BusinessMagazin

Tag: ministru

  • Avertismentul unui ministru britanic: Suntem mai aproape de un război decât am fost vreodată în ultimii 70 de ani pe acest continent

    Ministrul forţelor armate din Marea Britanie avertizează că Europa este cel mai aproape de război din ultimii 70 de ani, în condiţiile în care tensiunile escaladează, în ciuda eforturilor diplomatice dintre Kiev şi Moscova, scrie FT. ”Mi-e teamă că suntem mai aproape de un război decât am fost vreodată în ultimii 70 de ani pe acest continent. Sunt 130.000 de soldaţi ruşi la graniţele Ucrainei şi alte mii de solidaţi pe nave amfibi în Marea Neagră şi Marea Azov”, a spus James Heappey la BBC.

    ”Toate instrumentele necesare pentru luptă sunt deja puse în mişcare şi teama mea este că dacă acesta ar fi fost doar un show pentru a câştiga diplomatic, nu ar fi fost nevoie de logistică, de costuri, combustibil, de tot ceea ce face o invazie de asemenea amploare credibilă”, a adăugat el. Cancelarul german Olaf Scholz va vizita Ucraina luni şi Rusia marţi. ”Dacă Ucraina ia o decizie suverană că nu vrea să fie parte din NATO, respectăm asta”, a adăugat ministrul britanic.  

    Preţurile la gaze naturale şi electricitate au crescut în Europa cu peste 10%, în condiţiile în care tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au intrat în săptămâna decisivă, iar SUA avertizează că o invazie este iminentă. Consultantul Naţional pe Probleme de Securitate din SUA, Jake Sulivan, a spus vineri că există dovezi că Rusia ar urma să atace până la finalul Jocurilor Olimpice. Rusia a continuat să nege planurile de invazie, în timp ce ministrul de externe al Ucrainei a încercat să detensioneze spunând că nu există o schimbare pivotală. 

     

  • Guvern: Schimbarea unui ministru este responsabilitatea premierului. Nu este pusă în discuţie

    „În urma apariţiei unor noi speculaţii privind ipoteza schimbării unui membru al Guvernului, purtătorul de cuvânt al Executivului este împuternicit să facă următoarele clarificări: Schimbarea unui ministru este şi rămâne responsabilitatea Prim-ministrului, nefiind pus în discuţie un astfel de subiect”m au transmis luni dimineaţa reprezentanţii Guvernului.

    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarant, duminică, faptul că ministrul Energiei, Virgil Popescu, are multe explicaţii de dat în ceea ce priveşte criza din energie.

    Întrebat dacă i-a cerut premierului Nicolae Ciucă să îl demită pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, Marcel Ciolacu a spus că „de dragul unei normalităţi funcţionale”, cel care face prima evaluare a miniştrilor este prim-ministrul.

    „Nu poţi să-i ceri evidenţe domnului prim ministru Nicolae Ciucă”, a răspuns Ciolacu, întrebat, la Digi 24, dacă va cere demiterea lui Popescu.

  • Gabriela Firea s-ar pregăti să preia Ministerul Muncii, de la colegul de partid Marius Budăi. Replica ministrului Familiei

    Gabriela Firea se pregăteşte să preia Ministerul Muncii, după ce coaliţia de guvernare ar fi căzut de acord în privinţa înlocuirii ministrului Marius Budăi, relateaza, sâmbătă, B1tv.ro, citând surse politice. La scurt timp de la publicare, actualul ministru al Familiei a respins ceea ce numeşte dezinformare, spunând că îl susţine pe colegul social-democrat petru această funcţie.

    O mutare importantă se pregăteşte pe scena politică, scria, sâmbătă, în jurul prânzului, jurnaliştii B1tv.ro, care citează mai multe surse politice: Gabriela Firea, ministrul Familiei, ar urma să preia şefia Ministerului Muncii, deşi Guvernul a dat iniţial asigurări că Marius Budăi nu va fi schimbat din funcţie.

    Liberalii, nemulţumiţi de Marius Budăi
    Potrivit surselor citate, fostul primar general al Capitalei ar avea deja susţinerea PSD pentru noua funcţie de Ministru al Muncii, fiind informaţi în acest sens şi partenerii de Coaliţie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cine este Marcel Boloş, noul ministru al cercetării, inovării şi digitalizării

    ♦ Marcel Boloş este doctor în contabilitate şi licenţiat în inginerie electromecanică şi finanţe-asigurări ♦ În perioada noiembrie 2019 – decembrie 2020 a fost ministrul fondurilor europene, în timpul guvernului condus de Ludovic Orban ♦ Boloş lasă în urmă funcţia de director general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest pentru a prelua mandatul de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării.

    Marcel Boloş este noul ministru al cercetării, inovării şi digitalizării după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul de numire în funcţie, iar tot vineri a avut loc şi ceremonia de învestire în funcţie a lui Boloş.

    Boloş nu este pentru prima dată în fruntea unui minister, în perioada noiembrie 2019 – decembrie 2020 a fost ministrul fondurilor europene, în timpul guvernului condus de Ludovic Orban.

    În prezent, Marcel Boloş este consilier onorific al prim-ministrului Nicolae Ciucă  în domeniul finanţelor, bugetului şi al fondurilor europene şi directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, funcţie pe care o ocupă din 2017.

    Înainte de a ocupa funcţia de director general al ADR Nord-Vest, Boloş a fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în perioada 2013 – 2015, şi în cel al Dezvoltării Regionale şi Turismului, între 2012 şi 2013. În plus, el a ocupat diferite funcţii în cadrul Primăriei Oradea între anii 1993 şi 2012. Marcel Boloş este şi profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Oradea, începând din octombrie 2015. În perioada 1999-2015, el a mai predat la aceeaşi facultate ca: asistent universitar; lector universitar doctor şi conferenţiar universitar doctor la catedra de Finanţe-Contabilitate.

    Noul ministru al cercetării, inovării şi digitalizării are un doctorat în contabilitate, obţinut de la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, şi este licenţiat în inginerie electromecanică şi finanţe-asigurări.              

    Marcel Boloş a publicat sau a contribuit la diferite lucrări şi articole de specialitate în domeniul economic.

    Conform unui interviu acordat de Marcel Boloş publicaţiei locale cluj24.ro, noul ministru al cercetării şi inovării este şi preot ortodox.

    Boloş a spus că a devenit preot la vârsta de 40 de ani, după ce a terminat facultatea de teologie ortodoxă, dar că nu şi-a trecut studiile teologice în CV pentru că a preferat să separe biserica de activitatea profesională.

    Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a rămas fără ministru după ce Florin Roman şi-a dat demisia la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, în urma unei anchete a jurnaliştilor Libertatea ce dezvăluit că a minţit în CV în legătură cu studiile sale şi a plagiat lucrarea de masterat. 

    Cercetătorii, cei care fac parte din comunitatea celor pe care îi reprezintă ministrul cercetării, dezvoltării şi inovării, au spus anterior pentru ZF că un candidat ideal pentru poziţia lăsată liberă de Florin Roman ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare şi să aibă o experienţă îndelungată în acest sector.

    Norica Nichita, cercetător, director adjunct al Institutului de Biochimie al Academiei Române, membru CNCS  (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice), spunea că un candidat ideal ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare, ideal, să provină din interiorul său, precum şi politicile în cercetare ale Comisiei Europene. În plus, ea spunea că ar trebui să aibă experienţă de management în dezvoltarea şi gestionarea proiectelor de cercetare, în elaborare de politici de cercetare, în coordonarea de departamente/institute de cercetare.

    De aceeaşi părere este şi Marian-Gabriel Hâncean, cercetător şi cadru didactic universitar în cadrul Facultăţii de Sociologie si Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti. Hâncean crede că un candidat ideal pentru această poziţie ar trebui să ştie să gestioneze resurse în proiecte de cercetare, să atragă resurse financiare din străinătate pentru sistemul de cercetare naţional, să ştie să negocieze la nivelul Comisiei Europene o creştere a sumelor pe care UE le pune la dispoziţie cercetătorilor din România pentru proiecte de cercetare.

    Răzvan Rughiniş, profesor la Universitatea Politehnică Bucureşti, cofondator al programului de accelerare şi mentorat pentru tinerii antreprenori Innovation Labs spunea că, în primul rând, candidatul ideal trebuie să aibă o intersecţie concretă cu trei domenii diferite:  cercetarea academică şi zona de cercetare din cadrul INCD-urilor; inovarea, la nivel public, dar mai ales aşa cum aceasta este realizată de mediul economic; transformarea digitală, atât la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, cât şi la nivelul companiilor aflate în curs de tehnologizare.

     

  • Ministrul de Externe al Ucrainei exclude concesiile: ”Nu vom fi în poziţia unei ţări care răspunde la telefon, ascultă instrucţiunile şi le urmează”

    Dmytro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei a declarat, în timpul unui interviu, că ţara sa exclude concesiile într-o eventuală încercare de detensionare a crizei de la graniţa cu Rusia.

    În timp ce din ce în ce mai mulţi analişti politici şi strategi militari îşi exprimă, public, îngrijorarea că un conflict Rusia-Ucraina este inevitabil, ministrul de Externe al Ucrainei a spus, la CNN – preluat de DPA – că Ucraina ”nu va permite nimănui să impună vreo concesie” pentru ca această criză să fie încheiată.

    Dmytro Kuleba a insistat şi asupra faptului că Ucraina nu îşi rezervă doar rolul de a asculta ceea ce i se transmite telefonic şi de a urma instrucţiunile primite.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Domnul Ministru Dan Vâlceanu are dreptate, dacă toţi cer pomană România se face praf şi pulbere

    Intr-un comentariu despre măsurile de protejare a consumatorilor economici afectaţi de scumpirea energiei Domnul Ministru Dan Valceanu, a declarat “Unde ne vom opri? Întotdeauna va mai fi cineva pe care ai uitat să-l ajuţi!”

    Absolut corect, cerutul de ajutor este natural intr-o tara tara intoxicata cu pomana, in care zeci daca nu chiar sute de mii de oameni sunt incurajati sa nu faca nimic, de fapt sunt platiti pentru asta. 

    De data aceasta lucrurile sunt insa mai complicate, comentariul ministrului vine pe fondul trezirii din toropeala a combinatelor chimice si alimentare energofage – adica marii contribuabili, cei ce platesc sume importante la stat pentru pensii, sanatate, educatie – care nu au nici o sansa sa supravietuiasca cresterilor la utilitati de 500-600% din prezent, cine stie ce va mai fi in urmatoarele luni.

    Nerusinate, combinatele din tara vin si cer pomana

    Neatente la semnalele discrete date de criza energetica inca din primavara lui 2021 – cand autoritatile de fapt spuneau: “stati linistiti, cresterea este efectul liberalizarii, ramaneti in piata libera, preturile vor scadea, etc.” – fabricile din Romania au luat o teapa mare mergand pe mana guvernantilor in loc sa creada ce le-au spus atunci furnizorii de utilitati, si anume ca vin vremuri grele.

    Dar, de data asta, problema guvernantilor este la fel de mare precum cea a fabricilor mari din tara. Una este cand vin la tine importatorii cu lobbistii lor, mai trimit si cativa ambasadori, mai striga si UE catre Romania, atunci se rezolva aproape orice. Fabricile din Romania in schimb, indiferent de capital, nu au fost luate in serios pentru ca au lobby zero, odata pentru ca nu timp pentru asta si apoi pentru ca directorii lor sunt atat de automultumiti ca nu s-au gandit niciodata sa aiba o singura voce cu care sa vorbeasca despre nevoie de productie si exporturi – a stat fiecare in silozul lui, incercand sa obtina beneficii sectoriale, in loc sa existe o singura voce care sa vorbeasca pentru marii contribuabili industriali. Acum, guvernanti si industriasi realizeaza pentru prima oara cat de fragila este productia industriala din Romania si cat de dependenta este Romania de importuri.

    Lucrurile sunt cu atat mai complicate cu cat tari din UE au inceput sa dea compensari sau plafonari producatorilor industriali pentru a mentine competitivitatea preturilor la export. Astfel incat, fara un tratament proportional, incercarile fabricilor din tara de a-si creste preturile pentru a absorbi umflarea utilitatilor vor rezulta in lipsa de competitivitate si reducerea veniturilor. Asta daca nu trebuie sa inchida, cel putin in perioada de iarna, pentru ca vor fi incapabile sa achite mega-facturile la utilitati.

    Asadar, pe nesimtite, probabil ca povestea cu utilitatile va mai inchide cateva fabrici, spre bucuria dezvoltarilor imobiliari care nu fac fata cererii din rezidential. Iar Romania mai pierde un pic de suveranitate economica daca fabricile din tara nu primesc pomana si reduc activitatea sau se inchid.  

    Dar cui ii pasa, avem crestere economica fie ea si din inflatie, avem sectoare economice care pot compensa pierderile de mari contribuabili, avem banii din PNRR, putem importa daca este nevoie, oricum nu mai avem muncitori sa munceasca in fabrici. De aceea am inchis si productia interna de energie, pentru ca putem aduce din import, iata, avem de unde aduce electricitate si gaz.

    Nu exista motive de ingrijorare din cauza inchiderii acolo a una-doua fabrici si nici ratiuni pentru care am concepe o strategie nationala de productie industriala pana in 2030.

     

     

     

     

     

  • Plagiatul lui Florin Roman a lăsat Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării fără ministru. Care este profilul ideal pentru noul ministru?

    ♦ Norica Nichita, cercetător, Institutul de Biochimie al Academiei Române: „Candidatul trebuie să fie o personalitate credibilă pentru mediul academic. Nominalizarea anterioară a fost pur şi simplu o ruşine, făcută într-un dispreţ total faţă de importanţa poziţiei şi a sectorului pe care-l reprezintă“ ♦ Marian-Gabriel Hâncean, cercetător, cadru didactic universitar, Facultatea de Sociologie si Asistenţă Socială: „Într-o lume ideală, persoana care ar trebui să ocupe această poziţie are experienţă în activitatea de cercetare ştiinţifică, dovedită prin publicaţii în jurnale ştiinţifice internaţionale de top, a participat în proiecte de cercetare internaţionale inclusiv în calitate de director.“

    Florin Roman şi-a dat demisia din funcţia de ministru al cercetării şi digitalizării la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, după ce o anchetă a jurnaliştilor Libertatea a dezvăluit că acesta a minţit în CV în legătură cu studiile sale şi a şi plagiat lucrarea de masterat. Ajuns ministru al digitalizării, Florin Roman a declarat că faptul că n-are nicio legătură cu domeniul este un avantaj şi astfel nu poate fi acuzat că are interese legate de afaceri în acest sector.

    Cercetătorii, cei care fac parte din comunitatea celor pe care i-ar reprezenta viitorul ministru, spun contrariul: candi­datul ideal ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare şi să aibă o experienţă îndelungată în acest sector.

    „Candidatul (pentru rolul de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării – n.red.) trebuie să fie o personalitate credibilă pentru mediul academic, o comunitate în general pretenţioasă. Trebuie să transmită încredere că poate gestiona un portofoliu foarte complicat. Nominalizarea anterioară a fost pur şi simplu o ruşine, făcută într-un dispreţ total faţă de importanţa poziţiei şi a sectorului pe care-l reprezintă“, a spus pentru ZF Norica Nichita, cercetător, director adjunct al Institutului de Biochimie al Academiei Române, membru CNCS  (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice).

    Mai mult, Norica Nichita spune că un candidat ideal pentru poziţia de ministru al  cercetării, inovării şi digita­lizării ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare, ideal, să provină din interiorul său, precum şi poli­ticile în cercetare ale Comisiei Europene.

    În plus, adaugă ea,  ar trebui să aibă „experienţă de management în dezvoltarea şi gestionarea proiectelor de cercetare, în elaborare de politici de cercetare, în coordonarea de departamente/institute de cercetare.“ De aceeaşi părere este şi Marian-Gabriel Hâncean, cercetător şi cadru didactic universitar în cadrul Facultăţii de Sociologie si Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti.

    „Într-o lume ideală, persoana care ar trebui să ocupe această poziţie are experienţă în activitatea de cercetare ştiinţifică, dovedită prin publicaţii în jurnale ştiinţifice internaţionale de top, a participat în proiecte de cercetare internaţionale inclusiv în calitate de director, are experienţă în elaborarea de politici publice, are cunoştinte cu privire la sursele de finanţare pe care guvernul României le poate atrage pentru dezvoltarea sistemului de cercetare – inovare şi pentru digitalizare, are experienţă în administraţia publică centrală şi/sau în administraţia universitară din România (sau străinătate), are un curriculum vitae disponibil spre consultare publică“, a spus Marian-Gabriel Hâncean.

    În ceea ce priveşte principalele competenţe necesare în cazul ministrului ce va reprezenta cercetătorii români, Hâncean crede că ar trebui să ştie să gestioneze resurse în proiecte de cercetare, să atragă resurse financiare din străinătate pentru sistemul de cercetare naţional, să ştie să negocieze la nivelul Comisiei Europene o creştere a sumelor pe care UE le pune la dispoziţie cercetătorilor din România pentru proiecte de cercetare.

    „Ştie cel puţin limba engleză (dovedit prin acreditare), are competenţe de utilizare PC şi este membru în asociaţii profesionale de cercetare internaţionale, are o carieră de cel puţin 15 ani în cercetare ştiinţifică/predare sau/şi experienţă în consultanţă în proiecte de cercetare ştiinţifică la nivelul Comisiei Europene“, completează Marian-Gabriel Hâncean.

    Dacă am face o comparaţie cu o companie privată care activează în cercetare şi digitalizare, CEO-ul ideal, în cazul nostru un ministru, ar trebui să aibă competenţe legate de inovaţiile digitale, să susţină şi să implementeze utilizarea tehnologiei şi a practicilor digitale, crede Sorina Faier, managing partner al companiei Elite Searchers.

    „Responsabilitatea principală a lui este de a transforma afacerile tradiţionale în afaceri digitale, stimulând astfel creşterea şi performanţa companiei.

    Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro

    „Această transformare se realizează utilizând instrumente, platforme, tehnologii şi procese digitale. Astfel, CEO-ul trebuie să deţină, în primul rând, competenţe legate de inovaţiile digitale şi să fie un agent de schimbare în întreaga organizaţie, să susţină şi să implementeze utilizarea tehnologiei şi a practicilor digitale pe toate palierele din companie“, a explicat ea pentru ZF.

    Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost fondat la finalul lunii decembrie a anului 2020. Primul ministru al cercetării şi digitalizării a fost Ciprian Teleman, venit din partea alianţei USR-Plus.

     

    Care sunt principalele competenţe, abilităţi şi experienţe ale candidatului ideal pentru portofoliul de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării:

    ♦ Personalitate credibilă pentru mediul academic;

    ♦ Experienţă în activitatea de cercetare ştiinţifică, dovedită prin publicaţii în jurnale ştiinţifice internaţionale de top;

    ♦ A participat în proiecte de cercetare internaţionale inclusiv în calitate de director

    ♦ Are experienţă în elaborarea de politici publice;

    ♦ Are cunoştinte cu privire la sursele de finanţare pe care guvernul României le poate atrage pentru dezvoltarea sistemului de cercetare – inovare şi pentru digitalizare;

    ♦ Are experienţă în administraţia publică centrală şi/sau în administraţia universitară din România (sau străinătate);

    ♦ Are un curriculum vitae disponibil spre consultare publică;

    ♦ Ştie cel puţin limba engleză (dovedit prin acreditare);

    ♦ Are competenţe de utilizare PC;

    ♦ Este membru în asociaţii profesionale de cercetare internaţionale;

    ♦ Are o carieră de cel puţin 15 ani în cercetare ştiinţifică/predare sau/şi experienţă în consultanţă în proiecte de cercetare ştiinţifică la nivelul Comisiei Europene.

     

     

    Norica Nichita, cercetător, director adjunct al Institutului de Biochimie al Academiei Române

    Candidatul (pentru rolul de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării – n.red.) trebuie să fie o personalitate credibilă pentru mediul academic, o comunitate în general pretenţioasă. Trebuie să transmită încredere că poate gestiona un portofoliu foarte complicat.

     

    Marian-Gabriel Hâncean, cercetător şi profesor universitar în cadrul Facultăţii de Sociologie si Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti

    Candidatul ideal trebuie să ştie cel puţin limba engleză (dovedit prin acreditare), are competenţe de utilizare PC şi este membru în asociaţii profesionale de cercetare internaţionale, are o carieră de cel puţin 15 ani în cercetare ştiinţifică/predare sau/şi experienţă în consultanţă în proiecte de cercetare ştiinţifică la nivelul Comisiei Europene.

  • Pentru alţii nu se poate, pentru magistraţi da. Inechităţile din magistratură au fost rezolvate prin Ordin de ministru, impactul bugetar fiind de 84 milioane lei

    În sistemul judiciar din România, una dintre problemele care au fost rezolvate, prioritar, de către ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi care – susţine acesta – crease, de multă vreme, o situaţie foarte dificilă, deoarece de ani de zile inechităţile din sistem se regăseau în sute de procese deschise de magistraţi, o reprezintă Ordinul de ministru dat la finalul anului 2021, referitor la salarizarea magistraţilor.

    Astfel, s-a găsit modalitatea ca prin Ordinul de ministru dat să se majoreze valoarea sectorială de referinţă, iar pe termen lung ministrul Justiţiei subliniază că ministerul va face economii de zeci de milioane de lei în urma stopării litigiilor deschise de magistraţi în instanţe pe această temă.

    Problema Legii salarizării în magistratură a fost rezolvată, în sensul că hotărârea de guvern dată pune capăt, în opinia ministrului Cătălin Predoiu, ”inechităţilor şi dezechilibrelor salariale din sistem”, fiind  ”o măsură care vine să stopeze procesele multe aflate pe rolul instanţelor. Era nevoie de aceasta măsură pentru că se pierduse demult controlul bugetului în Justiţie”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • ​Ministrul Rafila a dat în 2021 un împrumut de 235.000 de euro către un membru al familiei

    Alexandru Rafila, 61 de ani, ministru al sănătăţii în Guvernul PSD/PNL condus de liberaul Nicolae Ciucă, şi-a publicat recent recent declaraţia de avere, datată 24 decembrie 2021, şi aferentă numirii sale în funcţie.

    Captură declaraţia de avere datată 24 decembrie 2021, publicată pe site-ul Guvernului

    Comparativ cu declaraţia precedentă, publicată la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pe 4 ianuarie 2021 ca urmare a demisiei din funcţia de şef laborator la Institutul Matei Balş, Ministrul a declarat un împrumut nou: 235.000 de euro către un membru al familiei. Un alt împrumut nou pe parcursul anului 2021 este şi unul de 10.000 de lei către o persoană fizică.

    În 2021, Ministrul a declarat (prin vânzare) un apartament de 67.500 de euro. Tot în 2021 Rafila a declarat un contract de vânzare/cumpărare de 510.000 de euro pentru un teren de 5.000 de metri pătrăţi în Otopeni. Contractul, datat 2 noiembrie 2021, este parte a unei asocieri de 5 persoane fizice şi 2 persoane juridice.

    Captură declaraţia de avere datată 4 ianuarie 2021, publicată pe site-ul ANI ca urmare a demisiei de la Matei Balş

    Rafila are 154.000 de lei investiţi la Banca Transilvania – cea mai mare instituţie de credit din România, şi aproximativ 214.000 de lei la Transgaz – transportatorul naţional de gaze naturale. Ca număr de acţiuni, Rafila a declarat 1.000 de acţiuni TGN şi circa 62.000 de unităţi la banca de la Cluj.

    De la începutul anului 2021 acţiunile TLV au plus 27% iar cele ale TGN, minus 13%. Însă doar în ultima săptămână TGN a urcat cu 16%. Ministrul a declarat 12.500 de lei dividende de la Transgaz şi 10.700 de lei de la banca de la Cluj.

    Ca active financiare, Rafila a declarat trei conturi curente la Raiffeisen şi BCR în valoare totală de circa 100.000 de euro şi următoarele depozite bancare: 350.000 euro la Raiffeisen deschis în 2007, un altul de 15.600 de dolari deschis în 2007, unul de 370.000 de lei la Raiffeisen din 2014, alţi 262.000 de lei la Raiffeisen din 2018 şi 112.600 de euro din 2018 la Banca Transilvania. Ministrul are numerar de aproximativ 100.000 de euro.

    Ca venituri, ministrul a declarat 127.800 de lei în 2020 de la Universitatea Carol Davila, echivalentul a 10.700 de lei lunar, şi 225.000 de lei de la Matei Balş, adică 19.000 de lei lunar.

    În decembrie 2020 Rafila a demisionat de la Matei Balş ca urmare a acceptării unui post de deputat în Parlament.

  • Ce avere deţine şi câţi bani încasează de la stat noul ministru al finanţelor în Guvernul PNL/PSD

    Adrian Câciu, ministru al finanţelor în Guvernul PNL/PSD condus de liberalul Nicolae Ciucă, şi-a publicat recent declaraţia de avere aferentă numirii sale în funcţie. Astfel, Câciu a declarat două conturi curente la Banca Transilvania, unul de 21.500 de lei şi altul de 2.300 de lei, un credit de 54.000 de lei tot la Banca Românească (Eximbank după achiziţie) şi un overdraft de 13.500 de lei.

    Ca şi alţi miniştri care au ocupat acelaşi portofoliu (precum Florin Cîţu, Eugen Teodorovici, Ionuţ Mişa), Câciu nu are nicio investiţie la Bursa de la Bucureşti. De altfel nu are nicio investiţie, nici în fonduri mutuale sau alte instrumente financiare – precum obligaţiuni, titluri de stat, ci doar două conturi curente.

    Câciu a declarat un teren intravilan de 55 metri pătraţi în Bucureşti Sector 3 dobândit în anul 2003, la care deţine jumătate iar celalăltă jumătate este deţinută de Mihaela Panduru. În Ilfov, satul Vârteju, Câciu are un teren de 2008 metri pătraţi dobândit în anul 2006.

    La categoria bunuri mobile, Ministrul Câciu a declarat un autoturism Skoda Octavia 1,9 TDI din 2010 şi un autoturism Dacia Duster din 2018.

    Ca şi consilier la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Câciu menţionează venituri salariale de 107.000 lei, alţi 7.520 ca şi consilier la Primăria Municipiului Buzău şi 21.530 de lei de la PSD – consilier pe probleme economice. Veniturile din activităţi independente sunt de 25.700 de lei de la contracte drepturi de autor ale firmei McCann Profesional.

    Adrian Câciu, 47 de ani, noul ministru al finanţelor din partea PSD, lucrează de 20 de ani în instituţii publice şi nu are experienţă în managementul oamenilor sau al bugetelor şi nici experienţă politică.

    Înainte de sectorul public, Adrian Câciu a lucrat, timp de opt ani, în sectorul privat, iniţial pe un rol de consilier în vânzări şi ulterior ca administrator.