Tag: medic

  • Ce se întâmplă în clinicile private: abonaţii reţelelor, trataţi diferit faţă de cei care plătesc pe loc

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
    „Aproximativ 80% din totalul locurilor din cadrul Regina Maria sunt disponibile pentru abonaţi, lunar, la nivelul întregii reţele, iar dife­ren­ţa de 20% este dedicată neabo­na­ţilor“, a explicat Fady Chreih, CEO al re­ţelei de sănătate Regina Maria, al doi­lea cel mai mare jucător de pe piaţa locală.
     
  • Ce se întâmplă în clinicile private: abonaţii reţelelor, trataţi diferit faţă de cei care plătesc pe loc

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
    „Aproximativ 80% din totalul locurilor din cadrul Regina Maria sunt disponibile pentru abonaţi, lunar, la nivelul întregii reţele, iar dife­ren­ţa de 20% este dedicată neabo­na­ţilor“, a explicat Fady Chreih, CEO al re­ţelei de sănătate Regina Maria, al doi­lea cel mai mare jucător de pe piaţa locală.
     
  • Strategie austriacă, pacienţi români

    Spitalul Wiener Privatklinik, cu sediul în Viena, are 145 de paturi, patru săli de operaţie şi nouă centre specializate în diagnosticul şi tratamentul cancerului, chirurgia nervilor periferici, chirurgie ortopedică, traumatologie, chirurgia ochilor. Grupul Wiener Privatklinik (WPK) include însă, alături de spital, o casă de bătrâni cu 110 paturi, un lanţ de farmacii în Cehia, un business de distribuţie de medicamente; per total, acesta generează venituri anuale de aproximativ 80 de milioane de euro. Medicii care practică în spital sunt colaboratori, fiind plătiţi separat faţă de costurile alocate terapiilor; veniturile lor sunt incluse în această cifră. ”Este un sistem similar celui din Statele Unite: există clinica, noi oferim toate facilităţile şi tot ce au nevoie medicii, ei îşi aduc aici propriii pacienţi sau tratează pacienţii pe care îi aducem noi“, a explicat medicul Walter Ebm structura veniturilor la cea mai recentă vizită a sa în România.

    Potrivit medicului, la spitalul WPK ajung anual pentru tratament circa 9.000 de pacienţi, rata de ocupare fiind de 85%; circa 45% dintre pacienţi sunt străini. ”Anul trecut am avut în jur de 600 de pacienţi români, iar numărul lor se dublează în fiecare an“, explică el. Serviciile accesate cu precădere de pacienţii români sunt de ortopedie, boli cardiovasculare şi, mai ales, oncologie. ”Credem că putem oferi consultaţii de la cei mai buni medici pentru fiecare specializare, însă în prezent ne concentrăm mult pe tratamentele de cancer. Terapiile împotriva cancerului implică un tratament interdisciplinar. Pentru astfel de terapii este nevoie de mai mulţi medici. Avem un consiliu pentru astfel de tratamente, în care medici cu mai multe specializări se întrunesc pentru a discuta fiecare caz în parte“, descrie medicul principala arie de concentrare a activităţii spitalului vienez – terapiile adresate diferitelor tipuri de cancer reprezintă aproximativ jumătate din tratamentele pe care le realizează anual pacienţii.

    ”Cred că în prezent tratamentul împotriva cancerului este ultra-specializat; nu mai este ca acum 10 ani, s-a schimbat extrem de mult de-a lungul anilor şi va evolua în continuare“, spune medicul, care dă şi explicaţii. Un astfel de tratament implică o terapie individualizată pentru fiecare pacient – un anumit tratament nu se potriveşte tuturor, variază în funcţie de sex, de vârstă, de tipul de cancer; ”suntem specializaţi pe oferirea acestui tip de tratament şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care oamenii vin în Austria“. El observă că, dat fiind nivelul de noutate al acestor terapii, este dificil pentru pacienţii din aceste ţări să găsească un tratament bun pentru cancer la ei acasă. Oferă ca exemplu în acest sens melanomul (cancerul de piele), care, dacă în urmă cu câţiva ani nu putea fi tratat dacă depăşea o anumită dimensiune, iar majoritatea pacienţilor mureau într-o perioadă scurtă de timp, acum se pot trata. Pe de altă parte, admite medicul, tratamentul este foarte scump. ”Companiile farmaceutice vând aceste medicamente cu un preţ foarte ridicat. Este greu pentru mulţi oameni să plătească pentru un astfel de tratament.“ Medicul oferă ca reper de preţ pentru un tratament (care implică nu doar costul medicamentelor, ci şi pe cel al diferitelor terapii – radioterapie, chimioterapie, intervenţii chirurgiale, imunoterapie) suma de 30.000 – 40.000 de euro pe an, în contextul unei perioade de tratament de lungă durată, ce se întinde pe parcursul mai multor ani. Preţurile practicate în cadrul spitalului privat austriac pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi merg până la 5.400 de euro pentru un pachet de check-up de lux (consultaţii şi analize).

    Pacienţii internaţionali ai clinicii vin mai ales din zona estică – alături de pacienţii români, se află cei care vin din Ungaria, Ucraina, Rusia, până la Kazahstan, Georgia etc. Compania austriacă are şi o reprezentanţă în Bucureşti, cu trei angajaţi, unde pacienţii români pot afla, în română, rapid, informaţiile despre tratamentele posibile, fără să se deplaseze până în Viena pentru o primă interacţiune. Reprezentanţa a fost deschisă în urmă cu doi ani. ”Am luat această decizie ca urmare a conexiunii cu un angajat român, iar acum vrem să extindem colaborarea şi în alte ţări – Rusia, Ucraina, Bulgaria.“ CEO-ul de la WPK consideră că este un model ideal de funcţionare, unul mai bun decât al medicilor care să meargă în anumite ţări pentru a trata pacienţii de acolo. ”Austria are doar 8 milioane de locuitori, România, 20 de milioane, iar Ucraina, în jur de 40 de milioane, ca să nu mai vorbim despre Rusia – doar în zona Moscovei sunt în jur de 20 de milioane de locuitori.“ El este încrezător în expansiunea businessului în baza creşterii numărului de pacienţi din Europa Estică.

    De ce nu au pacienţii acces la aceste terapii noi în ţările lor? ”De cele mai multe ori este o chestiune legată de bani – cât de mult investeşte o ţară în sistemul de sănătate? Cât de mult îşi permite o ţară să investească în sistemul de sănătate? Chiar dacă majoritatea ţărilor aflate în dezvoltare, precum cele estice, au un ritm rapid de creştere economică, banii suplimentari sunt de cele mai multe ori direcţionaţi spre industrie, infrastructură, puţini sunt direcţionaţi în sistemul de sănătate.“ Medicul spune că nu poate să indice un procent ideal din PIB alocat cheltuielilor cu sănătatea, ci subliniază nevoia existenţei unui ecosistem care trebuie să includă şi asigurările private. Adaugă că şi în Austria au acelaşi tip de discuţii legate de finanţarea sistemului de sănătate – incluzându-le pe cele despre tratamentul anticancer, dar şi despre ceea ce se întâmplă cu populaţia din ce în ce mai îmbătrânită. ”Segmentul persoanelor în vârstă este în creştere şi nu sunt suficienţi oameni tineri care să susţină sistemul. Acum vârstnicii au nevoie de îngrijire şi nu există bani pentru acest lucru.“

  • Arhiepiscopul Ioan Robu: România suferă de o lipsă acută de perspectivă, seamănă cu un om care ia tot felul de medicamente fără să se consulte cu niciun medic bun

     Şi-a întors Dumnezeu faţa de la noi? „Cred că răspunsul e dincolo, în diferite feluri ne-am întors noi sau ne întoarcem noi, în fiecare zi poate, faţa de la Dumnezeu, atraşi fiind de idolii acestei lumi. (…) Eu am această convingere că da, după această criză, care nu-i scurtă, se vede, şi nu-i numai la noi, va veni un alt timp, altfel”, a spus ÎPS Ioan Robu pentru Gândul.
     
    „Criza poate să aducă o creştere, cum, e adevărat, poate să ducă şi la o distrugere, dar, în general, o criză bine depăşită aduce înflorire, aduce o creştere”. O viziune optimistă, venind dinspre o instituţie care a trecut printr-un secol greu, prin decenii de asuprire comunistă, dar care a reuşit să rămână un stâlp de rezistenţă.

    Cum era înainte de 1989 Dumnezeu, pentru ortodocşi şi catolici deopotrivă, aduşi împreună nu de aceeaşi religie, ci de suferinţă şi violenţe? „Dumnezeu era la fel şi atunci ca şi acum”, răspunde Ioan Robu, iar cheia a fost mai simplă decât ar crede oricine şi rămâne, şi în zilele noastre, un concept pe care îl înţelegem din în ce mai puţin, ideea de „a fi împreună”. Mai departe, democraţia a adus cu sine un paradox. O Biserică liberă să-şi predice învăţăturile, în care se investesc şi astăzi bani grei, dar care pare tot mai departe de enoriaşii săi, în special de cei tineri.

    Raportul dintre Dumnezeu şi credincioşi apare acum ca un fel de „troc”, în care fiecare îşi face datoria. Divinitatea, pe cea implicită, pentru că „ne-a chemat la existenţă” şi ne poate conduce, în final, „să vedem ceea ce nu am putut cu mintea noastră să ne închipuim”, spune Ioan Robu, citând din Apostolul Pavel. Oamenii, însă, trebuie să treacă un test ceva mai greu. Continuarea dialogului cu Dumnezeu, început în momentul botezului, care poate fi închis în câteva cuvinte simple: rugăciune, participarea la Tainele Bisericii şi, nu în ultimul rând, iubire. O provocare imensă într-o lume a tentaţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Cine este tânăra de 34 de ani care a devenit una dintre cele mai bogate femei din America.Are mai mulţi bani decât Beyoncé sau Taylor Swift

    Katrina Lake, 34 de ani, este fondatoarea Stitch Fix şi a devenit una dintre cele mai bogate femei din SUA care şi-a făcut averea singură, potrivit Business Insider

    Katrina Lake a realizat Stitch Fix, serviciu de shopping online, pornind de la eşecul unei idei de startup. În prezent, potrivit Forbes, Lake deţine 16,6% din acţiunile companiei, care s-a listat la bursă în urmă cu o lună, ceea ce îi aduce o avere de aproape 500 de milioane de dolari, devenind astfel una dintre cele mai tinere şi bogate femei din SUA. Cele două cântăreţe menţionate mai sus au averi impresionante: Swift (280 de milioane de dolari) şi Beyonce (350 milioane de dolari).

    Doar Taylor Swift, 27 de ani, este mai tânără decât Katrina Lake în topul realizat de Forbes.

    Cum a ajuns Lake la această avere?

    A intrat la Stanford, cu intenţia de a deveni doctor, dar a devenit fascinată de economie. Aşa că după absolvire s-a alăturat unei firme de venture capital, sperând să se alăture unui startup care urma să fie finanţat de companie. “Nu am găsit o echipă potrivită pentru mine, dar am întâlnit peste 100 de antreprenori şi mi-am dat seama că toţi erau la fel de necalificaţi ca şi mine. Aşa că dacă voiam să devin acest retailer al viitorului puteam să încep singură”, a declarat Lake.

    A decis să meargă la Harvard Business School apoi ia venit ideea pentru Stitch Fix, un serviciu de fashion personalizat, după ce o altă idee de retail a eşuat. Ea spune că nu a fost uşor şi ca a avut şi noroc, iar azi Lake conduce o companie ce valorează miliarde de dolari.

    Ea a menţionat pentru Entrepreneur.com care sunt cele trei cărţi care au influenţat-o cel mai mult:

    1. It’s Not about the Coffee: Leadership Principles from a Life at Starbucks de Howard Behar
    2. carte de gătit Six Seasons: A New Way with Vegetables de Joshua McFadden
    3. The Evolution of Beauty: How Darwin’s Forgotten Theory of Mate Choice Shapes the Animal World – and Us de Richard O. Prum

  • Prima aplicaţie din România pentru programări online la medic se extinde la nivel naţional

    Lansată în luna iunie a anului 2017, Docbook îşi propune să simplifice şi să înlesnească relaţia pacient-doctor, oferind soluţia programării online, în timp real, direct de pe smartphone sau web. Totodată, utilizatorii pot să consulte disponibilitatea medicilor, competenţele lor profesionale şi pot obţine confirmarea programării, totul în mai puţin de un minut. Aplicaţia este conectată non-stop la toate sistemele de programare ale clinicilor şi cabinetelor medicale private partenere şi permite utilizatorilor să caute doctori după nume, localitate, specialitate, data şi forma de plată acceptată.

    Aplicaţia afişează medicii, ordonaţi prin geolocaţie, de la cel mai apropiat până la cel mai îndepărtat de utilizator, indicând orele şi zilele disponibile pentru programări, precum şi fotografiile lor şi testimoniale despre aceştia, postate de alţi utilizatori. Programarea este gratuită şi poate fi anulată oricând.

    “Clinicile în care îţi poţi face o programare online în mod direct se numără pe degetele de la o mână, în majoritatea cazurilor, fiind nevoie de completarea unui formular, urmând ca primirea confirmării să fie făcută în 24 de ore. Timpul mediul de aşteptare şi programare efectivă în call-center-uri este de 10 minute – asta în cazul în care suni la o singură clinică. Trăim într-un secol al vitezei, în care nimeni nu mai are nici timpul, nici energia necesare conversaţiilor şi aşteptărilor interminabile pentru a obţine un lucru atât de simplu şi de firesc precum o programare la medic. Docbook a venit să răspundă unei nevoi pe care noi înşine o aveam, aceea de a eficientiza pe cât posibil timpul, şi aşa, limitat pe care îl avem. Astfel, un pacient nu este obligat să se limiteze la consultarea opţiunilor dintr-o singură clinică, ci dintr-o întreagă reţea de clinici pe care le avem partenere. În mai puţin de un minut, poate face o evaluare a soluţiilor pe care i le oferim, poate alege, în consecinţă, şi primi confirmarea programării. E atât de simplu”, declară Cristian Barbu, antreprenorul care a dezvoltat Docbook.

    Investiţia în dezvoltarea aplicaţiei se ridică la 500.000 de euro, iar, în acest moment, reţeaua de clinici partenere include 75 de nume, cu 1.800 de medici afiliaţi, din 11 oraşe. Utilizatorii pot face, astfel, programări în clinici precum precum Wellborn, Neolife, Spitalul Monza, Hipocrat 2000, Fundatia Regina Maria, LaurusMedical, Provita sau Medicales.  Până la finalul acestui an, este vizată o dezvoltare atât din punctul de vedere al numărului de clinici, cât şi al oraşelor pentru care aplicaţia va fi funcţională.

    “Estimăm că anul acesta vom fi disponibili pentru pacienţi din majoritatea oraşelor mari  ale ţării, ceea ce, implicit, va creşte exponenţial şi numărul medicilor din care pacienţii pot alege: ne dorim peste 300 de clinici partenere şi peste 8.000 de medici disponibili în aplicaţie. Este un obiectiv realizabil, având în vedere că suntem în discuţii avansate cu un operator medical care deţine o reţea de clinici în 40 de oraşe”, a adăugat Cristian Barbu. 

  • BREAKING: Medicul Mihai Lucan, plasat în arest la domiciliu

    “Impresia mea este că procesul nu este procesul lui Mihai Lucan, Institutului de Transplant din Cluj sau a clinicii private. Este procesul medicinei româneşti. Si poate, cu ocazia asta, şi cu ajutorul dumneavoastrei, trebuie relevat de fapt în ce situaţie se găseşte întreaga medicina românească. Institutul a fost parte unui sistem sanitar. Timp de 20 de ani a fost controlat, evaluat şi, dintr-o dată, în 2016 şi 2017 a devenit un element”…, a declarat Mediul Mihai Lucan la Curtea de Apel.

    Mihai Lucan a fost reţinut în 21 decembrie, iar în 22 decembrie, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis să respingă cererea de arestare preventivă a DIICOT, dispunând cercetarea sub control judiciar. DIICOT a contestat controlul judiciar.

    Magistratul care a respins arestarea a criticat mai multe aspecte reţinute de procurorul de caz, menţionând că probatoriul este superficial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: Medicul Mihai Lucan, plasat în arest la domiciliu

    “Impresia mea este că procesul nu este procesul lui Mihai Lucan, Institutului de Transplant din Cluj sau a clinicii private. Este procesul medicinei româneşti. Si poate, cu ocazia asta, şi cu ajutorul dumneavoastrei, trebuie relevat de fapt în ce situaţie se găseşte întreaga medicina românească. Institutul a fost parte unui sistem sanitar. Timp de 20 de ani a fost controlat, evaluat şi, dintr-o dată, în 2016 şi 2017 a devenit un element”…, a declarat Mediul Mihai Lucan la Curtea de Apel.

    Mihai Lucan a fost reţinut în 21 decembrie, iar în 22 decembrie, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis să respingă cererea de arestare preventivă a DIICOT, dispunând cercetarea sub control judiciar. DIICOT a contestat controlul judiciar.

    Magistratul care a respins arestarea a criticat mai multe aspecte reţinute de procurorul de caz, menţionând că probatoriul este superficial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alexandru Arşinel este audiat la DIICOT ca martor în dosarul medicului Lucan

    „Nu există mulţi medici sau mulţi pacienţi ai domnului Lucan care să nu fi ştiut cum stau lucrurile. Ceea ce nu ştiu mulţi este că POLITICIENI şi de OAMENI CU INFLUENŢĂ ai ultimilor 27 de ani au ştiut şi au profitat de serviciile preferenţiale ale domnului profesor, pentru ei înşişi sau pentru apropiaţi; Domnul Alexandru Arşinel (actor, membru UNPR) şi domnul Victor Socaciu (deputat PSD la acea dată) sunt doar două exemple. Sunt sute altele”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Vlad Voiculescu, după reţinerea medicului Lucan.

    În acelaşi dosar au fost audiaţi, printre alţii, Emil Boc şi Florian Bodog.

    Mihai Lucan a fost reţinut în 21 decembrie, iar în 22 decembrie, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis să respingă cererea de arestare preventivă a DIICOT, dispunând cercetarea sub control judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicul Mihai Lucan a depus plângere penală la Parchetul General împotriva deputatului Emanuel Ungureanu

    În plângerea depusă de medicul Lucan la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), Emanuel Ungureanu este acuzat că a dezvăluit intenţionat şi în mod tendenţios jurnaliştilor informaţii trunchiate, pentru a crea o “presiune mediatică asupra instanţelor de judecată” şi ca să “asigure succesul acuzării”, spun surse judiciare.

    De asemenea, potrivit plângerii, multe dintre informaţiile furnizate de deputatul USR procurorului DIICOT Marian Delcea se bazau, de fapt, pe “analize proprii” ale unor informaţii primite de la diverse surse, date care mai apoi au fost prezentate de acesta presei, în cadrul unor declaraţii publice, chiar înainte ca avocaţii să ia la cunoştinţă faptul ca Ungureanu a fost audiat, precizează luju.ro.

    Aceste informaţii sunt, potrivit plângerii penale, dovedibile prin compararea declaraţiilor de presă care se regasesc în presă cu conţinutul declaraţiilor date de Emanuel Ungureanu la DIICOT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro