BusinessMagazin

Tag: mobilier

  • A început acum 25 de ani cu câteva piese de mobilier lucrate de mână, iar acum conduce un business de peste 100 de milioane de lei

    Nivelul de afaceri generat anul trecut de Lemet a ajuns la 108 milioane de lei, în creştere faţă de 2014 (100 de milioane de lei). Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale, reţeaua reunind aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării.

    Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

    De formaţie inginer, Alexandru Rizea a pornit afacerea în 1991, şi anterior lucrase într-o fabrică de piese turnate; numele firmei – Lemet – este un acronim pentru cuvintele «lemn» şi «metal», adică materialele cu care lucra, încă de la început, antreprenorul prahovean.

  • A început acum 25 de ani cu câteva piese de mobilier lucrate de mână, iar acum conduce un business de peste 100 de milioane de lei

    Nivelul de afaceri generat anul trecut de Lemet a ajuns la 108 milioane de lei, în creştere faţă de 2014 (100 de milioane de lei). Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale, reţeaua reunind aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării.

    Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

    De formaţie inginer, Alexandru Rizea a pornit afacerea în 1991, şi anterior lucrase într-o fabrică de piese turnate; numele firmei – Lemet – este un acronim pentru cuvintele «lemn» şi «metal», adică materialele cu care lucra, încă de la început, antreprenorul prahovean.

  • Cât a cheltuit cel mai bun client al IKEA în România la o singură achiziţie

    „Am făcut parte din vieţile românilor în ultimii 10 ani, cu peste 120 de milioane de produse care şi-au găsit locul în casele lor, şi peste 30 de milioane de vizitatori care au trecut pragul magazinului nostru. Ne-am bucurat să luăm parte la schimbări importante pentru noi toţi şi să creştem alături de cei peste 2.500 de oameni care au lucrat în magazinul IKEA în toţi aceşti ani, dintre care 569 care sunt în continuare angajaţii IKEA România. În tot acest timp, echipa IKEA a avut grijă să transforme viziunea IKEA – de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru cei mai mulţi oameni – în realitate. Este parte din magia IKEA şi o călătorie minunată pe care o facem împreună. Pentru noi dintotdeauna oamenii au fost şi rămân cei mai importanţi”, spune Violeta Neniţă, directoarea Magazinului IKEA Băneasa.

    Cea mai vândută familie de mobilier a IKEA a fost familia de sisteme de depozitare pentru camera de zi BESTÅ, cu peste 390.000 de bucăţi vândute în cei 10 ani; farfuriile şi bolurile din gama OFTAST au fost accesoriile cele mai cumpărate de clienţii companiei; Prăjitura cu migdale ALMONDY CAKE a câştigat în faţa chifteluţelor în vânzările Restaurantului, cu 1.391.547 de bucăţi vândute; clientul cu cel mai mare bon din cei zece ani şi-a mobilat simultan mai multe camere din casă şi a cumpărat mobilier şi accesorii în valoare de 104.568 lei.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group. Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group. 

  • Cât a cheltuit cel mai bun client al IKEA în România la o singură achiziţie

    „Am făcut parte din vieţile românilor în ultimii 10 ani, cu peste 120 de milioane de produse care şi-au găsit locul în casele lor, şi peste 30 de milioane de vizitatori care au trecut pragul magazinului nostru. Ne-am bucurat să luăm parte la schimbări importante pentru noi toţi şi să creştem alături de cei peste 2.500 de oameni care au lucrat în magazinul IKEA în toţi aceşti ani, dintre care 569 care sunt în continuare angajaţii IKEA România. În tot acest timp, echipa IKEA a avut grijă să transforme viziunea IKEA – de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru cei mai mulţi oameni – în realitate. Este parte din magia IKEA şi o călătorie minunată pe care o facem împreună. Pentru noi dintotdeauna oamenii au fost şi rămân cei mai importanţi”, spune Violeta Neniţă, directoarea Magazinului IKEA Băneasa.

    Cea mai vândută familie de mobilier a IKEA a fost familia de sisteme de depozitare pentru camera de zi BESTÅ, cu peste 390.000 de bucăţi vândute în cei 10 ani; farfuriile şi bolurile din gama OFTAST au fost accesoriile cele mai cumpărate de clienţii companiei; Prăjitura cu migdale ALMONDY CAKE a câştigat în faţa chifteluţelor în vânzările Restaurantului, cu 1.391.547 de bucăţi vândute; clientul cu cel mai mare bon din cei zece ani şi-a mobilat simultan mai multe camere din casă şi a cumpărat mobilier şi accesorii în valoare de 104.568 lei.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group. Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group. 

  • Cât a cheltuit cel mai bun client al IKEA în România la o singură achiziţie


    Compania IKEA aniversează luna aceasta un deceniu de prezenţă pe piaţa locală, context în care compania a făcut publice câteva informaţii referitoare la activitatea companiei din România.

    „Am făcut parte din vieţile românilor în ultimii 10 ani, cu peste 120 de milioane de produse care şi-au găsit locul în casele lor, şi peste 30 de milioane de vizitatori care au trecut pragul magazinului nostru. Ne-am bucurat să luăm parte la schimbări importante pentru noi toţi şi să creştem alături de cei peste 2.500 de oameni care au lucrat în magazinul IKEA în toţi aceşti ani, dintre care 569 care sunt în continuare angajaţii IKEA România. În tot acest timp, echipa IKEA a avut grijă să transforme viziunea IKEA – de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru cei mai mulţi oameni – în realitate. Este parte din magia IKEA şi o călătorie minunată pe care o facem împreună. Pentru noi dintotdeauna oamenii au fost şi rămân cei mai importanţi”, spune Violeta Neniţă, directoarea Magazinului IKEA Băneasa.

    Cea mai vândută familie de mobilier a IKEA a fost familia de sisteme de depozitare pentru camera de zi BESTÅ, cu peste 390.000 de bucăţi vândute în cei 10 ani; farfuriile şi bolurile din gama OFTAST au fost accesoriile cele mai cumpărate de clienţii companiei; Prăjitura cu migdale ALMONDY CAKE a câştigat în faţa chifteluţelor în vânzările Restaurantului, cu 1.391.547 de bucăţi vândute; clientul cu cel mai mare bon din cei zece ani şi-a mobilat simultan mai multe camere din casă şi a cumpărat mobilier şi accesorii în valoare de 104.568 lei.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group. Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group. 

  • Cât a cheltuit cel mai bun client al IKEA în România la o singură achiziţie


    Compania IKEA aniversează luna aceasta un deceniu de prezenţă pe piaţa locală, context în care compania a făcut publice câteva informaţii referitoare la activitatea companiei din România.

    „Am făcut parte din vieţile românilor în ultimii 10 ani, cu peste 120 de milioane de produse care şi-au găsit locul în casele lor, şi peste 30 de milioane de vizitatori care au trecut pragul magazinului nostru. Ne-am bucurat să luăm parte la schimbări importante pentru noi toţi şi să creştem alături de cei peste 2.500 de oameni care au lucrat în magazinul IKEA în toţi aceşti ani, dintre care 569 care sunt în continuare angajaţii IKEA România. În tot acest timp, echipa IKEA a avut grijă să transforme viziunea IKEA – de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru cei mai mulţi oameni – în realitate. Este parte din magia IKEA şi o călătorie minunată pe care o facem împreună. Pentru noi dintotdeauna oamenii au fost şi rămân cei mai importanţi”, spune Violeta Neniţă, directoarea Magazinului IKEA Băneasa.

    Cea mai vândută familie de mobilier a IKEA a fost familia de sisteme de depozitare pentru camera de zi BESTÅ, cu peste 390.000 de bucăţi vândute în cei 10 ani; farfuriile şi bolurile din gama OFTAST au fost accesoriile cele mai cumpărate de clienţii companiei; Prăjitura cu migdale ALMONDY CAKE a câştigat în faţa chifteluţelor în vânzările Restaurantului, cu 1.391.547 de bucăţi vândute; clientul cu cel mai mare bon din cei zece ani şi-a mobilat simultan mai multe camere din casă şi a cumpărat mobilier şi accesorii în valoare de 104.568 lei.

    IKEA este o companie de retail mobilier şi decoraţiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2016, IKEA Group deţinea şi opera 340 de magazine în 28 de ţări sau teritorii, sub acord de franciză cu Inter IKEA Systems B.V. În timp ce alte peste 40 de magazine IKEA erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group. Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group. 

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă casă din SUA. Are chiar şi o cameră unde ţine dulciuri de 200.000 de dolari – GALERIE FOTO

    Imensa casă, ce se întinde pe 3.500 de mp, deţine mobilier personalizat şi găzduieşte 12 dormitoare, 21 de băi, trei bucătării, o alee de bowling, o sală film, o piscină de 25 de metri adâncime cu propriul său bar şi o cameră de dulciuri în valoare de 200.000 de dolari. Malkowsky a inclus, de asemenea, o colecţie de 12 maşini de lux în de 30 de milioane de dolari şi 130 de opere de artă, dar şi „bijuteria” parcată deasupra locuinţei, un elicopter. „Mica” sală de cinema dispune de 40 de fotolii din piele şi s-a ridicat la costuri de circa 2 milioane de dolari. Preţul de 250 de milioane de dolari nu include doar facilităţile materiale, ci şi şapte angajaţi ce vor lucra non-stop la proprietate, cărora Makowsky le va plăti salariile timp de doi ani.

    Mogulul a construit locuinţa fără a avea, anterior, un cumpărător interesat, însă afirmă că până în zece oameni s-au arătat interesaţi. „Oamenii cheltuiesc circa 300 de milioane de dolari pe iahturi de lux,  pe care le folosesc cam opt săptămâni pe an. Apoi se întorc şi locuiesc în case de 30-40 de milioane de dolari. De fapt, oamenii îşi petrec cam jumătate din viaţă acasă, iar aici ar trebui să fie oaza de linişte şi relaxare”, a declarat acesta ziariştilor.

    În cele din urmă, doar 1.810 dintre miliardari lumii şi-ar putea permite această casă, 540 aflându-se pe teritoriul SUA, conform Forbes.

     

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă casă din SUA. Are chiar şi o cameră unde ţine dulciuri de 200.000 de dolari – GALERIE FOTO

    Imensa casă, ce se întinde pe 3.500 de mp, deţine mobilier personalizat şi găzduieşte 12 dormitoare, 21 de băi, trei bucătării, o alee de bowling, o sală film, o piscină de 25 de metri adâncime cu propriul său bar şi o cameră de dulciuri în valoare de 200.000 de dolari. Malkowsky a inclus, de asemenea, o colecţie de 12 maşini de lux în de 30 de milioane de dolari şi 130 de opere de artă, dar şi „bijuteria” parcată deasupra locuinţei, un elicopter. „Mica” sală de cinema dispune de 40 de fotolii din piele şi s-a ridicat la costuri de circa 2 milioane de dolari. Preţul de 250 de milioane de dolari nu include doar facilităţile materiale, ci şi şapte angajaţi ce vor lucra non-stop la proprietate, cărora Makowsky le va plăti salariile timp de doi ani.

    Mogulul a construit locuinţa fără a avea, anterior, un cumpărător interesat, însă afirmă că până în zece oameni s-au arătat interesaţi. „Oamenii cheltuiesc circa 300 de milioane de dolari pe iahturi de lux,  pe care le folosesc cam opt săptămâni pe an. Apoi se întorc şi locuiesc în case de 30-40 de milioane de dolari. De fapt, oamenii îşi petrec cam jumătate din viaţă acasă, iar aici ar trebui să fie oaza de linişte şi relaxare”, a declarat acesta ziariştilor.

    În cele din urmă, doar 1.810 dintre miliardari lumii şi-ar putea permite această casă, 540 aflându-se pe teritoriul SUA, conform Forbes.

     

  • Povestea femeii care a inventat cea mai cunoscută păpuşă din lume

    Inspirată de fiica sa adolescentă, Barbara, care avea o fascinaţie pentru păpuşi, Ruth Handler a  creat în 1959 celebra păpuşă Barbie. 14 ani mai devreme, Ruth împreună cu soţul său, Elliot Handler, fondaseră compania Mattel Creation, gigantul producător de jucării de astăzi, cu vânzări nete de 5,7 miliarde de dolari, conform statista.com.

    Ruth Marianna Handler a fost o femeie de afaceri americană şi, ulterior, o inventatoare. Ea a deţinut mai mult timp preşedinţia producătorului Mattel Inc., fiind cunoscută în opinia publică ca „mama păpuşii Barbie”, după cum s-a şi autodescris.

    Ruth Handler s-a născut în 1916, în Colorado, într-o familie de polonezi imigranţi, dar s-a mutat în Los Angeles la scurt timp după ce s-a căsătorit cu Elliot Handler. Prima afacere a familiei a fost în domeniul comerţului cu mobilier; Ruth se ocupa de vânzări, încheind contracte cu firme precum Douglas Aircraft Company. Ulterior, soţul său, Elliot Handler, şi partenerul său de afaceri Harold „Matt” Matson, au pus bazele unei companii producătoare de rame de fotografii pe care au denumit-o, sugestiv, Mattel. Ca activitate auxiliară, de cele mai multe ori, din resturile materialelor de rame obişnuiau să producă mobilier pentru casele păpuşilor. Când şi-au dat seama că mobilierul era mult mai profitabil decât afacerea principală, s-au hotărât să se axeze doar pe asta. Când Ruth Handler şi-a observat fiica – aproape de vârsta adolescenţei – jucându-se cu păpuşile din carton, pretinzând că acestea ar fi adulţi, a realizat faptul că această nişă de jucării este limitată – atât la aspect, cât şi în ceea ce ţine de haine. Aşadar, şi-a propus să producă o păpuşă de plastic tridimensională, cu un corp de adult şi o garderobă adecvată. La început, soţul său s-a declarat reticent, considerând că părinţii nu ar cumpăra copiilor o păpuşă cu forme voluptuoase. Însă, în timpul unei vacanţe a familiei în Europa, antreprenoarea a descoperit păpuşa germană Bill Lilli – care nu era o jucărie pentru copii, ci mai mult un cadou pentru adulţi; ideile sale s-au conturat clar. Odată ajunsă acasă, Ruth Handler a reconstruit designul păpuşii după criteriile sale şi a a numit-o Barbie, după numele fiicei sale. Celebra păpuşă a fost lansată pe 9 marie 1959 la târgul de jucării din New York, dar nu a avut un succes imediat. Însă, când Disney a introdus show-ul televizat „Clubul lui Mickey Mosue”, Mattel a investit enorm în publicitate, strategie ce a avut efect. Compania a produs mai târziu, şi varianta masculină a lui Barbie, Ken, denumit, de asemenea, după fiul familiei Handler.

    Succesul acestei jucării a propulsat compania Mattel în topul Fortune 500 cele mai mari companii industriale din SUA. O bună perioadă, Ruth Handler a fost şi de preşedinte al firmei. Pe lângă statutul de inventatoare şi femeie de afaceri, acesta a rămas cunoscută în memoria americanilor ca o supravieţuitoare a cancerului. După ce a suferit o mastectomie totală şi nu a fost mulţumită de protezele existente pe piaţă, ea a pus bazele propriei companii producătoare de proteze pentru sân cât mai asemănătoare cu realitatea, pe care a denumit-o Nearly Me. Ruth a decedat în California, în 2002, la 85 de ani.

    La 57 de ani, Barbie se află încă în topul vânzărilor de jucării. Unul dintre motivele acestui succes pare să fi fost abilitatea de a depăşi barierele aşa-numitului ciclu de viaţă al produsului, care sugerează că majoritatea brandurilor au un început, un apogeu şi un declin. Compania producătoare este dată de faptul că nu i-a permis păpuşii Barbie să se maturizeze; pentru asta, a ţinut tot timpul pasul cu trendurile din modă, curentele culturale şi a răspuns la critici, într-un efort de a-şi menţine popularitatea. De asemenea, Mattel s-a asigurat că succesul nu se bazează pe o singură păpuşă Barbie – consacrata blondă cu măsura S – ci a continuat să inoveze cu diverse tipologii: brunete, cu ochelari, cu părul creţ, cu mărimile tipice femeilor americane, păpuşi în scaun cu rotile, tocilare etc. Astăzi, Barbie este încă cel mai vândut produs al Mattel.

  • Povestea femeii care a inventat cea mai cunoscută păpuşă din lume

    Inspirată de fiica sa adolescentă, Barbara, care avea o fascinaţie pentru păpuşi, Ruth Handler a  creat în 1959 celebra păpuşă Barbie. 14 ani mai devreme, Ruth împreună cu soţul său, Elliot Handler, fondaseră compania Mattel Creation, gigantul producător de jucării de astăzi, cu vânzări nete de 5,7 miliarde de dolari, conform statista.com.

    Ruth Marianna Handler a fost o femeie de afaceri americană şi, ulterior, o inventatoare. Ea a deţinut mai mult timp preşedinţia producătorului Mattel Inc., fiind cunoscută în opinia publică ca „mama păpuşii Barbie”, după cum s-a şi autodescris.

    Ruth Handler s-a născut în 1916, în Colorado, într-o familie de polonezi imigranţi, dar s-a mutat în Los Angeles la scurt timp după ce s-a căsătorit cu Elliot Handler. Prima afacere a familiei a fost în domeniul comerţului cu mobilier; Ruth se ocupa de vânzări, încheind contracte cu firme precum Douglas Aircraft Company. Ulterior, soţul său, Elliot Handler, şi partenerul său de afaceri Harold „Matt” Matson, au pus bazele unei companii producătoare de rame de fotografii pe care au denumit-o, sugestiv, Mattel. Ca activitate auxiliară, de cele mai multe ori, din resturile materialelor de rame obişnuiau să producă mobilier pentru casele păpuşilor. Când şi-au dat seama că mobilierul era mult mai profitabil decât afacerea principală, s-au hotărât să se axeze doar pe asta. Când Ruth Handler şi-a observat fiica – aproape de vârsta adolescenţei – jucându-se cu păpuşile din carton, pretinzând că acestea ar fi adulţi, a realizat faptul că această nişă de jucării este limitată – atât la aspect, cât şi în ceea ce ţine de haine. Aşadar, şi-a propus să producă o păpuşă de plastic tridimensională, cu un corp de adult şi o garderobă adecvată. La început, soţul său s-a declarat reticent, considerând că părinţii nu ar cumpăra copiilor o păpuşă cu forme voluptuoase. Însă, în timpul unei vacanţe a familiei în Europa, antreprenoarea a descoperit păpuşa germană Bill Lilli – care nu era o jucărie pentru copii, ci mai mult un cadou pentru adulţi; ideile sale s-au conturat clar. Odată ajunsă acasă, Ruth Handler a reconstruit designul păpuşii după criteriile sale şi a a numit-o Barbie, după numele fiicei sale. Celebra păpuşă a fost lansată pe 9 marie 1959 la târgul de jucării din New York, dar nu a avut un succes imediat. Însă, când Disney a introdus show-ul televizat „Clubul lui Mickey Mosue”, Mattel a investit enorm în publicitate, strategie ce a avut efect. Compania a produs mai târziu, şi varianta masculină a lui Barbie, Ken, denumit, de asemenea, după fiul familiei Handler.

    Succesul acestei jucării a propulsat compania Mattel în topul Fortune 500 cele mai mari companii industriale din SUA. O bună perioadă, Ruth Handler a fost şi de preşedinte al firmei. Pe lângă statutul de inventatoare şi femeie de afaceri, acesta a rămas cunoscută în memoria americanilor ca o supravieţuitoare a cancerului. După ce a suferit o mastectomie totală şi nu a fost mulţumită de protezele existente pe piaţă, ea a pus bazele propriei companii producătoare de proteze pentru sân cât mai asemănătoare cu realitatea, pe care a denumit-o Nearly Me. Ruth a decedat în California, în 2002, la 85 de ani.

    La 57 de ani, Barbie se află încă în topul vânzărilor de jucării. Unul dintre motivele acestui succes pare să fi fost abilitatea de a depăşi barierele aşa-numitului ciclu de viaţă al produsului, care sugerează că majoritatea brandurilor au un început, un apogeu şi un declin. Compania producătoare este dată de faptul că nu i-a permis păpuşii Barbie să se maturizeze; pentru asta, a ţinut tot timpul pasul cu trendurile din modă, curentele culturale şi a răspuns la critici, într-un efort de a-şi menţine popularitatea. De asemenea, Mattel s-a asigurat că succesul nu se bazează pe o singură păpuşă Barbie – consacrata blondă cu măsura S – ci a continuat să inoveze cu diverse tipologii: brunete, cu ochelari, cu părul creţ, cu mărimile tipice femeilor americane, păpuşi în scaun cu rotile, tocilare etc. Astăzi, Barbie este încă cel mai vândut produs al Mattel.