BusinessMagazin

Tag: minister

  • Ministerul Sănătăţii: Iodura de potasiu nu trebuie utilizată preventiv, poate provoca afecţiuni

    Iodura de potasiu nu trebuie utilizată preventiv, deoarece poate provoca afecţiuni ale glandei tiroide, atrage atenţia Ministerul Sănătăţii. Instituţia anunţă că, în caz de urgenţă, acest produs va fi distribuit în cel mai scurt timp populaţiei de către autorităţile de sănătate publică judeţene.

    Ministerul Sănătăţii a făcut precizări referitoare la discuţiile din spaţiul public despre utilizarea Iodurii de Potasiu în cazul unui posibil incident nuclear.

    „Iodura de Potasiu nu trebuie utilizată în mod profilactic, deoarece poate provoca afecţiuni ale glandei tiroide. În caz de urgenţă datorată unui posibil incident nuclear, administrarea comprimatelor de Iodură de Potasiu se face doar în primele ore, iar Ministerul Sănătăţii organizează asigurarea stocurilor, conform recomandărilor Institutului Naţional de Sănătate Publică”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

    Potrivit instituţiei, producerea şi stocarea acestui produs sunt asigurate de către SC Antibiotice SA şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

    „În caz de nevoie, acest produs va fi distribuit în cel mai scurt timp populaţiei de către autorităţile de sănătate publică din fiecare judeţ”, mai arată Ministerul Sănătăţii.

  • Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: Am început să evaluăm la nivelul bugetului implicaţiile conflictului din Ucraina, după cum merg lucrurile în trimestrul 1 vom avea o scădere economică, ceea ce practic înseamnă o recesiune tehnică

    Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor a declarant la Conferinţa ZF/EY că Ministerul a început să evalueze impactul conflictului din Ucraina, a bugetuluk, asupra încasărilor bugetare, asupra economiei şi tot ce decurge din acest lucru. 

    El spune că deja în trimestrul 1, după cum arată datele, vom avea o scădere economică ceea ce coroborat cu scăderea economică din trimestrul 4, înseamnă că România a intrat într-o recesiune economică tehnică (două trimestre consecutive de scădere).

    El a precizat că se vede o creştere a costurilor de finanţare ale bugetului, randamentul titlurile de stat pe 10 ani de pe piaţa secundară a crescut la 6%, urmează costul refugiaţilor, ceea ce va impacta bugetul . 

    Nu în ultimul rând este impactul compensării preţului la energie pe care Alin Chitu nu a vrut să îl menţioneze. Aici trebuie să răspundă Ministrul Energiei, a menţionat el. 

    Conform ultimelor date, impactul va depăşi 3 mld. euro, bani care trebuie plătiţi de la buget. 

    Secretarul de stat a menţionat că acum se fac evaluările legate de impactul în economia României a sancţiunilor economice impuse de ţările occidentale Rusiei. 

    Economia României începe să fie puternic afectată de explozia inflaţiei, creşterea preţurilor la energie şi gaze, o încetinire a activităţii economice, iar acum conflictul din Ucraina este cireaşa de pe tort.

  • Gabriela Firea s-ar pregăti să preia Ministerul Muncii, de la colegul de partid Marius Budăi. Replica ministrului Familiei

    Gabriela Firea se pregăteşte să preia Ministerul Muncii, după ce coaliţia de guvernare ar fi căzut de acord în privinţa înlocuirii ministrului Marius Budăi, relateaza, sâmbătă, B1tv.ro, citând surse politice. La scurt timp de la publicare, actualul ministru al Familiei a respins ceea ce numeşte dezinformare, spunând că îl susţine pe colegul social-democrat petru această funcţie.

    O mutare importantă se pregăteşte pe scena politică, scria, sâmbătă, în jurul prânzului, jurnaliştii B1tv.ro, care citează mai multe surse politice: Gabriela Firea, ministrul Familiei, ar urma să preia şefia Ministerului Muncii, deşi Guvernul a dat iniţial asigurări că Marius Budăi nu va fi schimbat din funcţie.

    Liberalii, nemulţumiţi de Marius Budăi
    Potrivit surselor citate, fostul primar general al Capitalei ar avea deja susţinerea PSD pentru noua funcţie de Ministru al Muncii, fiind informaţi în acest sens şi partenerii de Coaliţie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Ministerul de Finanţe a devenit acţionar al Fondului Proprietatea. Adrian Câciu: Am virat capitalul social nevărsat de 18 ani

    Ministerul Finanţelor. ca reprezentant al Guvernului şi statului român, a virat ieri  capitalul social nevărsat de 18 ani la Fondul Proprietatea, devenind acţionar al Fondului, a anunţat miercuri ministrul de resort, Adrian Câciu, în deschiderea şedinţei de Guvern.

    ”Ministerul şi-a îndeplinit rolul prevăzut de Legea 31 a societăţilor comerciale. Am închis astfel un capitol istoric, un demers care până la urmă era aşteptat de toate instituţiile financiare care au caracter de monitorizare, şi aici mă refer şi la Autoritatea de Supraveghere Financiară, dar şi la celelalte elemente. În acest moment, Ministerul Finanţelor este acţionar al Fondului Proprietatea şi vom analiza împreună care este evoluţia acestui Fond. Prin perspectiva acestei virări, nu pot să spun decât că valoarea acţiunilor este de 7 ori faţă de valoarea subscrisă şi vărsată”,a spus Adrian Câciu.

    Franklin Templeton International, administrator al Fondului Proprietatea, a anunţat că, pe 1 februarie 2022, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a achitat fondului suma de circa 189,2 milioane de lei, reprezentând plata aferentă tuturor acţiunilor neplătite deţinute de statul român la FP.

    La data de 31 decembrie 2021, statul român deţinea aproximativ 363,8 milioane de acţiuni neplătite, fiecare acţiune având o valoare nominală de 0,52 lei, conform unui document publicat la bursă.

    „Plata menţionată anterior s-a efectuat în exercitarea drepturilor Statului român în baza Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.”

    Aşadar, începând cu data de 1 februarie, noua valoare a capitalului social subscris şi vărsat al fondului este e circa 3,3 miliarde de lei, împărţit în 6,4 miliarde de acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 0,52 de lei.

  • Secretarul general al Ministerului Energiei, demis de premierul Nicolae Ciucă

    Premierul Nicolae Ciucă l-a demis pe Nicolae-Radu Chiurtu din funcţia de secretar general al Ministerului Energiei. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial.

    „La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Nicolae-Radu Chiurtu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Energiei. Domnul Nicolae-Radu Chiurtu predă lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu în termen de 3 zile”, potrivit deciziei premierului Nicolae Ciucă.

    Decizia a fost publicată după ce Executivul s-a reunit într-o şedinţă online, pentru a corecta Ordonanţa de Urgenţă cu măsurile din energie, la o zi după ce fusese aprobată..

    Conform anunţului Executivului, tema şedinţei de Guvern a fost ”îndreptare eroare materială – neconcordanţă între conţinutul corpului principal şi anexă, în conformitate cu noile plafoane la gaze naturale, din OUG pentru modificarea şi completarea OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea OG nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, proiect aprobat în cadrul şedinţei Guvernului din 25 ianuarie 2022”.

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a explicat că ”îndreptarea erorii din Anexă a vizat majorarea volumului total de consum gaze naturale de 1000 mc plus max zece la suta de la 1100 la 1200 plus o abatere 10 la suta, în total 1320 mc”.

    Ordonanţa de urgenţă privind noile preţuri plafonate la energia electrică şi gaze naturale a fost aprobată în şedinţa de marţi a Guvernului.

    Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunţat, miercuri, că are rezultat pozitiv pentru COVID-19. Popescu are o formă uşoară de boală şi s-a izolat la domiciliu.

  • Ştefan Dănilă părăseşte conducerea provizorie a Romaero. Alexandru-Costin Macoveiciuc, fost consilier PSD şi PNL şi actual consilier la Ministerul Energiei, numit administrator executiv provizoriu

    Consiliul de Administraţie al Romaero Bucureşti (simbol bursier RORX), companie strategică pentru industria aerospaţială şi de apărare a României, a revocat mandatul lui Ştefan Dănilă la conducerea instituţiei şi l-a numit administrator executiv provizoriu pe Alexandru-Costin Macoveiciuc, fost consultant politic în cadrul PNL şi PSD şi purtător de cuvânt al Ministerului Economiei în 2018.

    Între timp, Romaero a luat act de renunţarea la calitatea de preşedinte al Consiliului de Administraţie a lui Alexandru-Costin Macoveiciuc, fiind înlocuit de Vasile-Aurel Iancu.

    Alexandru-Costin Macoveiciuc ocupă în prezent poziţia de consilier de cabinet la Ministerul Energiei.

    „Mandatul lui Ştefan Dănilă poate înceta oricând înainte de împlinirea termenului în cazul numirii unui director general în condiţiile OUG privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare”, spuneau luna trecută reprezentanţii Romaero.

    Ştefan Dănilă, general (r) cu patru stele, fost pilot de MiG 21 Lancer şi C-130 Hercules, fost comandant al bazelor aeriene 95 Bacău şi 90 Transport Aerian, este singurul şef al SMG provenit din rândul Forţelor Aeriene. Generalul Dănilă a fost şef al Statului Major General în perioada 2011-2015, arată datele de pe platforma online Umbrela Strategică.

    Compania este controlată în proporţie de 56,7% de statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în timp ce SIF Muntenia (SIF4) deţine 23,2% din capitalul social, iar Fondul Proprietatea (FP) are 18,9% din numărul de acţiuni.

    Acţiunile RORX sunt pe minus cu circa 14% în ultimul an, pe tranzacţii de aproximativ 200.000 de lei.

  • Plagiatul lui Florin Roman a lăsat Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării fără ministru. Care este profilul ideal pentru noul ministru?

    ♦ Norica Nichita, cercetător, Institutul de Biochimie al Academiei Române: „Candidatul trebuie să fie o personalitate credibilă pentru mediul academic. Nominalizarea anterioară a fost pur şi simplu o ruşine, făcută într-un dispreţ total faţă de importanţa poziţiei şi a sectorului pe care-l reprezintă“ ♦ Marian-Gabriel Hâncean, cercetător, cadru didactic universitar, Facultatea de Sociologie si Asistenţă Socială: „Într-o lume ideală, persoana care ar trebui să ocupe această poziţie are experienţă în activitatea de cercetare ştiinţifică, dovedită prin publicaţii în jurnale ştiinţifice internaţionale de top, a participat în proiecte de cercetare internaţionale inclusiv în calitate de director.“

    Florin Roman şi-a dat demisia din funcţia de ministru al cercetării şi digitalizării la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, după ce o anchetă a jurnaliştilor Libertatea a dezvăluit că acesta a minţit în CV în legătură cu studiile sale şi a şi plagiat lucrarea de masterat. Ajuns ministru al digitalizării, Florin Roman a declarat că faptul că n-are nicio legătură cu domeniul este un avantaj şi astfel nu poate fi acuzat că are interese legate de afaceri în acest sector.

    Cercetătorii, cei care fac parte din comunitatea celor pe care i-ar reprezenta viitorul ministru, spun contrariul: candi­datul ideal ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare şi să aibă o experienţă îndelungată în acest sector.

    „Candidatul (pentru rolul de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării – n.red.) trebuie să fie o personalitate credibilă pentru mediul academic, o comunitate în general pretenţioasă. Trebuie să transmită încredere că poate gestiona un portofoliu foarte complicat. Nominalizarea anterioară a fost pur şi simplu o ruşine, făcută într-un dispreţ total faţă de importanţa poziţiei şi a sectorului pe care-l reprezintă“, a spus pentru ZF Norica Nichita, cercetător, director adjunct al Institutului de Biochimie al Academiei Române, membru CNCS  (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice).

    Mai mult, Norica Nichita spune că un candidat ideal pentru poziţia de ministru al  cercetării, inovării şi digita­lizării ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare, ideal, să provină din interiorul său, precum şi poli­ticile în cercetare ale Comisiei Europene.

    În plus, adaugă ea,  ar trebui să aibă „experienţă de management în dezvoltarea şi gestionarea proiectelor de cercetare, în elaborare de politici de cercetare, în coordonarea de departamente/institute de cercetare.“ De aceeaşi părere este şi Marian-Gabriel Hâncean, cercetător şi cadru didactic universitar în cadrul Facultăţii de Sociologie si Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti.

    „Într-o lume ideală, persoana care ar trebui să ocupe această poziţie are experienţă în activitatea de cercetare ştiinţifică, dovedită prin publicaţii în jurnale ştiinţifice internaţionale de top, a participat în proiecte de cercetare internaţionale inclusiv în calitate de director, are experienţă în elaborarea de politici publice, are cunoştinte cu privire la sursele de finanţare pe care guvernul României le poate atrage pentru dezvoltarea sistemului de cercetare – inovare şi pentru digitalizare, are experienţă în administraţia publică centrală şi/sau în administraţia universitară din România (sau străinătate), are un curriculum vitae disponibil spre consultare publică“, a spus Marian-Gabriel Hâncean.

    În ceea ce priveşte principalele competenţe necesare în cazul ministrului ce va reprezenta cercetătorii români, Hâncean crede că ar trebui să ştie să gestioneze resurse în proiecte de cercetare, să atragă resurse financiare din străinătate pentru sistemul de cercetare naţional, să ştie să negocieze la nivelul Comisiei Europene o creştere a sumelor pe care UE le pune la dispoziţie cercetătorilor din România pentru proiecte de cercetare.

    „Ştie cel puţin limba engleză (dovedit prin acreditare), are competenţe de utilizare PC şi este membru în asociaţii profesionale de cercetare internaţionale, are o carieră de cel puţin 15 ani în cercetare ştiinţifică/predare sau/şi experienţă în consultanţă în proiecte de cercetare ştiinţifică la nivelul Comisiei Europene“, completează Marian-Gabriel Hâncean.

    Dacă am face o comparaţie cu o companie privată care activează în cercetare şi digitalizare, CEO-ul ideal, în cazul nostru un ministru, ar trebui să aibă competenţe legate de inovaţiile digitale, să susţină şi să implementeze utilizarea tehnologiei şi a practicilor digitale, crede Sorina Faier, managing partner al companiei Elite Searchers.

    „Responsabilitatea principală a lui este de a transforma afacerile tradiţionale în afaceri digitale, stimulând astfel creşterea şi performanţa companiei.

    Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro

    „Această transformare se realizează utilizând instrumente, platforme, tehnologii şi procese digitale. Astfel, CEO-ul trebuie să deţină, în primul rând, competenţe legate de inovaţiile digitale şi să fie un agent de schimbare în întreaga organizaţie, să susţină şi să implementeze utilizarea tehnologiei şi a practicilor digitale pe toate palierele din companie“, a explicat ea pentru ZF.

    Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost fondat la finalul lunii decembrie a anului 2020. Primul ministru al cercetării şi digitalizării a fost Ciprian Teleman, venit din partea alianţei USR-Plus.

     

    Care sunt principalele competenţe, abilităţi şi experienţe ale candidatului ideal pentru portofoliul de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării:

    ♦ Personalitate credibilă pentru mediul academic;

    ♦ Experienţă în activitatea de cercetare ştiinţifică, dovedită prin publicaţii în jurnale ştiinţifice internaţionale de top;

    ♦ A participat în proiecte de cercetare internaţionale inclusiv în calitate de director

    ♦ Are experienţă în elaborarea de politici publice;

    ♦ Are cunoştinte cu privire la sursele de finanţare pe care guvernul României le poate atrage pentru dezvoltarea sistemului de cercetare – inovare şi pentru digitalizare;

    ♦ Are experienţă în administraţia publică centrală şi/sau în administraţia universitară din România (sau străinătate);

    ♦ Are un curriculum vitae disponibil spre consultare publică;

    ♦ Ştie cel puţin limba engleză (dovedit prin acreditare);

    ♦ Are competenţe de utilizare PC;

    ♦ Este membru în asociaţii profesionale de cercetare internaţionale;

    ♦ Are o carieră de cel puţin 15 ani în cercetare ştiinţifică/predare sau/şi experienţă în consultanţă în proiecte de cercetare ştiinţifică la nivelul Comisiei Europene.

     

     

    Norica Nichita, cercetător, director adjunct al Institutului de Biochimie al Academiei Române

    Candidatul (pentru rolul de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării – n.red.) trebuie să fie o personalitate credibilă pentru mediul academic, o comunitate în general pretenţioasă. Trebuie să transmită încredere că poate gestiona un portofoliu foarte complicat.

     

    Marian-Gabriel Hâncean, cercetător şi profesor universitar în cadrul Facultăţii de Sociologie si Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti

    Candidatul ideal trebuie să ştie cel puţin limba engleză (dovedit prin acreditare), are competenţe de utilizare PC şi este membru în asociaţii profesionale de cercetare internaţionale, are o carieră de cel puţin 15 ani în cercetare ştiinţifică/predare sau/şi experienţă în consultanţă în proiecte de cercetare ştiinţifică la nivelul Comisiei Europene.

  • Statul continuă să se împrumute şi în 2022: Ministerul de Finanţe a luat joi 710 milioane lei prin două licitaţii de titluri de stat, la dobânzi de 5,3% şi 5,62% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat joi 710 milioane lei prin două licitaţii de titluri de stat, la dobânzi de 5,3% şi 5,62% pe an.

    Concret, Ministerul a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2029 şi a împrumutat de la bănci suma de 510 mil. lei, uşor peste valoarea nominală de 500 milioane lei, la o dobândă anuală de 5,3%. Volumul total al cererii a fost de 724 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 4,85%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 5,3%.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 355 milioane lei şi 30  milioane lei în contul clienţilor. Ofertele necompetitive au fost de 125 milioane lei.

    Tot joi, Ministerul Finanţelor a mai împrumutat 200 mil. lei printr-o a doua emisiune de obligaţiuni de stat scadente în 2036, la un cost mediu anual de 5,62%.

    În acest caz volumul total al cererii a fost de 316,5 mil. lei, iar rata cuponului de 4,25%.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 150 milioane lei, iar ofertele necompetitive au fost de 50 milioane lei.

     

  • Cea mai bună veste: Producătorul român care continuă să deschidă fabrici româneşti. Compania sparge topurile internaţional

    Producătorul de ambulanţe şi vehicule speciale Deltamed din judeţul Cluj, un business controlat de patru antreprenori locali, va deschide o nouă unitate de producţie la Aiud, judeţul Alba.

    “Ieri s-a încheiat licitaţia publică prin care compania a concesionat peste 13.000 mp în municipiul Aiud. Deltamed îşi doreşte edificarea, într-o primă etapă, a unei hale metalice moderne de producţie, în suprafaţă de aproximativ 1.500 mp, amenajarea platformelor, împrejmuirea şi racordarea la utilităţi, urmate de creşterea capacităţii de producţie cu încă o structură similară, în decursul următorilor doi ani de la instalare”, anunţă Invest în Aiud.

    Cinci tineri originari din Aiud au creat în prima parte a anului 2021 platforma Invest in Aiud pentru a atrage atenţia investitorilor pe care speră să-i găsească pe platforma de socializare de business LinkedIn. Aici, ei au făcut o prezentare a oraşului, au enumerat 10 motive pentru a investi în Aiud şi au adunat mai bine de 10 terenuri şi hale disponibile.

    Terenul pe care va ridica Deltamed o nouă fabrică este concesionat de la autorităţile locale.

    “Deltamed are un punct de lucru la Gilău şi va deschide încă unul la Aiud pentru că există cerere mare pentru produsele companiei. Compania a concesionat un teren de 13.000 mp de la stat. La o primă licitaţie publică au participat doar ei şi atunci licitaţia s-a anulat pentru că aşa prevede legea. La a doua au fost din nou singura companie care a licitat, aşa că au ieşit câştigători, conform legii”, spune Tiberiu Grecu, unul dintre fondatorii Invest in Aiud. Pe profilul său de pe reţeaua de socializare LinkedIn el apare şi consilier în cadrul primăriei din oraş. Aiud este un oraş de circa 25.000 de locuitori din judeţul Alba.

    Deltamed figurează pe plaforma de analiză de business Confidas.ro ca fiind deţinută de Dan Vasile Gorgan (80%), Daniela Georgeta Gavrilă (10%), Ioan Dan Oşan şi Mihai George Oşan, fiecare cu 5%. Compania a avut afaceri de 155 mil. lei în 2021, minus 26,6%. Businessul a accelerat puternic în 2018 şi 2019 pentru firma cu aproape 60 de salariaţi. De aceea, în 2020, publicaţia Financial Times a inclus compania în Topul 1.000 al companiilor europene cu cea mai rapidă creştere. E vorba de ritmul din 2019 vs 2018. Deltamed ocupa locul 595 în top. În 2018 şi Primăria Capitalei a cumpărat 106 ambulanţe de la Deltamed, un contract de 8,7 mil. euro.

    Presa locală din Cluj spunea în vara lui 2021 că Deltamed caută să se extindă pentru că a câştigat un contract cu Ministerul Apărării şi NATO.

    „Deltamed este la acest moment cel mai mare producător de ambulanţe şi vehicule pentru intervenţie specială din Europa de Est, o companie cu capital 100% românesc, aflată de peste 20 de ani în slujba salvatorilor profesionişti şi a antreprenorilor îndrăzneţi.

    Fiind o firmă de tehnologie auto care face totul de la zero, de la etapa de concept/ proiectare şi până în cel mai mic detaliu al executiei propriu-zise, deţinem control total asupra elementelor utilizate”, scrie pe site-ul Deltamed.

    Compania are şapte hale de producţie, cu o suprafaţă cumulată de aproape 15.000 mp; are capacitate de fabricare a elementelor de carosare 100% in-house (din metal, plastic, lemn), prin mijloace proprii –  atelier de termoformare ABS pentru crearea capitonajului interior, sector de producţie panouri sandwich, un laborator de cablaje implicat în proiectarea şi producerea tuturor conexiunilor de joasă tensiune, şi un departament de tâmplărie care proiectează şi realizează toate elementele de mobilier.

    „De asemenea, fabricăm suprastructuri şi elemente din fibră de sticlă, pentru care producem şi matriţele necesare. Avem trei birouri de vânzări, în Bucureşti Gilău şi Iaşi; trei puncte de lucru service şi mentenanţă, situate în Bucureşti, Gilău şi Bacău; precum şi departamente de cercetare & proiectare, control al calităţii şi after sales dedicate”, potrivit aceleiaşi surse.

     

  • Rafila: Dacă reuşim să scăpăm de la moarte 5.000 – 10.000 de oameni mi se pare extraordinar

    Alexandru Rafila, propus la Ministerul Sănătăţii, spune că, dacă va reuşi să scape de la moarte 5.000 – 10.000 de oameni, i se pare extraordinar. Rafila vorbeşte şi despre prima dificultate pe care o vede la minister. 

    Întrebat, marţi seara, la „Marius Tucă Show” de la Aleph News, ce înseamnă pentru Alexandru Rafila postul de ministru al Sănătăţii, Rafila a răspuns: „fără să fie o declaraţie demagogică, e o foarte, foarte mare responsabilitate. Lumea are multe aşteptări. Cred că sunt 2 tipuri de aşteptare: în primul rând este vorba de evitarea unei situaţii similare ca cea prin care tocmai am trecut şi cea de-a doua este calea spre normalitate”.

    Rafila a afirmat că ştie destul de bine sistemul şi Ministerul Sănătăţii şi crede că dificultatea va fi legată de resursa umană care, „atât cât există, trebuie mobilizată să lucreze” pentru controlul imediat al pandemiei.

    „Trebuie un efort. Şi mai e un lucru pe care vreau să îl spun. Nu mai discutăm de Ministerul Sănătăţii de la PSD sau al coaliţiei, problema e a României, nu a coaliţiei şi din punctul ăsta de vedere nu am niciun fel de prejudecată şi lucrez cu oricine are bunăvoinţă şi disponibilitate şi ştiinţă. Nu nu mă interesează vechea moştenire sau greaua moştenire. Dacă reuşim să scăpăm de la moarte 5.000 de oameni sau 10.000 de oameni, mi se pare un lucru extraordinar. Trebuie să mai faci şi altceva, dar lucrul ăsta trebuie să fie prioritatea, ca grozăviile astea cu 500 de decese pe zi să nu se mai repete”, afirmă Rafila.

    Dacă va reuşi să obţină acest lucru, crede ministrul propus al Sănătăţii, va fi o speranţă către calea spre normalitate.