirmă că cei trei au fost răpiţi de o celulă a mişcării islamiste Hamas, ameninţând cu operaţiuni militare în Cisiordania şi Fâşia Gaza.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acest document a fost dat publicităţii de către Arhivele Securităţii Naţionale americane de la Universitatea George Washington, care a obţinut declasificarea materialului printr-o hotărâre judecătorească.
Documentul relevă confuzia şi haosul care domneau în China în timp ce autorităţile reprimau dur mişcarea de protest a studenţilor, în noaptea de 3 spre 4 iunie 1989.
Aceste raport militar secret citează o sursă anonimă care avea vedere către Piaţa Tiananmen din camera de hotel. Această persoană a descris o reprimare “brutală”, a cărei intenţie era să producă manifestanţilor pierderi importante.
Militari din cadrul Armatei a 27-a, care nu vorbeau dialectul de la Beijing, “glumeau şi trăgeau la întâmplarre asupra oricărui grup de persoane pe care îl întâlneau în cale”, afirmă această sursă
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Urmărim îndeaproape evoluţia evenimentelor dramatice din estul Ucrainei şi suntem îngrijoraţi de situaţia locuitorilor din regiune”, a afirmat generalul Breedlove, la Ottawa.
Întrebat dacă situaţia din Ucraina ar putea duce la o prezenţă militară permanentă a forţelor NATO în Europa de Est, el a răspuns: “Cred că trebuie să analizăm o astfel de posibilitate”.
“Ar mai trebui să evaluăm disponibilitatea şi poziţionarea forţelor noastre, pentru a fi în stare să răspundem la această întrebare”, a adăugat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele zece zile de exerciţii vizează să răspundă provocărilor lansate de către vecini “agresivi” ai Manilei, a justificat ministrul filipinez de Externe Albert del Rosario, fără să numească China.
“Tensiunile în regiunea Asia-Pacific s-au intensificat în ultimii ani, din cauza revendicărilor expansioniste maritime şi teritoriale”, a subliniat el.
Numite “Balikatan” (Umăr la umăr), exerciţiile americano-filipineze mobilizează peste 6.000 de militari.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Evenimentele de la Odessa devin periculoase şi se pot constitui în elementul de declanşare a unui război civil masiv, crede Băsescu. “În mod categoric, guvernul legitim de la Kiev are obligaţia să menţină funcţionarea şi funcţionalitatea instituţiilor statului. În acelasi timp, numărul mare de victime ridică problema profesionalismului cu care se fac aceste intervenţii”, a spus şeful statului.
Circa 46 de oameni au murit şi peste 200 au fost răniţi la Odessa, în sudul Ucrainei, după ce o defilare pentru unitatea ţării a susţinătorilor autorităţilor de la Kiev a fost atacată, vineri de militanţi proruşi. Ulterior, proruşii s-au baricadat în Casa Sindicatelor, iar susţinătorii guvernului interimar de la Kiev au asediat-o şi i-au dat foc.
“Propunerea pe care o fac în numele României este ca Moscova şi Washingtonul să-şi asume în cel mai scurt timp declanşarea dialogului între puterea de la Kiev şi separatişti. Dacă între cele două părţi nu incepe un dialog, riscul de război civil este major, iar România, ca vecin al Ucrainei, este extrem de interesată ca acest lucru să nu se întâmple”, a continuat Traian Băsescu.
El a furnizat în acelaşi timp un mesaj liniştitor pentru populaţie, afirmând că “România nu are sentimentul că va fi atacată de Federaţia Rusă şi nu are niciun element care să ne îndrepte către o astfel de întâmplare, către un astfel de risc”. Despre o posibilă rechemare a rezerviştilor, Băsescu a spus că “nu numai România a făcut acest lucru, ci toate statele membre NATO. Sunt destul de mulţi rezervişti în Spania şi Italia. Nu ne punem problema rechemării, deocamdată avem evaluări. Nu există un pericol ca un stat membru NATO să fie atacat. Dar evaluările se fac, şi confom legii române, şi conform procedurilor NATO”.
Preşedintele l-a contrazis pe premierul Victor Ponta, care dăduse de înţeles, sâmbătă, că România trebuie să sprijine integritatea Republicii Moldova în contextul conflictului din Ucraina. “România nu are planificată în niciun fel apărarea Republicii Moldova prin mijloace miltare. Şi asta plecând chiar de la Constituţia Republicii Moldova, care se declară stat neutru. Atâta timp cât suntem o ţară democrată trebuie să respectăm statutul constituţional al unui vecin, chiar dacă acest vecin este Republica Moldova.”
Despre speculaţiile din presă că rezerviştii urmează să fie chemaţi la vizite medicale şi că ar urma o mobilizare generală a tinerilor apţi de luptă, Victor Ponta a comentat: “România este, ca toate ţările din regiune şi ţările NATO, este într-o stare de atenţie specială atât în ceea ce priveşte pregătirea pentru securitatea teritorială, dar şi toate celelalte proceduri, însă tocmai pentru că vreau, pe de o parte, să dau asigurări că niciun cetăţean român nu este şi nu va fi niciodată în pericol, pe de altă parte vrem să ştim foarte clar ce putem face pentru românii de pe malul celălalt al Prutului, din Moldova”.
Speculaţiile au apărut după ce în Monitorul Oficial din 28 aprilie a apărut modelul certificatului medical pe care toţi tinerii sunt obligaţi să-l deţină la recrutare, în perioada stării de război. În caz de mobilizare, potrivit legii, au obligaţia de a se prezenta pentru îndeplinirea serviciului militar toţi bărbaţii apţi, în vârstă de 20-35 de ani. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a precizat în legătură cu acest subiect că “procedura este una standard, aplicată în toate ţările NATO”.
“Legat de apelul corect şi legitim făcut de administraţia americană, România a răspuns deja pozitiv” cu o majorare a bugetului apărării şi cu suplimentarea comenzilor către uzinele de armament din ţară, a continuat premierul Ponta, întrebat de ziarişti despre solicitarea făcută de şeful Pentagonului către prim-miniştrii UE pentru mărirea bugetelor apărării, în contextul crizei din Ucraina. Ministerul Apărării Naţionale va avea o alocare suplimentară de 700 de milioane de lei în acest an, aproape de ţinta de 2% din PIB alocare pentru cheltuieli militare.
Aflat în vizită la Târgu-Jiu, Ponta a detaliat că unul din beneficiarii acestui program de suplimentare a comenzilor militare este şi uzina de la Sadu. “Vreau să arătăm foarte clar că România este pregătită să-şi asume toate responsabilităţile care îi revin în calitate de membru NATO şi al UE, să apărăm Moldova, să avem o poziţie foarte clară alături de partenerii noştri europeni şi transatlantici, de solidaritate cu Ucraina”, a insistat şeful Guvernului.
Referitor la sugestiile site-ului Vocea Rusiei, conform cărora în caz că ar fi atacată, România nu ar rezista mai mult de 30 de minute, premierul a replicat că “România ar rezista mult mai mult decât atât, în primul rând prin capacitatea noastră naţională, dar şi prin faptul că am intra în planul de contingenţă al NATO, ceea ce presupune o interoperabilitate cu toate forţele militare NATO disponibile în zonă”.
Premierul urmează să facă luni o analiză în acest sens împreună cu ministrul apărării, în pregătirea următoarei şedinţe CSAT. Pe de altă parte însă, Ponta a reamintit că stagiul militar obligatoriu nu mai există din 2003 şi că orice conflict din secolul XXI se desfăşoară cu armate profesioniste. “Avem militari profesionişti extrem de apreciaţi şi care au avut activităţi extraordinar de importante pe teatrele de operaţiuni. Îmbunătăţim partea de tehnologie şi de tehnică militară şi, repet, niciun român nu este în pericol, dar, în acelaşi timp, investiţii suplimentare, pregătire mai bună, strategie – sunt absolut necesare”, a spus premierul.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a anunţat, miercuri, că în perioada 1-4 mai vor fi mobilizaţi zilnic, din ordinul ministrului Gabriel Oprea, peste 25.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi pompieri.
Dispozitivul pentru asigurarea ordinii publice în această perioadă va fi organizat la fel ca în perioada de Paşti, când infracţionalitatea la nivel naţional a scăzut cu 25 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a precizat Dajbog.
În perioada minivacanţei de 1 Mai, pe străzi vor acţiona în fiecare zi câte 10.000 de poliţişti, cu 4.000 de autospeciale, care vor avea ca priorităţi supravegherea în staţiunile de pe Valea Prahovei şi de pe litoral, dar vor fi prezenţi şi în gări şi în trenurile de călători, pentru a preveni tâlhăriile şi furturile din bagaje sau din buzunare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Aproximativ 100.000 de militari sunt staţionaţi la frontiera ucraineană. Ei sunt pregătiţi să atace de mai multe săptămâni”, a declarat Andrei Parubi, în cadrul unui interviu acordat de la Kiev Consiliului Atlantic, un cerc de reflecţie cu sediul la Washington.
“Trupele ruseşti nu sunt numai în Crimeea, ele sunt de-a lungul întregii frontiere. Ele sunt în nord, est, sud”, a afirmat Parubi.
“În fiecare zi, în fiecare noapte ne aşteptăm la un atac enorm pe teritoriul Ucrainei continentale şi ne pregătim pentru aceasta”, a adăugat şeful consiliului de securitate naţională.
Potrivit Pentagonului, peste 20.000 de militari ruşi cu echipamente necesare unei operaţiuni militare se află în prezent de-a lungul frontierei ruso-ucrainene. Duminică, Rusia a dezminţit că ar fi mobilizat trupe.
Un oficial american din cadrul Apărării a părut sceptic în faţa cifrelor evocate de Parubi. “Mi se pare prea mult”, a mărturisit el pentru AFP, sub acoperirea anonimatului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Navele de salvare Haixun 01 şi 31, precum şi Nanhaijiu 101 şi 115, sunt gata să plece în zonă, iar alte trei nave chineze sunt deja pe drum, potrivit agenţiei oficiale China Nouă.
La 13 zile de la dispariţia avionului Boeing 777 al Malaysia Airlines, căutările se concentrează asupra unei zone întinse de ape îngheţate, de circa 23.000 de kilometri pătraţi, la 2.500 de kilometri sud-vest de Perth, principalul oraş de pe coasta australiană.
Potrivit China Nouă, spărgătorul de gheaţă chinez Xuelong (“Dragonul gheţurilor”) va fi trimis la faţa locului “cât mai repede posibil”. Acesta se află în prezent în portul australian Fremantle, în apropiere de Perth.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro