BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Modificări ale Codului fiscal care intră în vigoare de la 1 august

    Modificările la Codul fiscal care intră în vigoare începând cu 1 august 2022 sunt impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie, creşterea accizelor la tutun şi băuturi alcoolice şi impozitarea mai mare a câştigurilor din jocuri de noroc.

    Strâns cu uşa de cheltuieli crescute de majorarea preţurilor energiei şi inflaţie în general, dar şi de promisiunea că deficitul bugetar va coborî la sub 3% în 2024, guvernul caută să îşi crească veniturile şi prin modificarea taxării.

    În 2022, prin noile modificări, statul ar urma să încaseze circa 1 miliard de lei în plus la bugetul de stat şi 11 mld. de lei în 2023. Este destul pentru a scădea deficitul bugetar astfel încât în 2024 să ajungă la 3% din PIB? Da, crede guvernul, dacă şi creşterile de încasări la buget prin digitalizarea ANAF merg în grafic.

    În 2022, cea mai mare parte din creşterea încasărilor prin modificarea taxării ar veni din impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim şi din accize. Practic, suprataxarea contractelor part-time se va aplica veniturilor încasate începând cu 1 august. Discuţia este mai veche, pentru că a mai fost o încercare de a suprataxa contractele part-time şi în 2017.

    Guvernul speră că prin această măsură se va scoate la lumină munca la gri. Pe de altă parte, consultanţii fiscali sunt de părere că măsura de impozitare a contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie se va întoarce împotriva guvernului, pentru că mulţi angajaţi care până acum era plătiţi „la gri” vor fi plătiţi la negru. Dacă un angajat avea un contract de muncă de 4 ore, spre exemplu, iar munca prestată era de 8 ore pe zi, el primea în acte salariul de 4 ore şi restul banilor „în plic”. Acum, cred consultanţii, cele mai mari şanse sunt ca angajatul să treacă la munca la negru, adică să rezilieze contractul de muncă de 4 ore şi astfel statul să nu mai primească nici taxele pentru contractul de 4 ore.

    De asemenea, au intrat în vigoare mai multe modificări pentru acordarea facilităţilor fiscale din construcţii şi din agricultură, printre care reducerea plafonului pentru care se acordă facilităţi fiscale angajaţilor din acest sector.

    Până la publicarea modificărilor fiscale în Monitorul Oficial, angajaţii din construcţii şi agricultură cu salariul de sub 30.000 de lei beneficiau de aceste facilităţi. Începând cu salariile din 1 august, plafonul se reduce şi doar angajaţii care câştigă sub 10.000 de lei mai beneficiază de facilităţile fiscale.

     

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Bucuraţi-vă! Guvernul s-a prins că piaţa imobiliară e umflată şi forţează scăderea preţurilor cu 15%, prin noile măsuri fiscale

    Prima institutie care a realizat ca preturile imobilelor trebuie corectate rapid a fost BNR. Octogenarii bancari au experienta crizei anterioare si, avand scoala comunismului in sange, nu mai repeta aceeasi greseala. Am scris acum 9 luni despre semnalul trimis de BNR, aici: https://www.zf.ro/opinii/opinie-dragos-dragoteanu-euroest-invest-de-la-boom-la-criza-bnr-si-a-20312477 Multi citesc, putini inteleg. E treaba lor.

    Dupa ce guvernul a scazut cota de TVA la 19% la 5% pentru apartamentele de pana in 140.000 euro (700.000 lei), tranzactiile imobiliare pana in aceasta suma au crescut considerabil. Constructorii care au avut ceva de vanzare, anterior la preturi mai mici, au ridicat pretul din tastatura si unii chiar au vandut bine, ajutati de inflatie si mai ales de TVA redus. Amanarea cu un an a acestei implementari fiscale le-a picat manusa. Initial au injurat la greu, ulterior au jubilat profund.

    Mai nou, statul s-a saturat sa ofere facilitati dezvoltatorilor imobiliari si a revenit cu un TVA redus de 5% numai pentru apartamentele pana la valoarea de 120.000 euro (600.000 lei). Practic, guvernul a inteles ca a fost prea generos cu pomenile si vrea sa colecteze mai multi bani la buget. Sa vina criza, sa nu vina?

    Concret: 140.000 euro + TVA =166.600 comparat cu 140.000 euro + 5% =147.000 euro inseamna o  diferenta de 19.600 euro. Bani pierduti de statul roman sau castigati de investitorii privati. Suma asta, putea sa insemne mobilarea apartamentului. Mai nou, s-a schimbat…schimbarea! Intre 140.000 euro si 120.000 euro este o scadere de aproape 15%! Cu TVA de 5%, intre 147.000 euro si 126.000, este o diferenta de 21.000 euro. Mai mult decat 19.600 euro. Avantaj client!

    Personal, cred ca e mai mult decat o modificare de TVA. In opinia mea, statul face direct o corectie de pret pentru cele mai cautate apartamente din piata, anticipand viitoarele probleme economice la nivel national. Acesta masura fiscala vine in completarea masurilor bancare instituite de BNR in ultima sedinta de politica monetara. Consumul prin imprumuturi greu returnabile este in atentia ambilor decidenti. Statul si BNR lucreaza mana in mana, chiar daca nu se ”iubesc” la prima vedere.

    Daca mai amintesc si de masura amanarii cu 9 luni a ratelor la banci pentru debitorii care au probleme financiare, lucrurile se aseaza pe trendul normal, de preventie sociala, la nivel guvernamental. Traiasca PSD cu ”remorca” din dotare, PNL. Apropo, nu mai e niciun USR-ist prin Piata Victoriei sa strige ceva…

    Cine pierde? Dezvoltorii lacomi, care au pompat preturile artificial, vor trebui acum sa le ajusteze, daca vor mai dori sa vanda aceleasi apartamente, mai ales in noile conditii de creditare, mult mai scumpe de la luna la luna. Pe potentialii cumparatori nu-i intereseaza deloc ca au crescut preturile materialelor de constructii, atata timp cat ei nu mai pot sa ia credite. Sau, daca totusi sunt eligibili, imprumuturile bancare au devenit costisitoare si prea riscante pentru romanul de rand, iar sumele oferite de banci s-au diminuat considerabil.

    Cine castiga? Paradoxal, dupa parerea mea, castiga investitorii care au asteptat si nu s-au aruncat cu ”turma”, adica sa cumpere cu credit al doilea sau al treilea apartament, mizand ca fac o afacere. Cine a avut rabdare este recompensat de guvern si, spre ciuda multor dezvoltarori, va fi „onorat” si de acestia, cu un pret mai mic, in acord „indicatiile”guvernului. Va reamintesc ca, la orice proiect imobiliar dezvoltatorii castigau cel putin 100%, asa ca va rog sa nu-i plangeti. Inca o duc bine. Au ei grija de profitul lor, voi aveti grija cat le platiti.

    Cine castiga si mai mult? Dupa 30 de ani de imobiliare pot sa spun ca cei mai castigati investitori vor fi aceia care vor avea si mai multa rabdare. Adica nu vor cumpara nici la preturile actuale si vor mai asteapta cel putin… 9 luni. Intre timp, nu se ”naste” nimic nou sub soare, dar daca rusii inchid gazul nemtilor la iarna, reducerea de TVA nici nu mai conteaza. Vor fi apartamente la vanzare ”last minut” la multi dezvoltatori care vor ramane fara cash si vor avea probleme cu bancile. Aviz amatorilor si succes rabdatorilor!

     

    Dragos Dragoteanu, General Manager Euroest Invest


     

     

  • Ciucă: Intră în vigoare încă două măsuri importante prin care protejăm românii

    „De astăzi (vineri – n.r.), intră în vigoare încă două măsuri importante din pachetul <Sprijin pentru România>, prin care protejăm românii afectaţi de creşterile de preţuri”, scrie pe Facebook Nicolae Ciucă.

    Premierul precizează că este vorba despre majorarea valorii tichetelor de masă 50%, de la 20 la 30 de lei.

    De asemenea, el aminteşte că pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei vor primi un ajutor de 700 de lei, după cel acordat în ianuarie celor cu pensii sub 1.600 de lei.

    „Continuăm să implementăm măsuri de sprijin pentru oameni în această perioadă. Misiunea noastră este să trecem cu bine ţara prin crizele multiple care ne afectează şi să demarăm reformele masive asumate prin PNRR”, încheie Ciucă.

  • Programul ”Sprijin pentru România”. Măsuri importante care intră în vigoare de la 1 iulie

    De la 1 iulie, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 22.17 lei la maxim 30 lei per tichet. De asemenea, tot de la 1 iulie, pensionarii cu venituri mai mici sau egale cu 2.000 lei vor primi ajutorul de 700 lei, valabil doar în luna iulie.

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Până la data de 1 iulie, peste 500.000 de români au putut folosi ajutorul financiar din bani europeni pentru achiziţionarea alimentelor necesare.
    Valoarea tichetelor de masă va creşte până la 30 lei
    De la 1 iulie, valoarea nominală maximă a tichetului de masă pe care angajatorii o pot oferi angajaţilor creşte la cel mult 30 lei, pentru fiecare zi lucrată.
    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul pentru promulgarea legii care prevede că voucherele de vacanţă acordate părinţilor pot fi folosite pentru plata taberelor pentru copii, iar valoarea nominală maximă a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 30 de lei.
    Până acum, valoarea unui tichet de masă era de 20,17 lei, iar valoarea totală a tichetelor de masă acordate lunar unui angajat, de 443,74 de lei.
    Pensionarii cu venituri mici vor primi un ajutor de 700 lei în luna iulie
    Guvernul a aprobat la începutul lunii iunie, prin Ordonanţă de Urgenţă, acordarea, în luna iulie, a unui ajutor financiar în cuantum de 700 lei pensionarilor ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 2.000 de lei.
    Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, a anunţat miercuri că taloanele de pensie aferente lunii iulie, care includ ajutorul financiar, au fost tipărite, iar de la 1 iulie se va începe efectuarea plăţilor.
    Potrivit OUG nr. 74/2022, ajutorul financiar se acordă o singură dată, doar în luna iulie.
    Numărul beneficiarilor este de 3,3 milioane de pensionari, potrivit premierului Nicolae Ciucă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coaliţia s-a pus de acord asupra unor creşteri de taxe: Care sunt cele mai importante măsuri fiscale care ar urma să intre în vigoare

    Coaliţia de guvernare a discutat şi aprobat miercuri o serie de măsuri fiscale care urmează să fie luate în periada următoare, legate de majorări de taxe şi impozite. Potrivit informaţiilor ZF, printre măsurile fiscale se numără reducerea la jumătate a plafonului de 1 mil. de euro pentru microîntreprinderi, creşterea accizelor la tutun, majorarea TVA-ului pentru HoReCa, dar şi scăderea pragului pentru locuinţele la care se aplică un TVA de 5%.

    Cele mai importante măsuri din acest pachet prevăd:

    • Reducerea plafonului pentru impozitarea microîntreprinderilor de la 1 mil. de euro la 500.000 de euro;
    • Creşterea TVA de la 5% la 9% pentru HoReCa;
    • Scăderea plafonului pentru TVA de 5% la locuinţe;
    • Creşterea TVA pentru băuturi carbogazoase cu zahăr de la 9% la 19%;
    • Creşterea accizelor la tutun şi alcool;
    • Impozitarea cu 1% a vânzării unei locuinţe deţinută mai mult de 3 ani şi cu 3% a locuinţei deţinute mai puţin de 3 ani;
    • Creşterea impozitelor pe proprietate;
    • Creşterea impozitului pe câştiguri din jocuri de noroc la 40%

    Coaliţia de guvernare nu a prezentat încă public proiectul modificărilor fiscale. Surse apropiate situaţiei au confirmat, pentru ZF, că dacă nu săptămâna aceasta, cel târziu săptămâna viitoare va fi publicată lista finală a măsurilor fiscale şi proiectul va fi lansat în dezbatere publică. În cursul zilei de joi sau vineri mai are loc o discuţie informală în coaliţie, urmând ca după aceea proiectul să fie prezentat public şi lansat în consultare

    Deoarece discuţiile încă nu s-au finalizat, în acest moment nu există o estimare clară a încasărilor suplimentare generate de setul de măsuri şi nici momentul din care acestea se vor aplica. Calculele pe baza datelor din piaţă şi a informaţiilor publice arată însă că numai din cele patru măsuri prezentate anterior de ZF (majorarea taxelor pentru tutun, sucuri, jocuri de noroc şi dividende) ar aduce, într-un an întreg, cel puţin 1 miliard de euro în plus la bugetul de stat.

    În piaţa producţiei de băuturi răcoritoare nealcoolice, de ape minerale şi alte ape îmbuteliate activează circa 400 de companii, care au o cifră de afaceri totală anuală de 7 miliarde de lei. În acest moment, sectorul plăteşte, în total, circa 630 mil. lei TVA la  bugetul de stat. Jucătorii din piaţă au declarat anterior  că măsura creşterii de TVA pentru aceste produse nu este binevenită.

    Câştigurile din jocuri de noroc sunt în acest moment impozitate în funcţie de valoarea câştigului cu cote de impozitare de 1%, 16% şi 25%. Câştigurile care sunt sub 66.750 de lei se impozitează cu 1%, iar câştigurile care depăşesc 445.000 de lei sunt impozitate cu 25%, pentru ce trece de această valoare.

  • ASF şi Ministerul de Finanţe au lansat raportul OECD privind piaţa de capital din România. Printre măsurile recomandate pentru dezvoltarea pieţei autohtone se numără îmbunătăţirea condiţiilor de listare, creşterea lichidităţii pieţei secundare şi creşterea rolului investitorilor instituţionali

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Ministerul Finanţelor au lansat luni „Raportului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) privind piaţa de capital din România: pregătirea unei strategii naţionale”, care cuprinde un set de recomandări ale organizaţiei internaţionale care privesc precădere îmbunătăţirea cadrului instituţional, juridic şi de reglementare, în vederea valorificării oportunităţilor de dezvoltare a pieţei autohtone.

    „Unul dintre cele mai importante proiecte destinate pieţei de capital româneşti se află în linie dreaptă. (…) OECD, consultantul tehnic, a venit cu o analiză şi cu câteva recomandări către cei implicaţi direct în dezvoltarea pieţei de capital. Alături de Ministerul de Finanţe, vom analiza împreună şi îngloba în cadrul Strategiei pieţei de capital recomandările şi măsurile făcute de OECD. Ne dorim ca piaţa de capital să fie o platformă care să genereze dezvoltarea, iar bursa să fie un barometru al economiei româneşti. Suntem încredinţaţi că printr-un efort comun vom identifica cele mai potrivite direcţii pentru împlinirea pieţei de capital autohtone”, spune Gabriel Grădinescu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Acesta a fost prezent luni în cadrul evenimentului de lansare a raportului, alături de Gabriel Grădinescu, vicepreşedinte al ASF, Mario Nava, director general, DG REFORM din cadrul Comisiei Europene, Carmine Di Noia, Director for Financial and Enterprise Affairs, OECD, Ovidiu Petru, Director general, Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare, ASF, Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Rodica Popa, Director general al CCP.RO Bucharest, Horia Gusta, Preşedinte al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), Ana Bobîrcă, Vicepreşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) şi Daniela Şerban, Preşedinte al Asociaţiei pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă din România (ARIR).

    Autoritatea de Supraveghere Financiară derulează, în colaborare cu Ministerul Finanţelor, proiectul privind „Strategia naţională pentru piaţa de capital”, finanţat din fonduri europene, având drept consultant Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Perioada de implementare este 2022-2026.

    „Aş spune că statul român are un rol fundamental în cadrul dezvoltării pieţei de capital. Avem 216 companii de stat care generează undeva la 7% din PIB-ul României, angajează undeva la 83.000 de angajaţi, ceea ce reprezintă o componentă socială majoră, 18 dintre acestea sunt listate deja la Bursa de Valori Bucureşti şi cred că Guvernul României ar trebui să-şi continue eforturile înspre a prioritiza şi a pregăti drumul acestor companii pentru spre Bursa de Valori Bucureşti, astfel încât ele să devină mai transparente şi mai puternice în termeni de valorizare”, a declarat luni Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

    În acest sens, Mihai Precup a dat exemplul Hidroelectrica, listare care se află acum pe lista PNRR. Finanţele se aşteaptă ca odată ajunsă pe Bursa de la Bucureşti, Hidroelectrica să devină cea mai valoroasă companie românească în termeni de capitalizare bursieră şi, probabil, al treilea cel mai mare producător de energie din Europa.

    „Companiile româneşti deţinute de statul român pot juca un rol extrem de important în dezvoltarea pieţei de capital. Un alt factor pentru dezvoltarea pieţei de capital reprezintă titlurile de stat”, a mai spus secretarul de stat, care a menţionat şi alte măsuri avute în vedere pentru dezvoltarea pieţei de capital locale.

    „Recomandările OECD sunt cât se poate de de bun simţ şi de comune pentru dezvoltarea unei pieţe de capital. Am lucrat în Franţa mai mulţi ani, am lucrat în Luxemburg în cadrul Băncii Europene de Investiţii şi am interacţionat foarte mult cu companii din afara României. Ceea ce găsim ca recomandări este realizabil şi în linie cu ce vedem în celelalte ţări dezvoltate. La Ministerul de Finanţe am început deja să ne concentrăm într-un fel pe implementarea acestor măsuri. Vă dau câteva exemple. Vorbim despre acest fond de fonduri care se va face împreună cu Fondul European de Investiţii şi care este prevăzut în strategia dezvoltării pieţei de capital. Vorbim despre implementarea legii 109 cu privire la profesionalizarea consiliilor de administraţie ale companiilor de stat, să avem membri independenţi politic în consiliile de administraţie, oameni care ştiu despre ce este vorba în cadrul acelor companii. O parte din aceste companii au trecut prin acest proces. La Ministerul de Finanţe am lansat deja procesul pentru fondurile de garantare care sunt în coordonarea noastră directă şi de care mă ocup în mod direct”, spune Precup.

    Analiza OECD a fost întocmită de o echipă condusă de Serdar Çelik, Şef interimar al Diviziei de guvernanţă corporativă şi finanţe corporative din cadrul Direcţiei OECD pentru afaceri financiare şi companii, compusă din Thomas Dannequin, Adriana de la Cruz, Carl Magnus Magnusson, Alejandra Medina, Tugba Mulazimoglu şi Yun Tang. Raportul a fost elaborat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene prin intermediul Direcţiei Generale de sprijin a reformelor structurale (DG REFORM).

  • Cel mai puternic avertisment la ora actuală: Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie avertizează Europa să se pregătească pentru o tăiere integrala a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă

    Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat că Europa trebuie să se pregătească imediat pentru întreruperea completă a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă, îndemnând guvernele să ia măsuri pentru a reduce cererea şi a menţine deschise centralele nucleare vechi, a raportat Financial Times.

    Fatih Birol, şeful AIE, a declarat că decizia din ultima săptămână a Rusiei de a reduce livrările de gaz către ţările europene ar putea fi un precursor al unor noi reduceri, deoarece Moscova încearcă să câştige „un avantaj cheie” în contextul războiului cu Ucraina.

    „Europa ar trebui să fie pregătită în cazul în care gazul rusesc este oprit complet”, a spus Birol pentru Financial Times.

    „Cu cât ne apropiem de iarnă, cu atât înţelegem mai bine intenţiile Rusiei”, a spus el. „Cred că reducerile sunt orientate spre evitarea umplerii depozitelor din Europa şi creşterea influenţei Rusiei în lunile de iarnă.”

    AIE, care este finanţată în principal de membri ai OCDE, a fost anul trecut unul dintre primele organisme oficiale care a acuzat în mod public Rusia că a manipulat livrările de gaz către Europa în contextul invaziei Ucrainei.

    Birol a declarat că măsurile de urgenţă pe care ţările europene le-au luat săptămâna aceasta pentru a reduce cererea de gaze, cum ar fi exploatarea vechilor centrale electrice pe cărbune, sunt justificate de amploarea crizei, în ciuda preocupărilor legate de creşterea emisiilor de carbon.

    Creşterea exploatării cărbunelui va fi „temporară” şi va contribui la menţinerea rezervelor de gaz pentru încălzire în timpul iernii, a spus Birol. Orice emisii suplimentare de CO₂ provenite din arderea cărbunelui vor fi compensate de o accelerare a planurilor Europei de a reduce dependenţa de combustibilii fosili importaţi şi de a creşte producţia de energie din surse regenerabile.

    Europa şi-a redus dependenţa de gazul rusesc la aproximativ 20% din totalul livrărilor în contextul crizei din Ucraina, de la nivelul anterior de aproximativ 40%, potrivit companiei de consultanţă ICIS. Cu toate acetea, blocul a început să folosească alte opţiuni pentru diversificarea aprovizionărilor, cum ar fi mărfurile maritime de GNL.

  • PNL: Creşterea preţului carburanţilor, temperată prin măsuri fiscale. MF să analizeze pârghiile

    Creşterea preţului carburanţilor poate fi temperată prin măsuri fiscale, transmit liberalii. PNL arată că Ministerul Finanţelor trebuie să analizeze pârghiile prin care poate să acţioneze pentru a induce o scădere a preţului de la pompă.

    „Creşterea preţului carburanţilor poate fi temperată prin măsuri fiscale. Ministerul Finanţelor trebuie să analizeze pârghiile prin care poate să acţioneze pentru a induce o scădere a preţului de la pompă”, transmit liberalii, în replică la cererea social-democraţilor.

    Potrivit PNL, în paralel este nevoie de analize din partea Consiliului Concurenţei şi a ANPC.

    „Însă guvernul, în urma acestor rapoarte, poate interveni asupra preţului numai prin intermediul Ministerului Finanţelor (fie că vorbim de reducerea accizelor, a TVA, impozitarea profitului sau plafonarea preţurilor). Sunt măsuri ce ţin de fiscalitate, nu de producţie, nu de calitatea serviciilor. Ministrul Finanţelor, domnul Adrian Câciu, trebuie să prezinte o analiză publică asupra scenariilor de intervenţie rapidă asupra preţului. Sunt necesare şi analizele Consiliului Concurenţei şi ale ANPC. E nevoie să privim toţi cu responsabilitate şi pragmatism problema preţurilor pe această piaţă şi să ne asumăm cele mai bune măsuri fiscale în perioada imediat următoare”, se mai arată în postarea PNL.

    Stabilirea unui preţ maximal la clientul final sau limitarea adaosului comercial pe tot lanţul comercial, de la producător la benzinărie sunt variante care ar trebui discutate de urgenţă în cadrul Coaliţiei de guvernare, au transmis anterior social-democraţii.

  • FMI cere guvernului să ia măsuri de reformă şi creştere a taxelor pentru a strânge 2% din PIB: excepţiile fiscale trebuie eliminate- taxa pe dividend este prea mică, iar impozitul pe microîntreprinderi trebuie reformat: taxele pe proprietate trebuie să se refere la valoarea de piaţă a proprietăţilor

    Fondul Monetar Internaţional a avertizat guvernul că trebuie să ia măsuri fiscale-reforma impozitelor şi taxelor şi creştrea lor pentru a reface spaţiul fiscal- sub 3% din PIB şi a preveni astfel deteriorarea finanţelor publice.

    În declaraţia oficială, după analiza făcută la Bucureşti, FMI spune că guvernul trebuie să se uite la impozitul pe dividende- nivelul de impozitare este prea mic, la impozitul pe microîntreprinderi- nivelul de 1 mil de euro este prea mare şi la toate celelalte facilităţi fiscale pe venituri (IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară).

    În privinţa TVA, România are printre cele mai ineficiente sisteme de colectare din Europa, aşa că trebuie luate măsuri pentru creşterea încasărilor din TVA.

    În privinţa taxelor pe proprietate, FMI cere ca proprietăţile să fie evaluate la valoarea de piaţă.

    De asemenea, trebuie taxate veniturile din emisiile de carbon.

    De o lună de zile pe piaţă apar informaţii legate de modificări fiscale pe care le pregăteşte guvernul pentru a strânge mai mulţi bani la buget.

    Deficitul bugetar asumat prin buget este de 5,8% din PIB, dar FMI spune că proiectează un deficit de 6,75% din PIB având în vedere politicile curente.

    Măsurile vizate erau legate de introducerea unui impozit progresiv – veniturile mari să fie impozitate cu un procent mai mare, reducerea nivelului pentru microîntreprinderi de la maxim 1 mil. euro la 500.000 de euro sau chiar 100.000 de euro şi eliminarea facilităţilor fiscale pentru cei din IT, construcţii.

    Până acum nu s-a pus pe masă nimic oficial din partea guvernului.

  • Aliment care a ajutat până acum lumea să ocolească o criză alimentară în toată regula, ar putea fi următorul vizat de măsuri protecţioniste

    Thailanda şi Vietnamul ar trebui să-şi unească forţele pentru a majora preţurile orezului cu scopul de a-şi creşte puterea de negociere pe piaţa mondială, a declarat recent premierul thailandez Prayuth Chan-Ocha, o mişcare care ameninţă să scumpească şi mai mult alimentele pentru consumatorii din întreaga lume, scrie Bloomberg.

    O astfel de mişcare ar fi benefică pentru milioane de cultivatori de orez din cele două ţări care se confruntă cu costuri în creştere, în timp ce preţurile cerealei au rămas modeste, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Prayuth, Thanakorn Wangboonkongchana.

    Ministrul adjunct al agriculturii din Vietnam s-a întâlnit cu oficialii thailandezi pentru a discuta un cadru pentru cooperare.

    Ameninţarea scumpirii orezului vine pe fondul unui val în creştere de protecţionism alimentar şi inflaţie scăpată de sub control.

    Există de asemenea temeri că India şi-ar putea restricţiona exporturile de orez după ce ţara a luat decizii similare în cazul grâului şi zahărului, lovind puternic în piaţa de alimente deja zguduită de războiul din Ucraina.

    O astfel de decizie luată de cel mai mare exportator al lumii într-un moment în care preţurile grâului şi porumbului cresc dramatic ar face ca alte milioane de oameni să sufere de foamete şi ar creşte puternic riscurile legate de inflaţie.

    Guvernul indian ar putea lua în considerare limitarea exporturilor de orez pentru a asigura stocuri locale şi a preîntâmpina o creştere a preţurilor, scria recent Economic Times. Un comitet realizează o analiză produs cu produs a mărfurilor esenţiale, fiind aşteptate măsuri rapide în cazul oricăror semne de creştere a preţurilor orezului.

    Orezul este cereala de bază care ajută lumea să nu se confrunte cu o criză alimentară în toată puterea cuvântului. Spre deosebire de grâu şi porumb, ale căror preţuri au crescut în forţă după invadarea Ucrainei, preţurile orezului s-au menţinut scăzute graţie producţiei solide şi stocurilor existente.

    Situaţia se poate schimba însă dacă India decide să-şi restricţioneze exporturile şi dacă Tailanda şi Vietnamul îşi pun în aplicare planul de cooperare.

    În timp ce Tailanda nu analizează o restricţionare a livrărilor, ţara este dornică să profite de oportunitate în condiţiile în care ţările dependente de importuri caută să-şi asigure rezerve de cereale.

    Exporturile de orez ale ţării beneficiază de pe urma unei redresări a cererii mondiale odată cu relaxarea pandemiei, iar deprecierea monedei acestei la un minim pe cinci ani face livrările sale mai competitive.

    De asemenea, exporturile de zahăr şi pui ale Tailandei vor beneficia de pe urma restricţiilor la export introduse de India şi Malaezia.