BusinessMagazin

Tag: medici

  • Guvernul PSD a aprobat coplata în sistemul medical privat

    Proiectul de ordonanţă a fost pus în dezbatere publică la începutul lunii aprilie şi a atras criticile repre­zentanţilor câtorva asociaţii de pacienţi, care au susţinut că aplicarea legii şi în cazul analizelor medicale sau a investigaţiilor de tip CT (computer tomograf) sau RMN (rezonanţă magnetică nucleară) va îngrădi accesul pacienţilor la aceste servicii în privat. În prezent, pentru investigaţiile paraclinice în privat, pacienţii nu plătesc în plus dacă merg cu bilet de trimitere şi pot aştepta câteva luni pe listă, până când sunt fonduri suficiente de la Casa de Asigurări.
     
    Ministerul Sănătăţii dă asigurări că prin contractul cadru care va intra în vigoare la 1 iulie se vor stabili serviciile medicale pentru care intră în vigoare coplata, precum şi un nivel al contribuţiei pacientului.
     

  • Judeţul din România distrus de droguri, unde se droghează şi copii de 11 ani. Canabisul este cel mai consumat drog

    131 de persoane, printre care şi copii, au ajuns în primele nouă luni din 2018 de urgenţă în spitalele din judeţul Timiş, din cauza consumului de droguri. Potrivit medicilor, se droghează chiar şi copii de 11 ani, iar canabisul este drogul cel mai consumat.
     
    Subcomisarul de poliţie Adela Şleam, din cadrul Centrului Antidrog Timişoara, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că doar în primele nouă din 2018, 131 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în unităţile de primiri urgenţe din spitalele din judeţul Timiş, după ce au consumat droguri.

    Judeţul Timiş se află în topul naţional al consumului de droguri, însă reprezentanţii Centrului Antidrog Timişoara au precizat că acest lucru este cauzat de mai mulţi factori.

    “Periodic se fac studii pentru a obţine date relevante cu privire la consumul de droguri. Potrivit ultimului studiu care s-a realizat de către Agenţia Naţională Antidrog, la nivelul judeţului Timiş, 11,1% dintre elevii de liceu au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilicite. Dintre aceştia, 6,8% au consumat cel puţin o dată în ultimele 12 luni, iar 3% au consumat cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. Trendul este uşor ascendent, dar la nivelul judeţului Timiş trebuie să avem în vedere mai mulţi factori. Creşterea aceasta se înregistrează în contextul în care nivelul consumului a crescut în România şi în Europa.

    În ceea ce priveşte locul ocupat de România în domeniul consumului de droguri, suntem printre ultimele ţări din Europa, nu ocupăm locuri fruntaşe. În judeţul Timiş trebuie avut în vedere faptul că ne aflăm în zona de vest a ţării şi este un judeţ care este foarte tranzitat şi în contextul acesta consumul este mai ridicat. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi faptul că este centru universitar şi sunt tineri din mai multe judeţe ale ţării. Bucureşti este pe primul loc la consumul de droguri, Timişul este aproximativ la acelaşi nivel cu Clujul, Constanţa, Braşov. Deci, judeţele care au cumva aceleaşi caracteristici, care sunt centre universitare, în care nivelul de viaţă este destul de ridicat”, a explicat Adela Şleam.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai responsabile companii din România: KMG International – Parteneriatul pentru SMURD

    Motivaţie

    KMG International s-a implicat activ în susţinerea sistemului de sănătate din România, atât prin intermediul parteneriatului său cu SMURD şi ISU, cât şi prin numeroase alte proiecte pe îmbunătăţirea sistemului de sănătate. Anual, KMG International a susţinut SMURD prin diferite donaţii – uniforme pentru voluntari, echipamente medicale, precum şi investiţii în reabilitarea şi dotarea diferitelor facilităţi medicale din ţară şi centre de instruire în situaţiile de urgenţă din România. 

    Descrierea proiectului

    În 2018, KMG International a donat două centre mobile de instruire pentru derularea programelor de formare şi pregătire în descarcerare şi asistenţă medicală de urgenţă destinate paramedicilor SMURD. Cele două centre mobile de instruire au fost prezentate pentru prima dată, înainte de intrarea lor oficială în activitate, elevilor de clasele a VII-a şi a VIII-a din Blejoi, Prahova. 120 de elevi de la şcolile din comună au beneficiat de un curs de prim-ajutor oferit de formatorii de la SMURD.

    Proiectul a fost demarat la începutul anului 2018, pentru ca achiziţionarea şi echiparea corespunzătoare a centrelor să se facă în timp util. Centrele au fost inaugurate pe 25 octombrie, la Blejoi, jud. Prahova; costul total al sponsorizării a fost de 100.000 de dolari.

    Maşinile vor merge în toată ţara, fiind folosite pentru instruirea personalului specializat al SMURD din marile oraşe din România. Centrele vor putea fi folosite atât pentru formarea paramedicilor SMURD, cât şi pentru cursurile de prim ajutor oferite diferitelor persoane – impactarea populaţiei direct şi indirect, prin îmbunătăţirea şi extinderea instruirii în cadrul SMURD.

    Rezultate
    În anul 2017, SMURD a asistat 345.520 de cazuri de urgenţă, 321.971 adulţi şi 32.348 copii, în medie 947 de urgenţe pe zi.

    Profit operaţional în anul 2018
    249,7 mil. dolari

    Valoarea investiţiei
    100.000 dolari

  • Cum a reuşit una dintre cele mai bogate femei din lume să piardă o companie de 9 miliarde de dolari şi să fie ameninţată cu închisoarea

    Elizabeth Holmes a trecut de la una dintre cele mai promiţătoare tinere din Silicon Valley la inculpată într-un caz de fraudă, totul în doar câţiva ani.
     
    După ce a luat lumea prin surprindere anunţând un sistem care ar fi permis testarea sângelui în doar câteva secunde, Holmes, ajunsă acum la 34 de ani, a fost pusă sub acuzare pentru frade împotriva medicilor, pacienţilor şi a investitorilor.


    Potrivit unui anunţ al procurilor, Holmes şi fostul partener Sunny Balwani au “folosit publicitate falsă pentru a încuraja doctorii şi pacienţii să folosească laboratoarele Theranos, în condiţiile în care ştiau că tehnologie nu produce rezultate corecte”.

     

    Planurile femeii care a reuşit să piardă într-un singur an o avere de 9 miliarde de dolari

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.


    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    În 2015, Forbes estima averea sa la 4,5 miliarde de dolari; un an mai târziu, aceeaşi publicaţie o cota cu zero dolari în conturi.

  • Anunţul Sanador în urma deciziei Colegiului Medicilor, în cazul tragediei în care un copil a murit. Decizia spitalului

    Reprezentanţii Spitalul Clinic Sanador precizează că unitatea spitalucească a reziliat imediat după decesul copilului contractele de colaborare cu medicii din echipa operatorie principală.
     
    “Activitatea secţiei de Pediatrie, precum şi a celor 18 linii de gardă permanente care deservesc toate secţiile spitalului, se desfăşoară în continuare în parametri normali pentru a putea rezolva cu succes toate cazurile medicale ale pacienţilor, indiferent de vârsta sau de complexitatea situaţiilor medicale. (…) 
     
    Cercetarea internă realizată de managementul spitalului indică faptul că nevoile medicale intra şi post-operatorii ale pacientului nostru au fost adresate în acord cu practicile curente din chirurgia pediatrică internaţională şi au ţinut cont de toate afecţiunile pacientului anterioare internării în spital, aşa cum rezultă din Foaia de Observaţie, singurul document care înregistrează în mod obiectiv evoluţia pacientului”, potrivit unui comunicat de presă al Spitalului Clinic Sanador, remis marţi MEDIAFAX.
     
    Unitatea spitalicească îşi exprimă întreaga disponibilitate şi deschidere de colaborare cu instituţiile statului implicate în cercetarea acestui caz, precizând că va pune la dispoziţia acestora toate documentele medicale şi informaţiile care să ajute la determinarea exactă a evenimentelor.
     

  • Când sistemul public nu e suficient, intervin companiile. Vodafone a investit peste 800.000 de euro în renovarea şi modernizarea centrelor de transfuzie sangvină din România

    Motivaţie
    România ocupă, conform studiilor, unul dintre ultimele locuri în privinţa numărul donatorilor de sânge constanţi la mia de locuitori. În spitalele din ţară sunt amânate intervenţii chirurgicale, iar persoanele care au nevoie de transfuzii şi produse din sânge întâmpină greutăţi în tratament.
    Anual, peste 600.000 de români au nevoie de sânge şi preparate din sânge. România este într-o criză permanentă de sânge în toate judeţele ţării. În momentele cu încărcătură emoţională, în România apar „vârfuri de donare” în care donatorii asaltează centrele şi iau pe nepregătite personalul medical subdimensionat (logistic, uman).  

    Descrierea proiectului
    Îmbunătăţirea sistemului transfuzional este un proces complex care presupune atât creşterea numărului donatorilor de sânge, cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de donare. O piedică serioasă în procesul de donare era starea deplorabilă în care se aflau centrele de transfuzie sangvină din ţară, potrivit reprezentanţilor Vodafone România. Renovarea şi dotarea lor cu aparatură corespunzătoare au devenit astfel priorităţi.
    În perioada 2014 – 2017, proiectul a acoperit renovarea a 18 din cele 42 de centre de transfuzie sangvină din ţară. Restul de 24 de centre au trecut prin diverse lucrări de renovare şi dotare în perioada 2017 – 2018, finalizarea întregului proiect fiind estimată pentru prima jumătate a lui 2019. Intervenţiile realizate până acum în cele 24 de centre au fost adaptate la necesarul identificat la faţa locului: în 8 centre (din judeţele Argeş, Dolj, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Vaslui şi Vrancea) au avut loc renovarea şi modernizarea traseului donatorului, iar în alte 16 judeţe (Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Brăila, Harghita, Caraş-Severin, Vâlcea, Maramureş, Botoşani, Teleorman, Tulcea, Dolj, Neamţ, Bacău, Timiş, Bihor) a avut loc dotarea cu mobilier medical specific pentru recoltarea sângelui.

    Rezultate
    În fiecare an, peste 418.000 de persoane donează sânge în spaţiile renovate şi dotate cu aparatură modernă prin proiectul „O şansă pentru viaţă – renovarea şi modernizarea centrelor de transfuzie sangvină din România”. Suprafaţa renovată până acum în toate centrele depăşeşte 33.700 mp.
    În prezent, peste 837.000 de pacienţi din România primesc anual sânge recoltat şi prelucrat în condiţii de siguranţă transfuzională, din centrele de transfuzie renovate şi modernizate. Dotarea centrelor prin acest proiect include 118 paturi de recoltare fixe, 18 scaune de recoltare mobile, 21 de echipamente medicale (centrifugi, hemomixere, frigidere de stocare a sângelui, congelatoare medicale şi echipamente medicale), o canapea pentru sala de aşteptare, 297 de scaune pentru zonele de aşteptare, 38 de mese medicale, 10 dulapuri medicale.

    Venituri din servicii (anul fiscal 2017-2018)
    723,6 mil. euro

    Număr de angajaţi
    3.000

    Valoarea investiţiei
    3,7 mil. lei

  • Percheziţii la secţia de Ortopedie a Spitalului Judeţean Neamţ. Medici, suspectaţi de luare de mită

    Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Neamţ a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că percheziţiiel se fac împreună cu procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ.
     
    ”Sunt nişte activităţi în derulare care au loc împreună cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ”, a declarat Sarmiza Fetcu, purutător de cuvânt DGA Neamţ.
     
    Managerul Spitalului Judeţean Neamţ, Codruţ Munteanu, a declarat, la rândul său, că percheziţiile au loc la secţia de Ortopedie şi în ambulatorul de specialitate de pe lângă cabinetul de Ortopedie.
     

  • Daţi jos orice spital care are o vechime mai mare de 30 de ani şi construiţi altul nou. Aşa vor rămâne medicii în ţară

    Marcel Tanţău, medic şi proprietarul centrului medical de gatro-enterologie, hepatologie şi endoscopie digestivă din Cluj, a spus: „Salariile medicilor au crescut, deci nu este o problemă de bani. De acum înainte este o problemă de locul unde-şi desfăşoară medicii activitatea. Trebuie să investim în spitale pentru a aduce înapoi medicii. Spitalele, clădirile medicale nu mai pot fi folosite după 20-30 de ani, pentru că sunt infectate de bacterii”.

    Nu-mi amintesc ca în ultimii 30 de ani statul să fi făcut un spital nou, în schimb a băgat sute de milioane şi poate chiar un miliard de euro în renovări şi renovări.
    Cu banii din aceste renovări s-ar fi putut face spitale noi care să nu fie mâncate de igrasie şi să arate ca acum 100 de ani. 
    De aceea fug românii de spitalele de stat, de aceea medicii, cei tineri, fug de sistemul medical românesc.
    Un doctor cu experienţă, care şi-a format mâna într-un spital actual, de peste 30, de peste 50 de ani, dacă nu chiar mai mult, îşi va apăra locul şi nu se va da mutat. În schimb, cei tineri vor altceva, iar acest război duce la exod, mai puţin banii pe care îi iau medicii.
    Vorbeam cu cineva care îşi plăteşte medici din Bucureşti să vină să consulte într-un oraş la 100 de kilometri de capitală, cu 11.000-12.000 de lei brut.
    Unul din lucrurile cele mai bune care s-au făcut în oraşele mari a fost preluarea fabricilor vechi, dărâmarea lor, iar pe teren construirea de malluri sau proiecte rezidenţiale şi clădiri de birouri. În acest fel, oraşul a căpătat viaţă mai ales pentru tinerele generaţii, cărora locul de muncă al părinţilor, al bunicilor nu le spune nimic.
    O parte din aceste fabrici, care se situau în centrul oraşelor mari, s-a mutat la margine sau chiar în alte oraşe, iar capacităţile de producţie au avut viaţă.
    Mega Image, reţeaua de supermarketuri, a înlocuit în Bucureşti buticurile de cartier, cele care au făcut carieră până în criză. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Mega a avut succes: a venit cu preţuri mai mici decât celebrele buticuri şi cu spaţii mai largi, curate.
    Noile generaţii vor să lucreze în clădiri de birouri noi, cu facilităţile la zi, aşa cum au auzit că este la concurenţă, vor să aibă mallul aproape, iar în viitor apropierea de locuinţă va fi cel mai important criteriu pentru a alege unde şi cu cine să lucreze.
    Generaţia decreţeilor nu a avut de unde alege atunci când a intrat pe piaţa muncii, după 1990.
    Dar noile generaţii au de unde alege, nu mai vor să lucreze în fabricile în care au lucrat bunicii şi părinţii, ci vor să lucreze în spaţii din secolul XXI, cu echipamente complet automatizate, unde să nu te mai murdăreşti de ulei şi vasilină.
    Degeaba ţipă companiile, în special cele româneşti, că nu mai au forţă de muncă. Bineînţeles că noile generaţii au ca primă opţiune să meargă să lucreze în afară. Dar dacă ar avea ca opţiune să lucreze în spaţii de producţie noi, complet automatizate, ca într-o farmacie, s-ar putea ca piaţa vestică, care plăteşte mai bine, să nu fie prima opţiune.
    Bineînţeles că pentru acest lucru trebuie să ai bani. Dar dacă nu ai bani, dacă nu faci rost, dacă nu iei credit de la bancă, nu vei mai avea business, pentru că nu va mai veni nimeni să muncească acolo.
    Peste 4 milioane de români au plecat după 1990 să muncească în afară. În mod cert, ar fi fost şi mai mulţi, cel puţin încă un milion, dacă nu s-ar fi dat jos fabricile vechi, celebrele uzine comuniste din oraşele mari, şi în locul lor nu ar fi apărut clădiri de birouri, malluri sau proiecte rezidenţiale.
    Dacă vrem ca medicii români să rămână în ţară sau cei care lucrează afară să se întoarcă, toate spitalele de peste 30 de ani trebuie dărâmate şi în locul lor construite altele noi.
    La fel este valabil şi pentru alte profesii.
    Clădirile şi capacităţile vechi, îngălbenite şi înnegrite de timp, pline de bacterii şi de unsoare trebuie date jos şi construite altele.
    Asta dacă vrem ca noile generaţii să rămână în ţară. 

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.