BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Moment istoric: Gigantul Alphabet, compania-mamă a Google, sparge pragul de 1.000 miliarde de dolari pe bursa americană

    Alphabet, compania-mamă a Google, a ajuns la o capitalizare de piaţă de 1.000 miliarde dolari pentru prima dată în istoria companiei, devenind a patra companie de tehologie din SUA care reuşeşte să treacă de acest prag psihologic.

    Acţiunile Alphabet au închis şedinţa de tranzacţionare de joi la o valoare de 1.450 dolari per acţiune, ceea ce i-a adus o capitalizare de piaţă de peste 1.000 miliarde dolari, după o creştere de 0,8%.

    Apple, prima companie listată care a intrat în acest club select în august 2018, a ajuns în prezent la o capitalizare bursieră de aproape 1.400 miliarde dolari. După Apple au urmat Amazon, Microsoft şi Saudi Aramco, însă capitalizarea Amazon a scăzut sub acest prag.

    Reuşita Alphabet vine la doar câteva săptămâni după ce cofondatorii companiei, Larry Page şi Sergey Brin, s-au retras din rolurile active pe care le deţineau în companie. Investitorii aşteaptă acum ca Sundar Pichai, noul executiv al companiei, să pună accent pe profit.

    Depăşirea pragului de 1.000 miliarde dolari vine în contextul în care Google continuă să fie lider global în ceea ce priveşte veniturile din advertising online şi marketing.

    Cu toate acestea, companiile de tehnologie din SUA se confruntă cu probleme,  în contextul în care atât autorităţile, cât şi utilizatorii, cer reguli de privacy mai stricte – ceea ce ar putea avea un impact financiar asupra companiei

     

     

     

     

  • Germania pune pe masă un acord istoric de 44 miliarde de euro pentru a reuşi să elimine cărbunele din economie până în 2038

    Guvernul german a încheiat un acord cu regiunile dependente de cărbune din ţară, care prevede eliminarea cărbunelui din uz până în 2038, în schimbul unor compensaţii şi beneficii în valoare totală de 40 miliarde euro, potrivit FT.

    Berlinul va pune deoparte şi 4,35 miliarde euro pentru companii precum RWE, care va închide mai devreme o parte din termocentrale. Acordul elimină unul dintre utimele obstacle care stăteau în faţa tranziţiei istorice pe care şi-a propus-o cea mai mare economie din Europa.

    Coaliţia de guvernare condusă de Angela Merkel a promis anul trecut că va elimina complet termocentralele pe cărbune, însă de atunci s-a angajat într-o bătălie politică pentru a obţine susţinerea necesară din partea unor state federale, precum Renaina de Nord -Westphalia, Brandenburg şi Saxonia, unde se află majoritatea minelor şi termocentralelor pe cărbune.

    Acordul prezentat joi în mod oficial înseamnă că Germania va renunţa la cărbune în acelaşi moment în care renunţă la energia nucleară – ceea ce va genera o dependenţă mai mare a Germaniei faţă de sursele de energie regenerabilă.

    Berlin vrea ca până la finalul anului 2030 să îşi acopere 65% din necesarl de energie din surse regenerabile.

     

  • Foamea investitorilor după randamente: Guvernul italian se împrumută cu 7 miliarde de euro prin obligaţiuni, dar primeşte oferte pentru 44 miliarde euro

    Guvernul italian se împrumută cu 7 miliarde de euro în cadrul unei emisiuni de obligaţiuni cu scadenţa la 30 de ani, după ce a reuşit să atragă oferte record de la investitori, în valoare totală de 44 miliarde euro, potrivit FT.

    Apetitul investitorilor pentru obligaţiunile care ajung la maturitate în 2050 ilustrează goana investitorilor după randamente sigure în zona euro, într-un mediu în care dobânzile negative încep să îşi lase amprenta asupra celor mai mari economii. Randamentul vehiculat pentru împrumutul gestionat de un sindicat de bănci este de circa 2,43%.

    Emisiunile de obligaţiuni ale guvernelor din zona euro atrag interes în ultimele luni, în contextul în care săptămâna aceasta, miercuri, guvernul spaniol a lansat cu succes o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa la 10 ani, împrumutându-se cu 10 miliarde euro, la un randament de circa 0,5%, după ce a atras oferte pentru 53 miliarde euro, stabilind un record la nivelul zonei euro.

    În acelaşi timp, Belgia, Cipru şi Irlanda au reuşit de asemenea să se împrumute cu succes de la începutul anului, ceea ce conturează un sentiment al investitorilor – care par dispuşi să se uite dincolo de incertitudinea politică şi să vâneze orice plasament care le oferă randamente mai bune decât cele din Germania, unde majoritatea randamentelor pe datorie se apropie de zero.

     

     

     

  • Cel mai mare manager de fonduri a devenit şi mai mare după un an record: Investitorii „au turnat” încă 428 miliarde dolari în BlackRock. Gigantul ajunge la active de 7.400 miliarde dolari

    BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, a înregistrat în 2019 cel mai bun an din perspectiva intrărilor de capital, ceea ce a ajutat gigantul să depăşească estimările analiştilor din piaţă pentru T4, în contextul în care baza totală de active aflată sub administrare a crescut la 7.400 miliarde dolari, potrivit FT.

    Cel mai mare manager de active din lume a înregistrat un profit de 8,34 dolari per acţiune în T4 2019, în comparaţie cu estimările analiştilor de 7,69 dolari per acţiune. Compania a înregistrat venituri de 3,97 miliarde dolari în T4 2019, ceea ce duce BlackRock la venituri de 14,5 miliarde dolari pentru întreg anul 2019.

    Investiorii au turnat încă 428 miliarde dolari în Black Rock în 2019, de trei ori mai mult decât în 2018 şi cu 16% peste recordul anterior – înregistrat în 2017. Intrările de capital din 2019 includ atât cei 183 miliarde dolari pe care investitorii i-au adus în iShares – ETF-ul grupului BlackRock – cât şi cei 110 miliarde dolari investiţi în fondurile active ale managerului.

    Astfel, BlackRock a depăşit compania rivală, Vanguard, al doilea cel mai mare manager de fonduri din lume, care a înregistrat intrări de capital de 268 miliarde dolari anul trecut.

    Performanţa portofoliului BlackRock a fost impulsionată de fondurile investite în piaţa bursieră din SUA, care a livrat un randamnet de 29%, fiind cel mai bun randament din ultimii şase ani. Când piaţa este în creştere, valoarea absolută a comisioanelor creşte, deoarece acestea sunt percepute drept comision din active.

     

     

     

  • Cum vor giganţii de la Bank of China să cucerească România

    Cu active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, Bank of China este una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi a patra cea mai mare bancă din lume. Comparativ, întregul sistem bancar românesc are active de numai 110 miliarde de dolari. Intrarea unui asemenea gigant bancar pe piaţa bancară românească este o premieră.

    Istoria Bank of China începea în 1912, aceasta fiind singura bancă care a funcţionat în mod continuu de mai bine de un secol. Bank of China, o bancă de importanţă sistemică, considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China, are 320.000 de angajaţi, 11.000 de puncte de lucru şi profit net de 30 de miliarde de dolari.

    Gigantul bancar cu sediul central la Beijing a ajuns să ofere servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face să fie banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

    În ultima perioadă, regiunea Europei Centrale şi de Est pare să fi devenit o piaţă importantă pentru Bank of China, iar instituţia financiară urmăreşte să-şi crească serviciile în această regiune, urmând să direcţioneze companii chinezeşti sa investească în Europa Centrală şi de Est, precum şi să susţină companiile locale să se extindă pe piaţa din China, după cum a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China, la lansarea sucursalei băncii de la Bucureşti din luna decembrie 2019.

    „Europa Centrală şi de Est este o piaţă deosebit de importantă pentru noi. Se înfiinţează sucursala din Bucureşti a Bank of China. În România este a 60-a unitate a Bank of China peste hotare. Sperăm că vom creşte serviciile noastre în Europa Centrală şi de Est. Vom direcţiona companii chinezeşti să investească în Europa Centrală şi de Est şi vom susţine companiile locale să se extindă pe piaţa din China”, a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China.
    La evenimentul de lansare a Bank of China în România au participat mai mult de 300 de oameni de afaceri, bancheri, executivi şi diplomaţi. Discursuri au fost susţinute de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, Antonel Tănase, secretar general al guvernului, Liu Liange, preşedintele Bank of China, şi Jiang Liu, ambasadorul Chinei în România.
    Liu Liange a dat asigurări că Bank of China a venit în România pe termen lung pentru că există un potenţial mare şi va susţine, printre altele, proiectele de infrastructură în parteneriat public-privat, banca fiind pregătită să ofere finanţări pe maturităţi pe termen lung.
    Liu Liange, 58 de ani, este preşedinte al Bank of China din iulie 2019, după ce anterior a fost vicepreşedinte timp de aproximativ un an.
    Sucursala Bank of China din România a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea „Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti“ şi are sediul în Piaţa Presei Libere, nr. 3-5, în sectorul 1. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020, după cum indică datele BNR. Banca va activa în România pe segmentul corporate. Directorul general al sucursalei Bank of China de la Bucureşti va fi Guo Lixin.
    Chinezii au venit la Bucureşti ca sucursală a Bank of China Hungary, pe baza paşaportului pentru prestarea de servicii financiare în interiorul Uniunii Europene.
    La categoria „sucursale ale instituţiilor de credit” prezente în România şi înregistrate în registrele BNR se mai regăsesc ING Bank Amsterdam sucursala Bucureşti, Blom Bank France Paris sucursala România, Citibank Europe Dublin sucursala România, TBI Bank EAD Sofia sucursala Bucureşti, Alior Bank Varşovia sucursala Bucureşti, BNP Paribas Paris sucursala Bucureşti şi BNP Paribas Personal Finance Paris sucursala Bucureşti.
    Intrarea Bank of China pe piaţa românească vine după ce o delegaţie a BNR a fost la începutul primăverii anului 2019 la Beijing la invitaţia guvernatorului băncii centrale a Republicii Populare Chineze, Yi Gang. Concret, în luna martie 2019, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost într-o vizită oficială în Republica Populară Chineză, delegaţia BNR având întâlniri atunci şi cu conducerea băncii centrale chineze, cu conducerea Bank of China şi cu cea a Asian International Infrastructure Bank. „Discuţiile au vizat subiecte de importanţă deosebită, dintre care doresc să menţionez promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluţiile economice şi financiare globale, precum şi alte teme conexe“, a spus după vizita în China guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
    Bank of China a derulat începând din vara anului 2019 un proces de recrutare de personal pe piaţa locală, banca căutându-şi noii angajaţi prin intermediului grupului Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar. În procesul de recrutare, Bank of China a căutat preferabil candidaţi familiarizaţi cu limba şi cultura chineză, vorbirea limbii chineze fiind un atu la angajare, potrivit anunţurilor de recrutare pentru poziţii precum cea de office manager. Totodată, printre cerinţele adresate candidaţilor s-a aflat şi atitudinea proactivă („can-do“ attitude), să lucreze eficient sub presiunea termenelor limită şi să poată desfăşura mai multe activităţi şi proiecte simultan. Pe piaţa românească mai sunt prezente companii chineze în sectorul telecom, prin Huawei şi ZTE, dar şi indirect, în industrie, prin Pirelli sau Smithfield. Anul trecut, un fond de investiţii din China a preluat firma de cereale Brisegroup, iar un alt fond de investiţii chinezesc focalizat pe Europa de Est, Sino CEEF, a intrat în negocieri pentru preluarea reţelei de clinici medicale Regina Maria. Până la venirea chinezilor, cea mai mare parte a sistemului bancar românesc a fost deţinută de capitalul străin, iar cele mai mari deţineri au fost înregistrate anul trecut de grupurile financiare din Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia. Austria, Franţa şi Italia au o expunere de aproximativ 70% pe bankingul românesc, iar expunerea cumulată a băncilor din cinci ţări – Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia – pe sistemul bancar local a ajuns la circa 90%.
    Investitorii austrieci sunt cei mai vizibili dintre străini în sectorul bancar local, cu o expunere de 36%, iar din plutonul băncilor austriece fac parte BCR, a doua cea mai mare bancă locală, şi Raiffeisen, plasată pe locul cinci în topul după active.
    Capitalul francez ocupă locul doi pe piaţa bancară românească, după cel austriac, adunând o cotă de circa 18%. Francezii sunt prezenţi în bankingul din România cu BRD-SocGen, precum şi cu Crédit Agricole, BNP Paribas şi Blom Bank France, bănci de talie mică. Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa, controlează în România BRD – a treia cea mai mare bancă în topul după active.
    La o expunere apropiată de cea a băncilor franceze au ajuns şi instituţiile de credit italiene, reprezentate de UniCredit şi Intesa, cu o o felie cumulată de 15% în 2019.
    Olanda are o expunere de 12%. Banca românească cu capital olandez ING Bank a reuşit să urce în 2018 pe locul şase în topul celor mai mari bănci de pe piaţa locală după active.
    Portofoliile băncilor greceşti şi cipriote pe piaţa bancară românească s-au subţiat în ultimii ani. Alpha Bank este singura bancă cu capital elen care rămâne pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească poate ajunge la EximBank, după a doua tentativă de vânzare.

    ●  Bank of China, una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi una dintre cele mai mari bănci din lume, are active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, potrivit cifrelor aferente anului 2018. 

    ●  Înfiinţată în 1912, Bank of China este singura bancă care funcţionează în mod continuu de mai bine de un secol.

    ●  Gigantul bancar cu sediul central la Beijing oferă servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

    ●  Bank of China este o bancă de importanţă sistemică şi e considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China.●  Sucursala de pe piaţa românească a Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea de Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti, banca fiind lansată în 16 decembrie 2019. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020.

  • De unde vine criza? Companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în valoare de peste 2.500 miliarde dolari doar în 2019. „Datoriile din SUA mă îngrijorează cel mai mult”

    Companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în cuantum de peste 2.500 de miliarde de dolari în 2019, înregistrând un nou record istoric.

    Datoria corporate la nivel global reprezintă una dintre cele mai active preocupări ale economiştilor în cadrul celui mai lung ciclu de creştere economică din istoria lumii capitaliste, încât nu există clase de active evident supraevaluate care ar putea da naştere unei crize violente, în comparaţie cu momentul 2008.

    Faţă de ciclul anterior de creştere, economia globală a crescut mai încet, iar mecanismele de risc puse în funcţiune după ultima criză financiară nu au permis formarea unor vulnerabilităţi majore sub formă de bule, apreciază Adolfo Laurenti, economistul-şef al companiei de plăţi Visa pentru Europa, într-un interviu acordat ZF la finalul anului trecut.

    „În economia globală nu vedem prea multe bule. Este interesant pentru că a fost un ciclu dezamăgitor din perspectiva faptului că am înregistrat creşteri mult mai reduse decât în ciclurile anterioare. Mulţi oameni sunt dezamăgiţi din această cauză, dar vestea bună este că nu s-au format atât de multe dezechilibre. Dacă ne gândim totuşi la acestea, zona care mă îngrijorează cel mai mult este datoria corporate din SUA”, explică Adolfo Laurenti, economistul-şef al Visa pentru Europa.

    Îngrijorările exprimate de Laurenti la finalul anului trecut sunt confirmate de cifrele oficiale apărute odată cu încheierea anului 2019. Companiile din întrega lume au profitat de politicile băncilor centrale, care au redus dobânzile, şi au emis un volum record de datorie prin obligaţiuni.

    Astfel, companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în cuantum de peste 2.500 miliarde dolari doar anul trecut, înregistrând un nou record istoric, potrivit datelor Dealogic, citate de FT.

    Tendinţa companiilor de a se îndatora prin acest instrument a fost încurajată de operaţiunile băncilor centrale, care au redus costurile de finanţare, ceea ce a generat împrumuturi mai ieftine pentru toate tipurile de companii.

    Fed, banca centrală din SUA, a redus dobânda de referinţă cu 0,75% în 2019, anulând aproape creşterea de 1% aplicată de aceeaşi bancă centrală în 2018. De asemenea, Banca Centrală Europeană a redus dobânzile şi a reînnoit angajamentul referitor la programul de achiziţie de obligaţiuni, într-o încercare de a revitaliza economia zonei euro.

    „Politicile băncilor centrale au jucat un rol semnificativ în ceea ce se conturează acum. Este clar că a contribuit la creşterea numărului de companii care vor să se împrumute prin obligaţiuni”, notează Asif Sherani, managing director în cadrul HSBC Londra.

    Mai mult, autorităţile sunt îngrijorate cu privire la obligaţiunile emise de companiile care au un rating scăzut – segment economic care s-ar regăsi sub presiune în cazul în care condiţiile economice se înrăutăţesc. În timp ce dobânzile au scăzut, volumul datoriei cu randament negativ a trecut de 17.000 de miliarde dolari în august 2019, potrivit filialei Fed din New York, ceea ce a determinat investitorii să cumpere obligaţiuni cu risc mai ridicat.

    Totuşi, Adolfo Laurenti este optimist şi spune că finalul ciclului economic s-ar putea concretiza într-o aterizare uşoară a economiei printr-o recesiune de tip corecţie, în locul unei crize globale violente.

    „Văd zone unde ar fi nevoie de corecţii, dar nu văd vulnerabilităţi atât de mari pentru a declanşa o criză financiară globală. În această manieră sunt optimist în sensul în care dacă va veni recesiunea, va fi dureros, oamenii vor pierde locuri de mună, dar nu va fi un eveniment catastrofic ca în 2008-2009. Cred că va fi mai mult o recesiune precum cea din 2001. Va fi dureros, dar nu catastrofic”, adaugă Adolfo Laurenti.

     

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi 1,19 miliarde lei de la bănci, la o dobândă de 3,89% pe an, până în 2024

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 2,03 miliarde lei , din care  băncile în nume şi cont propriu au acoperit 1,52 miliarde lei, iar 167 milioane lei au fost oferte necompetitive. 

    Din valoarea nominală adjudecată suma oferita de bănci  în nume propriu s-a ridicat la 825 milioane lei, iar 200 milioane lei în contul clienţilor. Ofertele necompetitive au totalizat 167 mil.lei.

    Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de  3,89%, iar rata cuponului a fost de 4,5 %.
     
    În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice, ministerul va licita în luna ianuarie emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi obligaţiuni de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4,4 miliarde lei, la care se poate adăuga suma de 615 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive.

  • Cât ne costă încălzirea globală?

    La începutul săptămânii trecute, biroul asigurătorilor din Australia şi-a crescut estimările pentru daunele incendiilor la mai mult de 700 de milioane de dolari australieni (aproximativ 485,59 milioane de dolari).

    Prim-ministrul Scott Morrison, care a fost criticat pentru modul în care a gestionat criza, a promis 2 miliarde de dolari australieni (1,4 milioane de dolari) pentru Agenţia Naţională de Recuperare a Incendiilor de Vegetaţie.

    Incendiile de vegetaţie uciseseră până la începutul săptămânii trecute peste 25 de persoane şi aproximativ jumătate de miliard de animale, potrivit profesorului Chris Dichman de la universitatea din sydney.

  • Unde îşi pun investitorii bani: Piaţa indicilor de fonduri a ajuns la active de peste 11.000 miliarde dolari, după ce a crescut de patru ori în ultimul deceniu

    Activele gestionate de indicii de fonduri (n.r: index fund – un fond mutual sau un fond tranzacţionat care replică performanţa unui indice), au trecut de pragul de 10.000 miliarde dolari la nivel global, pe fondul creşterii pieţelor şi a exodului investitorilor dinspre fondurile mai scumpe care nu reuşesc de multe ori să depăşească performanţa indicilor de referinţă, potrivit FT.

    Ca instrument, indicii de fonduri reprezintă o investiţie mai ieftină, încât aceştia încearcă să replice un anumit indice. Instrumentul a fost inventat în urmă cu aproape 50 de ani, dar nu a devenit popular la început pentru că managerii de fonduri erau sceptici cu privire la un instument care livrează randament la media pieţei.

    Ei considerau că investitorii nu ar fi mulţumiţi de un asemenea randament, până acum.

    Cu toate acestea, vehiculele de investiţii care replică indici – fie că o fac într-un mod mai tradiţional printr-un fond mutual, fie că o fac printr-un fond tranzacţionat – au prins avânt.

    După criza financiară din 2008 popularitatea acestor indici a explodat, de la acţiuni bursiere şi până la obligaţiuni sau mărfuri, acest instrument de investiţii a schimbat radical peisajul industriei de investiţii.

    În urmă cu un deceniu, piaţa indicilor de fonduri cuprindea active de 2.300 miliarde dolari, potrivit datelor firmei Morningstar, agregate de asociaţia Investment Company Institute.

    Revenirea înregistrată de pieţe în 2019 şi mutarea investitorilor către forme pasive de investiţii au ridicat piaţa la nivelul unei industrii de 11.400 miliarde dolari la nivel global în luna noiembrie.

    „Este un nivel foarte ridicat. Acesta a fost deceniul ascensiunii indicilor de fonduri”, notează Ben Johnson, cercetător-şef pe segmentul de fonduri tranzacţionate în cadrul Morningstar.

    Chiar şi aceste cifre ar putea subestima realitatea investitorilor în faţa indicilor de fonduri. Multe fonduri de pensii şi fonduri suverane îşi pregătesc strategii interne pentru a replica performanţele pieţelor fără a comisiona un manager de active. Datele sunt disparate pe acest segment, însă BlackRock estima în 2017 că această activitate de investiţii se ridica atunci la 6.800 miliarde dolari.

    Indicii de fonduri au căpătat tracţiune în special pe acţiunile bursiere, mai ales în SUA, unde mulţi manageri de investiţii au avut dificultăţi în a alege coşul de investiţii prin care să depăşească indicii de referinţă.

    Doar 28% dintre manageri de fonduri de tip equity din SUA care investesc în companii mari au reuşit să depăşească performanţa bursei americane în 2019, iar în ultimul deceniu doar 11% dintre manageri au atins această performanţă, potrivit datelor Bank of America.

     

     

     

  • Gigantul Franklin Templeton, administrator la Fondul Proprietatea, pierde banii investitorilor: Ieşirile de capital din ultimii şase ani ating un nivel alarmant

    Franklin Templeton, gigantul manager de fonduri care administrează în România Fondul Proprietatea, se confruntă în mod constant în ultimii şase ani cu ieşirile masive de capital, în contextul în care în primele 11 luni din 2019 investitori au retras circa 21 miliarde dolari din fondurile managerului.

    Potrivit FT, Franklin Templeton a înregistrat mai multe ieşiri de capital decât orice alt manager de fondurui din SUA în 2019, conform datelor agregate de grupul de cercetare Morningstar.

    Investitorii au retras circa 21 miliarde dolari din fondurile mutuale ale companiei şi din ETF-urile (n.red: fonduri care se tranzacţionează) Franklin Templeton în primele 11 luni ale anului trecut, adică 430 milioane doari pe săptămână.

    Ieşirile de capital reprezintă o constantă într-un şir lung de investitori care îşi retrag banii din 2014 până în prezent. La finalul lunii noiembrie 2019, Franklin Templeton gestiona active de 692 miliarde dolari.

    Totalul activelor gestionate a scăzut cu un sfert în ultimii cinci ani, în ciuda randamnetelor bune din piaţă – care au reuşit să mascheze parţial ieşirile de capital.

    Investitori s-au retras cel mai mult din vehiculul Templeton Global Bond Fund condus de cunoscutul investitor Michael Hasenstab, care a cheltuit 4,6 miliarde dolari pentru răscumpărări.

    Hasenstab şi-a făcut un nume pe baza pariurilor curajoase pe datorii suverane ieftine, însă a fost prins pe picior greşit de două evoluţii geopolitice pe care nu le-a putut anticipa. Fondul său a pierdut în mare parte raliul titlurillor de stat americane, în timp ce a înregistrat pierderi masive pe datoria Argentinei. Când preşedintele argentinian Maurico Macri a trebuit să părăsească conducerea ţării, fondul lui Hasenstab a pierdut 1,8 miliarde dolari într-o singură zi.

    Alte fonduri care au pierdut active includ Franklin Mutual SharesFund, un fond care are ca specific piaţa de capital din SUA – fond care a pierdut 3,4 miliarde dolari. În acelaşi timp, un alt fond care a pierdut circa 3 miliarde dolari în urma ieşirilor de capital este Franklin Mutual Global Discovery Fund, un fond care are ca specific pieţele de capital globale.

    În România, Franklin Templeton este manager la Fondul Proprietatea. Fondul Proprietatea a încheiat anul 2019 cu o creştere de 37%, la o capitalizare de circa 9 milairde lei.