BusinessMagazin

Tag: materiale de constructii

  • Horaţiu Ţepeş: „Bilka va rămâne copiilor. N-o văd de vânzare vreodată, decât dacă voi face şi alte afaceri”

    La 34 de ani, el controlează Bilka, companie care este liderul pieţei de produse pentru acoperişuri. A plecat la drum în urmă cu şapte ani având drept capital imaginea sa pe seama căreia a atras creditul din partea furnizorilor, iar cifra de afaceri a crescut cu o medie de 40% pe an. Acum are 130 de angajaţi, hale de producţie cât cinci terenuri de fotbal, vânzări ce ar urma să treacă anul acesta de 30 de milioane de euro şi planuri ca în câţiva ani să deschidă fabrici peste hotare.

    Ţepeş spune că nu are un mentor, că admiră oameni din diferite branşe, de pildă atitudinea lui Warren Buffet de-a lungul timpului dar şi abordarea lui Mittal, ambele fiind exemple de studiat, nu neapărat de urmat, ”depinde de context, conjunctură, tipologia fiecăruia”. Iar cărţi de business citeşte, dar pe unele le abandonează la jumătate, pentru că îi dau impresia că mai mult îl încurcă: ”Anumite cărţi mă pot influenţa negativ, pentru că dacă încep să povestească despre cum să fac exitul, mă încurcă, nu e un gând folositor nici pentru dezvoltarea mea nici a companiei”. Nici sfaturile economiştilor din alte pieţe nu le vede prea folositoare, pentru că experienţele din economiile mature nu se pot aplica total la piaţa locală. ”Dacă citesc într-o carte că o creştere de 40% pe an nu e sănătoasă eu pot aduce un contraargument solid”.

    Spune ferm că nu are niciun motiv pentru a vinde afacerea sau a accepta parteneri, dar a primit după 2009 oferte din partea producătorilor din Europa iar după 2013 au apărut şi fondurile de investiţii cu propuneri de discuţii; ”oferte nu am avut pentru că nu le-am dat curs”. Şi apreciază că valoarea companiei se plasează între 25 şi 40 de milioane de euro. Îşi aminteşte clar de o discuţie din 2009, cu un producător polonez, seara, la cină, care i-a spus că îi poate oferi 0,5 milioane de euro pentru preluare. ”Eu m-am gândit la momentul acela (deşi am dat răspunsul pe loc, n-am făcut o analiză), că 500.000 de euro pot fi scoşi pe dividende în 3-5 ani. Iar 500.000 de euro se cheltuiesc foarte rapid şi nu vedeam nicio eficienţă. Ce am gândit atunci, chiar s-a adeverit. Aşa gândesc şi acum”. Aşa că, spune acum, ”Bilka va rămâne copiilor. N-o văd de vânzare vreodată, decât dacă voi face şi alte afaceri”. Ţinteşte ca în 10-20 de ani să aibă o cifră de afaceri ”mult mai mare decât ceea ce avem acum, un business regional, care se va mişca mult mai greu când va avea 2-3.000 de angajaţi, dar dacă alţii din vest au putut să facă asta noi de ce n-am putea?”

  • Cele mai inovatoare companii din România: AdePlast, gama de produse Aeria cu PorusX

    Elementul de noutate:

    Vopseaua permite vaporilor de apă din pereţi să iasă, însă nu permite apei să intre. Astfel este mult diminuat riscul apariţiei igrasiei sau cel al degradării pereţilor.

    Efectele inovaţiei:

    Primul produs cu PorusX a fost lansat în aprilie 2013, iar gama a fost completată progresiv, până în martie 2014. Compania vizează vânzări de 3 – 3,5 milioane de euro pe acest segment în următorii ani, în acest moment valoarea vânzărilor de vopsele PorusX ajungând la circa 1,5 milioane de euro.

    Descriere:

    Gama de produse PorusX a fost dezvoltată în colaborare cu specialişti germani de la Wacker, în urma unei investiţii de 250.000 de euro, sumă care nu vizează şi investiţiile în laboratoarele companiei. Dincolo de investiţiile în echipamentele de producţie, pentru a putea dezvolta această gamă de produse, compania a deschis un al doilea laborator de cercetare-dezvoltare.

    Primul laborator a fost pus în funcţiune pe platforma de la Oradea, iar pe parcursul anului trecut şi în prima parte din 2014 AdePlast a investit peste jumătate de milion de euro pentru utilarea unui laborator de ultimă generaţie la Ploieşti. „Aici se afla deja în dezvoltare noi serii de produse care urmează să fie testate şi lansate pe piaţă”, afirmă Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast.

    Pentru crearea produsului a fost urmărit aspectul estetic, dar şi uşurinţa cu care se curăţă orice perete după ce este acoperit cu Aeria. Pentru vopselele cu PorusX nu există un patent, dar reţetele de fabricaţie sunt proprietatea AdePlast şi nu pot fi copiate sau reproduse, conform reprezentanţilor companiei.

    „Nu ne considerăm neapărat inovatori, dar am fost puşi încă de la început în situaţia de a inova. Chiar primul sac ieşit din atelierul AdePlast, în 1996, AF – adeziv de faianţă şi gresie, a fost o inovaţie a inginerului chimist, pe atunci partener în companie, Daniel Stefani. Am combinat practic mai multe materii prime şi am creat un produs care se foloseşte şi astăzi la scară mare, apoi am mers pe şantiere să-l promovăm pentru că în acei ani românii foloseau produse cu totul neadecvate”, declară Marcel Bărbuţ.

    Compania a încheiat 2013 cu o cifră de afaceri de 253 milioane de lei, în creştere cu 37,36 % faţă de 2012. Anul trecut a avut loc cea mai mare dezvoltare industrială din istoria companiei, pe baza unui program investiţional de peste 22 de milioane de euro, în urma căruia a adăugat în portofoliul său industrial patru noi fabrici pe cele trei platforme pe care AdePlast le are la Roman (Neamţ), Ploieşti şi Oradea.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • O ieşeancă de 36 de ani face un milion de euro din vânzarea de perdele

    Anamaria Ştefan a vândut de-a lungul anilor tot felul de produse: materiale de construcţii, telefoane mobile sau obiecte tradiţionale indiene. Acum are o afacere cu perdele, draperii şi obiecte decorative din ţesături, promovate printr-o platfomă de cinci site-uri şi 25 de adrese de Facebook. Încasările de anul trecut au fost de 4,7 milioane de lei, iar reţeaua de magazine se extinde, ajungând acum la 24 de spaţii. Miza mare a antreprenoarei este însă exportul, care ar urma să dubleze anul viitor cifra de afaceri.

    Perdele cu design personalizat, pernuţe cu aplicaţii realizate manual în toate formele şi nuanţele, fotolii tapiţate cu aceleaşi material ca draperiile sau cuverturile în tot felul de culori, modele şi materiale au pus stăpânire pe un spaţiu comercial ce ocupă patru niveluri într-o clădire veche din apropierea Gării de Nord a Capitalei.

    Sophia este însă o reţea de 23 de magazine, dintre care 17 sunt francize, iar spaţiul deschis de câteva luni în Bucureşti este un fel de fanion. „După ani buni de căutări şi încercări, acum ştiu exact direcţia în care trebuie să merg, care este nişa mea. Vreau ca Sophia să fie un reper in domeniul decoratiunilor pentru casa.“ Ca să ajungă aici a avut nevoie de ani buni de căutări şi încercări, pentru că, fondată în 2004, firma vindea iniţial produse tradiţionale din India, sub marca Sophia Incredible India.

    Antreprenoarea ieşeancă nu foloseşte un discurs de tip corporatist şi povesteşte deschis despre cum a construit afacerea, care a ajuns să aibă 54 de angajaţi, dintre care 25 lucrează în producţie.

    Anamaria Ştefan se mândreşte cu faptul că Sophia funcţionează de zece ani şi n-a schimbat numele firmei pentru a scăpa de datorii la stat sau furnizori. „Viaţa de antreprenor în România nu e deloc uşoară. A trebuit, la un moment dat, să iau bani de la bancă pentru a plăti TVA-ul şi taxele la stat.“ Mărturiseşte însă că poverile fiscale sunt grele pentru un antreprenor şi principalul beneficiu al exportului este faptul că nu va mai trebui să plătească TVA. Pentru a începe să trimită produse peste hotare a cheltuit deja 65.000 de euro pentru a participa la târguri în ultimul an şi pentru a realiza o platformă cu cinci site-uri, dedicate mai multor ţări.

    Întrebarea „Cum ai intrat în afaceri?“ are un răspuns lung. „Sunt o persoană atipică, întotdeauna mi-a plăcut să fac ce nu fac alţii“, începe povestea antreprenoarea de 36 de ani, care a făcut studii cu profil economic. Se gândeşte câteva clipe şi continuă: „Am crescut lângă un tată care, atunci când aveam 12 ani, a făcut o firmă şi a dezvoltat o reţea de materiale de construcţii. La 14-16 ani mergeam cu el la târguri, la ţară, şi am învăţat ce înseamnă distribuţia, negocierea şi promovarea. Iar acum fac acelaşi lucru, dar la nivel internaţional“.

    La 20 de ani şi-a pierdut tatăl, care i-a lăsat 4.000 de dolari, bani pe care i-a folosit ca să înceapă o afacere cu telefoane mobile, „făcând ceea ce învăţasem deja“. În patru ani firma ajunsese la şapte magazine în Iaşi, Suceava, Bârlad, Târgu Frumos, Paşcani, însă la 26 de ani a ieşit din afacere. După patru ani de activitate i-au rămas tot 4.000 de dolari, cât investise, dar câştigase experienţă.

    Avea însă antreprenoriatul în sânge; s-a gândit că trebuie să facă altceva şi îşi aminteşte că se simţea dintotdeauna atrasă de decoraţiuni. La 26 de ani, a plecat în India, ţară care îi plăcea cu tot universul său, de tradiţii, cultură şi produse.

    Plecase cu puţin peste 1.000 de dolari şi a cumpărat de toţi banii produse, dar a avut marea surpriză că a trebuit să plătească tot pe atât taxele pentru bagaj suplimentar la avion. „Cel care a vândut marfa mi-a împrumutat 1.000 de dolari pentru a plăti taxa“, spune acum; în esenţă, o creditase fără să ştie mai nimic despre ea şi fără garanţii. A încercat marea cu degetul, pentru a vedea cum se vând şalurile de caşmir, eşarfele de mătase şi câteva produse pentru casă; şi a terminat în numai două săptămâni tot ce cumpărase, câştigând de două ori mai mult. A plătit datoria către vânzător şi a cerut şi mai multă marfă.

    La începutul lui 2005 a deschis primul magazin, de 25 mp, în Iaşi, gândit ca un boutique cu specific indian, iar cea mai mare parte a clienţilor erau pasionaţi de cultura orientală.

    După primul târg la care a participat, înainte de a avea măcar un magazin, s-a dus la avocata cu care lucra şi i-a spus că vrea să facă un contract de franciză, gândindu-se la un concept de magazin legat de India. La circa un an după ce a început să vândă şaluri şi eşarfe indiene volumul de mărfuri crescuse atât de mult încât ajunsese să importe cu containerul, iar 40% din valoarea mărfii reprezenta costul de transport.

    Magazinele se numeau Sophia Incredible India, nume pe care l-au păstrat până în 2008. Apoi vreme de trei ani a vândut în paralel obiecte tradiţionale indiene şi produse cu influenţă europeană. „Voiam să rămân fidelă şi clienţilor care doreau produse din India dar şi celor care căutau modernism, fie decoraţiuni pentru case, hoteluri sau restaurante.“

    A plecat în 2011 în Anglia vreme de aproape doi ani şi lucrurile au căpătat contur, găsind direcţia spre care trebuie să se îndrepte. „Am înţeles că dacă vreau să fiu bună pe o nişă trebuie să fac numai acel lucru. Am ales: vreau ca Sophia să fie cea mai importantă reţea de magazine, proprii şi în regim de franciză, de perdele şi draperii din România.“ Cât a stat în Anglia a deschis un magazin aflat într-un orăşel aflat la o distanţă de peste patru ore de mers cu maşina de Londra, care a funcţionat vreme de trei ani, până în toamna acestui an; legătura cu piaţa engleză continuă prin intermediul distribuitorului din Londra.

  • Cu 10% mai mulţi de clienţi în perioada martie – august la Hornbach România

    „În ultima perioadă am înregistrat o creştere cu 10% a numărului de clienţi, semnalele fiind astfel pozitive privind evoluţia noastră”, a declarat Mugurel – Horia Rusu, directorul general al Hornbach România.

    Potrivit afirmaţiilor sale, strategia Hornbach pe plan local are la bază, în primul rând, orientarea către client. Astfel, potrivit studiilor interne, românii tind din ce în ce mai mult să realizeze proiectele de renovare uşoare în regim propriu şi, tocmai din acest motiv, consilierea primită în magazinele de materiale de construcţii şi grădinărit este foarte importantă pentru ei. Hornbach are fiecare magazin are angajaţi şcolarizaţi permanent în aşa fel încât să poată oferi detalii relevante tuturor clienţilor, în funcţie de proiectele pe care aceştia le desfăşoară.

    „Dacă unul dintre clienţi ne semnalează că un concurent de-al nostru are un preţ mai mic la acelaşi produs oferim o recompensă prin serviciul de Garanţie a Preţului”, a mai spus reprezentantul companiei.

    Garanţia Preţului asigură clientul că, dacă a găsit undeva un articol identic la un preţ mai mic, Hornbach îi oferă acelaşi preţ, plus o reducere de 10%, valabil şi în cazul promoţiilor magazinelor concurente, dar exceptând soldurile.

    În plus, pe rafturile magazinelor Hornbach pot fi găsite cu până la 5 ori mai multe produse comparativ cu alte reţele de bricolaj din România. Astfel, permanent, în  fiecare locaţie Hornbach, clienţii au acces la 120.000 de articole diferite, 60.000 pe stoc şi alte 60.000 la comandă.

    „Două dintre atuurile reţelei pe plan local sunt zonele speciale Drive-In şi Grădină. Astfel, magazinele Hornbach sunt singurele de pe piaţă ce dispun de o zona de Drive-In foarte extinsă – 8.500 mp – şi de una special dedicată animalelor de companie şi grădinii – zona Zoo şi Grădină, de asemenea, pe o suprafaţă întinsă – 5.600 mp”, a mai spus Mugurel – Horia Rusu.

    În zona specială Drive-In clienţii pot intra direct cu maşina sau cu camioanele de tonaj redus pentru a încărca rapid şi comod materialele de construcţii grele şi voluminoase. În ceea ce priveşte zona Zoo, aceasta este exact ca un magazin de specialitate (pet shop), consultanţii de aici putând oferi detalii despre specii de peşti, cum trebuie îngrijiţi sau ce hrană se potriveşte unui anumit animal de companie. Zona de Grădină este, de asemenea, foarte bine defintă la Hornbach, având cea mai mare suprafaţă în rândul magazinelor de bricolaj din România, conform reprezentanţilor companiei.

    Mugurel – Horia Rusu a mai adăugat că serviciile unice pe piaţă sunt, de asemenea, parte din strategia Hornbach. Unul dintre acestea este cel de montaj profesionist – prin care clienţii pot solicita o echipă de montatori specializaţi pentru lucrările pe care le întreprind. Pentru acest serviciu garanţia lucrării este de 2 ani, calitatea fiind cea mai înaltă.

    Alte servicii Hornbach sunt de mixare a vopselelor, debitare a lemnului, confecţionare de rame, transport, confecţionare de perdele, serviciul de finanţare.

    În acest moment Hornbach deţine cinci locaţii, dintre care trei în Bucureşti (Berceni – 2007, Militari – 2008 şi Baloteşti – 2010), una în Braşov (2009) şi una în Timişoara (2012). Acestea sunt, în acest moment, cele mai mari magazine de materiale de construcţii şi grădinărit de pe piaţa locală, cu suprafeţe de peste 22.000 de metri pătraţi fiecare.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, reprezentantul companiei a subliniat că Hornbach îşi reconfirmă strategia şi vizează locaţii în oraşele importante ale ţării. „Încă de la intrarea pe piaţa locală, în 2005, ne îndreptăm atenţia către oraşe cu peste 300.000 de locuitori care să permită realizarea unei cifre de afaceri corespunzătoare cu investiţiile efectuate. Astfel, pe lista noastră se află în acest moment oraşe precum Cluj, Sibiu, neexcluzând însă nici Estul Capitalei”, a încheiat Mugurel – Horia Rusu.

    Grupul Hornbach, fondat în 1877, este o afacere de familie şi se numără printre liderii de pe piaţa magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit din Europa.

    Cotată la Bursa din Frankfurt încă din 1987, compania activează în 9 ţări europene (Germania, Austria, Olanda, Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), operând 145 de magazine.

    În România, Hornbach a deschis primul magazin în 2007, iar în acest moment deţine trei magazine în Bucureşti (Berceni, Militari şi Baloteşti), unul în Braşov şi unul în Timişoara.

     

  • Florian Aldea, Carpatcement: ”Un brand cu tradiţie conferă încredere şi stabilitate”

    Doar 3-4% dintre societăţile care au intrat în procesul de privatizare cu cupoane mai există acum pe piaţă, având aceeaşi activitate, cele mai multe dintre ele având însă capital străin, estimează Mircea Coşea. ”A existat o listă cu peste 4.800 de fabrici care intrau în procesul de privatizare cu cupoane, dintre acestea 10-13% fiind considerate strategice”, spune analistul. Sensul la acea vreme era diferit de ce înţelegem acum, referindu-se la capacitatea lor de a acoperi cererea de pe piaţa internă, arată Coşea.

    Umbrela multinaţionalelor a fost pentru fabricile care mai produc şi acum un colac de salvare, având acces la banii de investiţii, forţă de promovare şi pieţe mai mari. Grupul german Carpatcement Holding are în portofoliu trei fabrici de ciment pe plan local, dintre care cea de la Fieni (Dâmboviţa) este prima unitate de producţie de acest fel de pe piaţa românească, fiind înfiinţată la 1914.

    ”Un brand cu tradiţie conferă încredere şi stabilitate”, completează Florian Aldea, preşedinte – director general, al Carpatcement Holding avantajele unei istorii îndelungate de producţie.”Faptul că deţinem fabrica de ciment cu cea mai îndelungată istorie din România ne aduce multiple beneficii, dar şi responsabilităţi. Pe de o parte avantajele se regăsesc în renumele şi tradiţia locului, iar pe de altă parte au fost necesare investiţii majore pentru modernizare”, arată Aldea. Concret, fabrica de la Fieni, care funcţionează neîntrerupt de 100 de ani, a atras investiţii de 90 de milioane de euro, din care aproximativ 11 milioane de euro este valoarea totală a investiţiilor de mediu. ”În momentul achiziţiei fabricii, una dintre principalele instalaţii folosite în procesul de producţie a cimentului – electrofiltrul – era în funcţiune din 1974”, exemplifică Florian Aldea. Instalaţia a fost înlocuită cu una ultramodernă, printr-o investiţie de 2 milioane de euro. În plus, au fost modernizate utilajele de desprăfuire folosite în procesele de producţie, transport şi stocare a cimentului. Astfel, au fost reduse cantităţile de praf eliberat în atmosferă şi emisiile de gaze de ardere, emisii situate cu mult sub limitele maxim admisibile în conformitate cu legislaţia românească şi europeană, conform lui Florian Aldea. Deşi piaţa materialelor de construcţii este încă în contracţie, ”am reuşit să ne poziţionăm ca un brand de calitate nemţească, sinonim cu calitatea, precizia şi promptitudinea. Soliditatea unui brand care inspiră încredere şi durabilitate. Mai ales în industria materialelor de construcţii, este vitală în asigurarea continuităţii businessului şi în dezvoltarea acestuia pe termen lung”, susţine Aldea.

  • Fuziunea care va reconfigura piaţa globală a materialelor de contrucţii

    Pe o piaţă a construcţiilor care nu dă semne de revenire în forţă, numărul fuziunilor şi achiziţiilor a crescut exponenţial în ultimii ani, atât pe plan mondial, cât şi pe plan local. De la preluarea producătorului german de profiluri PVC Gealan de către concurentul său tot neamţ VEKA până la fuziunea locală dintre producătorul de vopsele Fabryo şi producătorul de materiale şi finisaje pentru construcţii Atlas Paints, jucătorii din industria materialelor de construcţii încearcă să muşte o felie cât mai mare din piaţa pe care activează fie prin achiziţii, fie prin unirea forţelor.

    Cea mai importantă tranzacţie anunţată în ultimii 15-20 ani rămâne însă fuziunea dintre cimentiştii Lafarge şi Holcim, cu vânzări cumulate de peste 30 de miliarde de euro anual. Şi totuşi, aceasta este şi tranzacţia cea mai delicată, având în vedere că în mai multe ţări din lume, inclusiv în România, cei doi coloşi controlează cote importante din piaţă, astfel că prin asociere ar ocupa o poziţie dominantă şi s-ar afla într-o situaţie problematică din punctul de vedere al concurenţei.

    În România, cei doi controlează cumulat două treimi din piaţa cimentului, evaluată la 500-600 de milioane de euro anual. În acest context, cele două grupuri au luat decizia să păstreze activele Holcim din România şi să vândă fabricile Lafarge. “Activele (ce urmează să fie vândute – n.red.) au fost selectate în funcţie de trei principii: capacitatea de a îndeplini cerinţele autorităţilor din domeniul concurenţei, fezabilitatea şi viteza de implementare (a vânzării – n.red.), precum şi potenţialul de creare de valoare pentru LafargeHolcim”, afirmă Sabine Wacquez, director adjunct în domeniul relaţiilor cu presa în cadrul grupului Lafarge. După fuziune, noul grup, care se va numi La-fargeHolcim, va rămâne în România cu acti-ve-le Holcim, respectiv două fabrici de ciment la Câmpu-lung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un ter-minal de ciment la Turda, 16 staţii de betoane, 5 staţii de agre-gate, 2 fabrici de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

    Pe de altă parte, cele mai importante active ale francezilor sunt cele două fabrici de ciment pe care le deţin la Medgidia (judeţul Constanţa) şi la Hoghiz (judeţul Braşov), precum şi staţia de măcinare de la Târgu Jiu. Pe lângă acestea, La-farge mai are 15 staţii de betoane în Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Con-stan-ţa, Brăila şi Cluj, pre-cum şi 4 staţii de be-toa-ne mobile, potrivit in-for-maţiilor de pe site-ul com-paniei. Valoarea de piaţă a ac-ti-velor Lafar-ge în România ar putea ajun-ge la cel puţin 500 mil. euro, po-trivit esti-mărilor Ziarului Financiar.

    Într-o perioadă în care piaţa construcţiilor nu reuşeşte să găsească motoare de creştere nici la nivel internaţional, nici pe plan local, care sunt şansele ca elveţienii şi francezii să găsească cumpărători pentru fabricile pe care le-au scos la vânzare pentru a încheia cea mai mare fuziune din industria construcţiilor din ultimele două decenii?
    François Pétry, directorul general al Holcim România, spune că până acum mai multe tipuri de investitori şi-au manifestat interesul de a cumpăra activele la nivel internaţional – de la jucători din industria materialelor de construcţii până la fonduri de investiţii. „Este un proiect extrem de ambiţios, într-adevăr, însă, până la finalizarea fuziunii, Lafarge România şi Holcim România vor rămâne în continuare competitori. În prezent ne desfăşurăm activitatea în mod normal”, spune Pétry. El afirmă că, în opinia sa, activele vor fi vândute la un preţ corect şi nu la discount, în ciuda faptului că în prezent piaţa construcţiilor din întreaga lume continuă să sufere din cauza crizei.

    Săptămâna trecută, Bernard Fontana, directorul general al grupului Holcim, arăta că numărul potenţialilor cumpărători ai activelor pe care elveţienii şi francezii vor să le vândă în cadrul procesului de fuziune s-a dublat în ultima perioadă la peste 100, printre aceştia numărăndu-se firme specializate în investiţii şi companii din industria cimentului, inclusiv unele din pieţe emergente.

  • Vânzările AdePlast au crescut cu 35% în primele şase luni

    “În ciuda vremii din acest an, care nu i-a ajutat deloc pe constructori, am reuşit o cifră foarte bună, care a depăşit creşterea în procente din iunie anul trecut, când am avut un plus de 31%, faţă de 2012. Dar, probabil, una dintre cele mai bune performanţe le-am înregistrat la export, unde am obţinut 1,36 milioane de euro în 6 luni, o creştere de 184%, faţă de jumătatea lui 2013”, a declarat Bărbuţ.

    Topul ţărilor în care exportă AdePlast, ca valoare, este format, în ordine, din Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Belgia şi Polonia, însă rezultate bune s-au obţinut şi în relaţiile cu Moldova, Austria, Liban, Olanda şi Serbia. Materialele exportate, în ordinea valorii comerciale, sunt mortarele uscate, mortarele umede, polistirenul extrudat şi cel expandat.

  • Vânzările Adeplast au crescut cu 65%

    “În acest prim trimestru din 2014, per total business, am reuşit o creştere a vânzărilor cu 65 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu este rău deloc, dar suntem în permanenţă în competiţie cu propriile noastre reuşite, care devin automat pentru noi ţinte ce trebuie depăşite. De aceea suntem acum cu motoarele turate la maximum, în aşteptarea perioadei de vârf a sezonului, pentru ca întreg arsenalul nostru de fabrici de pe cele trei platforme industriale să poată funcţiona din plin”, a declarat proprietarul AdePlast.

    “Pe parcursul anului trecut am dat în folosinţă patru fabrici noi, care nu au avut încă prilejul de a-şi demonstra întreaga forţă. Acum, în 2014, suntem pregătiţi cu toate facilităţile noastre de producţie să livrăm către piaţa românească, dar şi către export. Vizăm în continuare, pe lângă pieţele devenite deja tradiţionale pentru noi, lumea germană a Europei. Vrem ca anul acesta să aducem mai multă valută în România”, a adăugat Bărbuţ.

    AdePlast a început în luna martie producţia şi livrările către piaţa autohtonă şi la export emailuri şi lacuri ecologice pe bază de apă, destinate protecţiei şi decorării suprafeţelor din lemn şi metal. Noua linie de producţie a fost pornită în cadrul fabricii de vopsele şi tencuieli decorative de pe platforma de la Ploieşti, după ce a investit 600.000 euro în modernizarea liniei deja existente.

    Compania deţine nouă fabrici, de mortare uscate, polistiren şi vopsele, situate pe trei platforme industriale, în Oradea, Ploieşti şi Roman.

  • Poliţia Română: Atenţie la furtul din casele aflate în construcţie!

    La data de 10 ianuarie, poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul I.P.J. Alba, sprijiniţi de poliţiştii de ordine publică din cadrul Poliţiei municipiului Alba Iulia, au identificat suspecţii unui furt dintr-o casă aflată în construcţie, la scurt timp de la comiterea faptei.

    În fapt, în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, doi tineri, de 14 şi 21 de ani, ambii din municipiul Alba Iulia, ar fi sustras dintr-un imobil aflat în construcţie, din municipiu, bunuri în valoare de 1.400 de lei (ţevi de cupru, articole sanitare).

    Deşi bunurile au fost valorificate, poliţiştii au reuşit recuperarea parţială a prejudiciului creat, în valoare de aproximativ 600 de lei şi restituirea către partea vătămată.

    În cauză, cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, faptă pedepsită de art. 208 alin 1, 209 alin 1 lit. “a, g şi i” din Cod penal.

    POLIŢIA ROMÂNĂ VĂ RECOMANDĂ:

    Dacă aveţi o casă în construcţie, angajaţi o persoană care să asigure paza proprietăţii, mai ales pe timpul nopţii. Vă poate costa mai puţin decât valoarea materialelor furate.

    Recomandăm celor care deţin astfel de proprietăţi să monteze sisteme performante de închidere a uşilor şi geamurilor iar, acolo unde este cazul, să monteze şi grilaje metalice.

    Sistemele de alarmă sunt eficiente dacă locuinţa aflată în construcţie se află în apropierea altor imobile locuite.

    Nu depozitaţi bunuri de valoare, materiale de construcţii, unelte sau alte obiecte în spaţii care nu prezintă siguranţă, mai ales dacă acestea se află în zone izolate.
     

  • Previziuni 2014: AdePlast vrea să investească în Arabia Saudită

    ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ, fondatorul AdePlast.

    În prima parte a anului vor avea loc discuţii la sediul Adeplast, în vederea unor investiţii în Kuweit, în fabrici similare celor deţinute de AdePlast în România. Pe toată perioada demarării planurilor pentru investiţiile din Arabia Saudită şi Kuweit, produsele AdePlast vor fi exportate către aceste ţări.

    Pentru 2014 compania are în vedere continuarea procesului investiţional. Pe lângă cele 9 fabrici aflate pe cele 3 platforme din Oradea, Ploieşti şi Roman, AdePlast urmăreşte construcţia celei de-a zecea. “AdePlast nu se opreşte şi continuă şi în 2014 seria investiţiilor. Vrem să facem pe platforma de la Ploieşti o fabrică de vată bazaltică de mare densitate pentru termosisteme performante, panouri antifoc şi pentru alte industrii. Investiţia depinde în totalitate de acordarea unui ajutor de  la stat. Avem aprobarea pentru un credit de la BCR de 17.600.000 euro din care 4.500.000 euro reprezintă un credit punte, iar 13.100.000 euro reprezintă valoarea unui credit pe  8 ani şi 6 luni  cu o perioadă de graţie de 2 ani. Pentru aceasta am mărit şi capitalul social de la 3.300.000 lei la 30.000.000 lei”, declară Marcel Bărbuţ.

    Exportul este o direcţie strategică pe care AdePlast se va concentra în 2014. Bulgaria, Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania sau Libanul sunt principalele pieţe pe care compania le vizează. ”Pe plan local am reuşit să avem o foarte bună acoperire, în 2014 ne vom orienta şi către pieţele externe. De la anul fabrica din Oradea va beneficia de un agreement European ETAG 04 şi vom putea să exportăm cantităţi mari în Austria şi Germania. Nu am renunţat nici la ideea preluării  unui producător mic austriac la graniţa cu Germania, pentru a putea livra către marile lanţuri de magazine multinaţionale”, declară Marcel Bărbuţ.

    Pentru anul 2014, AdePlast intenţionează să intre pe piaţa din Arabia Saudită unde urmează să semneze un memorandum de înţelegere până la sfârşitul acestui an. ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  o fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.