Tag: migratie

  • Care sunt oraşele din România unde milioane de oameni vor să se mute

    Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov sunt cele mai atractive oraşe pentru cei care intenţionează să se mute în interiorul ţării, se arată în raportul Băncii Mondiale (BM).

    La întrebarea “În ce oraş v-ar plăcea mai mult să locuiţi?”, 15,23% au menţionat Bucureşti, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timişoara. Însă, la o altă întrebare – “În ce oraş, diferit de cel în care locuiţi în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiţi?”, 15,32% au răspuns Cluj-Napoca, 14,46% Bucureşti şi 11,88% Timişoara.

    În timp ce, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea de a părăsi ţara, cei din zonele mai apropiate de Bucureşti intenţionează să se mute în interiorul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt oraşele din România unde milioane de oameni vor să se mute

    Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov sunt cele mai atractive oraşe pentru cei care intenţionează să se mute în interiorul ţării, se arată în raportul Băncii Mondiale (BM).

    La întrebarea “În ce oraş v-ar plăcea mai mult să locuiţi?”, 15,23% au menţionat Bucureşti, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timişoara. Însă, la o altă întrebare – “În ce oraş, diferit de cel în care locuiţi în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiţi?”, 15,32% au răspuns Cluj-Napoca, 14,46% Bucureşti şi 11,88% Timişoara.

    În timp ce, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea de a părăsi ţara, cei din zonele mai apropiate de Bucureşti intenţionează să se mute în interiorul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce este Pilonul II de pensii şi cum vor fi afectaţi românii de desfiinţarea acestuia

    UPDATE: Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii, a declarat, joi, Ionuţ Mişa, după vaidarea sa în funcţia de ministru al Finanţelor. “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa.

    UPDATE 2: Liderul PSD Liviu Dragnea a fost întrebat, joi, înainte de a intra în sala de plen reunit unde urmează a se da votul de învestitură pentru Cabinetul Tudose, despre desfiinţarea pilonului II de pensii, anunţată de ministrul propus pentru Finanţe, Ionuţ Mişa, el răspunzând: „O prostie!”.

    Liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au fost întrebaţi, joi, dacă există tensiuni în interiorul coaliţiei, în legătură cu măsurile incluse în noul program de guvernare.

    “Ne-am certat pe cravate, da”, a răspuns Dragnea, ironic, evitând să facă alte declaraţii.

    Întrebat dacă a fost informat în legătură cu modificările din programul de guvernare, Tăriceanu a evitat să răspundă.

    În prezent aproape două persoane active care au un loc de muncă susţin fondurile necesare plăţii unei pensii, dar în următorii ani se va ajunge în situaţia în care o persoană activă va trebui să susţină peste doi pensionari. Astfel, statul nu va mai putea oferi o pensie care să fie suficientă pentru un trai decent. Pentru a evita intrarea în colaps, o parte din contribuţia de asigurări sociale a fiecărei persoane a fost cedată de către stat fondurilor de pensii private şi a luat forma pensiilor private obligatorii (pilonul II).

    O altă modalitate prin care orice tânăr poate economisi pentru bătrâneţe este pensia privată facultativă (pilonul III), la care contribuie în mod direct, prin alocarea unei sume lunare, care să nu depăşească 15% din salariul brut. La finalul lunii septembrie 2016, peste 6,7 milioane de persoane erau înscrise pentru pensia privată obligatorie, în timp ce pentru cea facultativă optaseră puţin peste 400.000, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    La pensia privată obligatorie (Pilonul II), românii încep să contribuie automat atunci când se angajează prima oară. Spre deosebire de banii aferenţi pensiei de la stat, strânşi din contribuţile de asigurări sociale ale forţei de muncă angajate şi redistribuiţi către actualii pensionari, banii pentru pensia privată obligatorie sunt strânşi pe termen lung, într-un cont propriu administrat privat, ajungând la destinatarul lor atunci când acesta împlineşte vârsta pensionării.

    Toţi tinerii, atunci când sunt angajaţi, îşi pot alege fondul de pensii. Dacă aceştia nu îşi manifestă o opţiune anume, vor fi repartizaţi aleatoriu la unul dintre cele şapte fonduri existente. Nu toate fondurile de pensii sunt la fel, deoarece au randamente diferite. Fondurile de pensii private obligatorii, cu active în gestiune de peste 24,6 miliarde de lei, investesc pe bursele locală şi externe circa 20% din active. Cei care nu ştiu la cine au fost repartizaţi pot afla această informaţie depunând o cerere la ASF. Potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, românii au economisit 24,4 miliarde de lei. Din cei 6,7 milioane de români, majoritatea sunt bărbaţi peste 35 de ani, conform datelor ASF.

    Pentru pensia privată obligatorie (Pilon II), o persoană nu plăteşte nimic în plus, ci o parte din contribuţiile sociale este distribuită către fondul de pensii ales şi administrată privat.

    Contribuţia de asigurări sociale (CAS) pentru sistemul public, plătită lunar de angajator, reprezintă 10,5% din salariul brut (neimpozitat). Din această sumă, în prezent, către fondurile de pensii private obligatorii se redirecţionează 5,1%, în timp ce o sumă mai mare (5,4%) rămâne în continuare la stat.

    Banii strânşi în contul de la Pilonul II vor fi disponibili odată cu vârsta pensionării şi vor include toate sumele virate în acel cont de la momentul angajării până la pensionare, plus veniturile provenite din investiţiile fondurilor acumulate pe care administratorul le face pe parcursul anilor.

    Pentru un plus de siguranţă la pensionare, doritorii pot opta şi pentru o pensie privată facultativă (Pilonul III), contribuind cu până la 15% din venitul brut. O persoană poate folosi banii din contul de pensie facultativă dacă are cel puţin 60 de ani şi a plătit cel puţin 90 de contribuţii lunare.

    Pentru Pilonul III au optat peste 400.000 de români. Cei mai mulţi participanţi la acest tip de pensie sunt persoane de peste 45 de ani, respectiv 203.169 de oameni. Doar 170 de tineri cu vârste mai mici de 19 ani au participat la Pilonul III, puţin peste 4.500 de persoane cu vârstele între 20 şi 24 de ani şi peste 25.000 dintre cei cu vârsta între 25 şi 29 de ani.
    Este important ca atunci când tinerii se decid să contribuie la un fond de pensie să se uite la randamentul acestuia. Un rol esenţial în acumularea unei sume cât mai mari îl are randamentul fondului de pensie. Dacă acesta performează slab, administratorul nu pierde prea mult, deoarece îşi încasează comisionul, dar clientul va fi afectat deoarece la pensionare va avea o pensie mai mică.

    Totuşi aceasta trebuie considerată o investiţie pe termen lung. Un studiu realizat de site-ul Expertul Banilor arată că 56% din profitul obţinut de un participant care a contribuit cu 100 de lei timp de 30 de ani la un fond de pensie este realizat în ultimii 10 ani de contribuţie. Mai mult, în al 30-lea an, câştigul obţinut este egal cu câştigurile cumulate din primii şapte ani. Randamentul mediul al fondului a fost considerat la 2% pe an. Aşadar, dacă nu-ţi convine fondul la care ai fost repartizat, te poţi transfera la cel dorit.

    Cât ar trebui să pună deoparte la această pensie facultativă un proaspăt angajat pentru a avea un trai mai liniştit după pensionare? Corina Cucoli, directorul general al Certinvest Pensii, este de părere că cu 60 de lei pe lună, cât costă două bilete la film, tinerii pot economisi o sumă bună pentru pensie dacă încep de acum sau de la primul lor job.

  • Lituania a început ridicarea unui gard la graniţa cu Rusia

    Luni au fost demarate lucrările de construcţie pentru primul segment al gardului metalic de 130 de kilometri, în oraşul Ramoniskiai. La ceremonie a participat ministrul lituanian de Interne, Eimutis Misiunas.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite vor pune în aplicare un acord cu Australia privind migraţia, catalogat drept “stupid” de Donald Trump

    Acordul permite relocarea în SUA a până la 1.250 de solicitanţi de azil din Australia, în schimbul preluării unor imigranţi din Guatemala, Honduras şi El Salvador care au cerut azil în Statele Unite.

    Acordul va fi onorat, deşi nu în mod necesar cu mare ardoare, a declarat vicepreşedintele american, aflat în vizită la Canberra.

    Australia a refuzat să primească azilanţii reţinuţi în centre de refugiaţi din ţări precum Nauru, Papua Noua Guinee sau chiar Cambodgia. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi originari din Iran, Afganistan sau Irak.

    Organizaţiile umanitare au descris condiţiile din aceste centre ca fiind neigienice, iar mulţi azilanţi sunt supuşi în mod frecvent abuzurilor, inclusiv de natură sexuală.

    Autorităţile australiene au respins aceste informaţii, spunând că reprezintă “acuzaţii nefondate”.

    La începutul mandatului său, Donald Trump a avut o discuţie telefonică cu Malcom Turnball, premierul Australiei, despre acordul în privinţa relocarea refugiaţilor, conversaţie catalogată de liderul de la Casa Albă ca fiind “nesatisfăcătoare”.

    Trump a declarat despre acest acord, negociat în timpul lui Barack Obama, că este “o înţelegere stupidă”.

    Turnbull a afirmat că este dezamăgit de detaliile discutate în conversaţia telefonică, pe care a descris-o ca fiind foarte ”clară şi directă”.

     

  • Premierul Poloniei consideră că atacul de la Londra are legătură cu politicile UE privind migraţia

    “Aud foarte des în Europa: nu lega politica privind migraţia de terorism, însă este imposibil să nu faci această legătură”, a declarat joi premierul polonez pentru postul de televiziune N24.

    La începutul acestei săptămâni, în cursul unei vizite la Varşovia, Dimitris Avramopoulos, comisarul UE pentru Migraţie şi Afaceri Interne, a cerut statelor europene să ajute ţările UE care se confruntă cu problema influxului de refugiaţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis participă la Consiliul European unde se va discuta relaţia UE – Rusia

    Preşedintele Klaus Iohannis va participa joia şi vinerea viitoare la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles unde se va discuta despre relaţia UE – Rusia, dar şi de spre migraţie şi politica comercială.

    ”Preşedintele va participa joi, 20 octombrie, şi vineri, 21 octombrie, la reuniunea la nivel înalt a Consiliului european de la Bruxelles. Subiectele aflate pe agenda reuniunii vor fi: gestionarea migraţiei, politica comercială, dar şi relaţiile externe şi aş vrea să subliniez faptul că din acest punct de vedere al relaţiilor externe, discuţiile se vor axa pe relaţia dintre UE şi Rusia”, a anunţat purtătorul de cuvând al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi.

    Discuţia în cadrul Consiului pe tema Rusiei vine după ce în ultimele zile relaţia dintre Paris şi Moscova a cunoscut o deterioarare accentuată.

    Jean-Marc Ayrault, ministrul francez de Externe, a anunţat luni că va cere Curţii Penale Internaţionale să ancheteze posibile crime de război comise de Rusia în Siria, asta după ce sâmbătă, Rusia a blocat o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, propusă de Spania şi Franţa, care prevedea încetarea ostilităţilor.

    La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a anulat o vizită oficială la Paris planificată pentru data de 19 octombrie.

  • România pe locul doi în lume în topul ţărilor cu cea mai mare migraţie a populaţiei. Doar Siria ne depăseşte

    Noul raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) asupra migraţiei arată că numărul românilor a crescut anual cu peste 7% din 2000 până în 2015. Ţara noastră ajungând prima după Siria (13%) în topul migraţiei, astfel România a ajuns să aibă cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană.După România, în acest clasament, se află Polonia (5,1%) şi India (4,5%)

    Datele ONU arată că 3,4 milioane de cetăţeni români locuiesc peste hotare. Dacă în Siria, motivul migraţiei este războiul, pentru România este vorba de o migraţie economică, oamenii pleacă pentru un trai mai bun.

    În 2000 ţara noastră nici nu figura în topul ONU, iar în 2015 a urcat pe locul 17 din 20 de ţări. Cea mai mare diasporă din lume o are India, urmată de Mexic, Rusia, China şi Bangladesh. Ţara europeană cu cei mai mulţi emigranţi este Ucraina de unde au plecat 6 milioane de oameni.

    Populaţia României a scăzut constant în ultimii ani, ajungând ca în anul 2014 să se înregistreze mai puţin de 20 de milioane de locuitori, ceea ce face ca populaţia rezidentă a ţării să fie la nivelul anului 1966, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS)

  • Ministrul afacerilor interne, Dragoş Tudorache, la Viena pentru a prezenta ce face România în gestionarea fenomenului migraţiei. FOTO

    “Ministrul afacerilor interne, Ioan-Dragoş Tudorache a participat sâmbătă, 24 septembrie 2016, la Viena, la reuniunea internaţională ”Migraţia de-a lungul rutei balcanice”, ocazie cu care a reiterat angajamentul României de a susţine eforturile europene de gestionare a crizei migraţiei. Ministrul afacerilor interne a prezentat contribuţia pe care ţara noastră a avut-o la nivel european în gestionarea fenomenului migraţiei şi sprijinirea ţărilor afectate de acest fenomen. Oficialul MAI a subliniat faptul că România are una dintre cele mai importante contribuţii, cu resurse umane şi logistice, în cadrul acţiunilor FRONTEX şi BESA”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Interne, remis duminică MEDIAFAX.

    Ministerul de Interne transmite că, în ceea ce priveşte misiunile FRONTEX, România este al doilea mare contributor după Germania, la acestea în 2016, participând 365 poliţişti de frontieră români. Totodată, începând cu această lună şi până la sfârşitul anului, 14 poliţişti de frontieră iau parte la operaţiunea comună de sprijin a autorităţilor bulgare prin suplimentarea de către statele UE a resurselor detaşate la frontierele terestre ale Bulgariei cu Turcia şi Serbia.

    “În prezent, România are cea mai solidă contribuţie la misiunile desfăşurate de FRONTEX în Bulgaria. Astfel, toţi cei 10 poliţişti de frontieră detaşaţi de Agenţia europeană la frontiera româno-bulgară sunt români, iar la frontiera Bulgariei cu Turcia, dintre cei 68 de poliţişti detaşaţi, 21 sunt români”, potrivit documentului citat.

    În cadrul reuniunii de la Viena, ministrul de Interne român a avut o întâlnire bilaterală cu omologul sârb Nebojsa Stefanović şi a discutat cu comisarul european pe probleme de Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitris Avramopoulos, atât despre fenomenul migraţiei, cât şi despre problematica vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în Canada.

  • Efectele migraţiei externe se văd în migraţia internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiştii şi pensionarii se duc la ţară

    Plecarea românilor la muncă în străinătate, stresul ora­şelor şi crizele economice accen­tuează un trend în­ceput în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri sau să-şi construiască case la ţară.

    Această ruralizare nu ajută foarte mult economia, pentru că se înlo­cuieşte, de exemplu, un venit de 6.000 de lei brut dintr-un oraş dezvoltat care se consumă pe credite, combustibil şi alimente cu un venit mai redus, în timp ce alimentele de la sate provin din auto­consum.

    Efectele migraţiei externe se văd în migraţia internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiştii şi pensionarii se duc la ţară