BusinessMagazin

Tag: masini

  • Descoperire fără precedent: 230 de maşini de epocă găsite într-o biserică şi un hambar. Vor costa milioane la licitaţie

    O colecţie de 230 de maşini clasice a fost găsită într-o biserică şi un hambar din Ţările de Jos/Olanda.

    Este colecţia pe care Ad Palmen a acumulat-o, în tăcere, timp de peste 40 de ani. De la mijlocul anilor 1960, Palmen a lucrat ca dealer de maşini. A început colecţia cumpărând un Lancia B20 galben. O comoară a cărei existenţă era necunoscută, păstrată de colecţionar doar pentru el însuşi. Acum, executorii au descoperit-o.

    Este considerată una dintre cele mai bine conservate colecţii de maşini din Europa, cu modele rare, inclusiv Alfa Romeo, Maserati şi Ferrari, precum şi mărci germane (BMW, Mercedes-Benz şi NSU) şi britanice precum Jaguar, Aston Martin şi Rolls- Royce sunt prezente şi alături de maşini americane precum Chevrolet, Cadillac şi Ford.

    În colecţie se remarcă un Alfa Romeo 2600 SZ, un Mercedes-Benz 300S Roadster şi un Lancia Aurelia Spider.Potrivit Classic Cars Acutions, starea maşinilor a „rezistat foarte bine testului timpului”.
    Toate maşinile sunt în prezent plasate într-un depozit din Dordrecht şi vor fi deschise publicului timp de trei zile, la sfârşitul lunii mai. Licitaţia va avea loc într-o vânzare online începând cu 19 mai până pe 7 iunie.

    VEZI AICI VIDEO 

  • Veste mare pentru toţi proprietarii de maşini din România. Lucrul pe care toată lumea îl ura devine istorie

    Guvernul a publicat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede digitalizarea înmatriculării sau radierii vehiculelor, anunţă secretarul de stat din Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Dumea.

    „Digitalizarea înmatriculării vehiculelor. În prezent, înmatricularea unui vehicul prevede deplasări la sediile mai multor instituţii şi seturi distincte de documente de întocmit. Şi asta nu neapărat pentru că vor acele instituţii ci pentru că aşa cere legea. Plecând de la nevoia de a salva timp şi resurse, atât pentru cetăţeni cât şi pentru funcţionarii implicaţi, ne-am propus simplificarea accesului la toate serviciile publice din sfera înmatriculării vehiculelor, digitalizarea acestora şi interconectarea instituţiilor implicate. Soluţia este debirocratizarea!

    Prin crearea unor fluxuri interinstituţionale de schimb al datelor, prin interacţiunea beneficiarilor cu cât mai puţine instituţii şi mai ales prin diseminarea datelor relevante către toţi ceilalţi actori implicaţi”, scrie pe Facebook secretarul de stat din Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Dumea.

    El precizează că în grupul de lucru tehnic din cadrul Comitetul pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei, coordonat de Secretariatului General al Guvernului, a fost agreată ca soluţie dezvoltarea unei platforme informatice la nivelul autorităţii de înmatriculare.

    „Aici vor fi posibile toate operaţiunile necesarea încheierii/încărcării de acte de înstrăinare-dobândire a vehiculelor, a transmiterii informaţiilor şi documentelor necesare către organele fiscale locale, precum şi a solicitării înmatriculării/radierii din circulaţie a acestor vehicule, fără a mai fi necesară deplasarea la sediile instituţiilor implicate, eliminând astfel gestiunea de documente fizice şi costurile cu servicii poştale, de deplasare, de multiplicare, etc.

    Datele introduse în platformă vor fi analizate de lucrători din cadrul autorităţii competente de înmatriculare, urmând ca, ulterior efectuării formalităţilor de înmatriculare/radiere, diseminarea informaţiilor către organele fiscale competente să se realizeze prin interconectarea cu sistemul informatic propriu al Ministerului Finanţelor/A.N.A.F., folosind fişiere semnate electronic. Soluţia este, pentru moment, una complementară şi va funcţiona în paralel cu fluxurile actuale. Salvăm timp”, adaugă Dumea.

  • Încă un mare oraş interzice complet de luna aceasta circulaţia maşinilor prin centru. Şoferii vor trebui să ocolească complet

    Luna aceasta, Lisabona va deveni cel mai recent oraş european care va interzice traficul de tranzit din centrul oraşului.

    În cadrul acestui plan, care va fi introdus pentru o perioadă de probă de trei luni, la 26 aprilie, maşinile nu vor mai avea voie să treacă prin centrul Lisabonei, dar nici să se îndrepte spre acesta.

    O zonă mai mare dincolo de aceasta va interzice accesul majorităţii vehiculelor de peste 3,5 tone – inclusiv autobuzelor turistice, dar excluzând toate formele de transport în comun – între orele 8.00 şi 20.00.

    După introducerea zonelor, maşinile care încearcă să traverseze oraşul vor fi direcţionate către un inel semicircular de drumuri principale chiar dincolo de centrul Lisabonei, care va acţiona ca o centură de facto. Deşi planul nu va fi o interzicere completă a circulaţiei auto, ar putea reduce semnificativ traficul prin inima istorică a capitalei portugheze.

    Aceste schimbări se produc într-un mod oarecum timid şi sub radar – viceprimarul pentru mobilitate al Lisabonei, Anacoreta Correia, a subliniat că planul “este dinamic, nu are un final în vedere şi se va schimba pe măsură ce finalizarea lucrărilor avansează.” Iar zonele sunt justificate cu motive pe care chiar şi cel mai avid adept al maşinilor private le-ar putea înţelege sensul.

    În această vară, centrul Lisabonei este supus unor importante lucrări de construcţii majore, inclusiv o extindere a metroului care va crea două noi staţii, instalarea de noi canale de scurgere a apelor pluviale pentru a preveni inundaţiile de-a lungul malului oraşului, reasfaltarea străzilor şi lucrări la canalizare.

     

  • Maşini mici pentru oameni mari

    Când maşinile clasice stau în garaj, fiindcă proprietarii se tem să le conducă pentru ca să nu se deterioreze şi să le scadă valoarea, e bine să existe o rezervă, lucru de care se ocupă o firmă britanică, Little Car Company, scrie The Times. Aceasta construieşte versiuni electrice la scară redusă ale unor vehicule de colecţie, care sunt însă suficient de mari cât să poată fi conduse de posesori, dar prea scumpe să fie lăsate pe mâna copiilor. Little Car Company a pornit la drum cu Baby Bugatti Type 35 şi a continuat cu o versiune de Aston Martin DB5. A trecut apoi la Ferrari, în baza unui acord de licenţă, primul model reinterpretat fiind 250 Testa Rossa, pentru care a folosit planurile originale ale maşinii, construind o ediţie limitată de 299 de exemplare. Versiunile mai mici produse de The Little Car Company nu pot fi folosite pe drumuri publice, dar cumpărătorii se plimbă cu ele pe proprietăţile lor, participă cu ele la curse sau le cumpără ca lucrări de artă şi ca investiţie. Preţurile automobilelor mici încep de la circa 90.000 de euro.

     

  • Prima ţară din Europa care aprobă maşinile ce se conduc singure

    Marea Britanie a devenit prima ţară din Europa care a aprobat tehnologia maşinilor ce se conduc singure.

    Departamentul pentru Transporturi a acordat Ford permisiunea de a folosi tehnologia de asistenţă pentru şofer pe unele dintre maşinile sale Ford Mustang Mach-E de-a lungul celor 3.700 km de autostrăzi din Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor.

    Automobilul cere în continuare atenţie la drum, dar şoferul îşi poate lua mâinile de pe volan şi îşi poate îndepărta picioarele de pe pedale.

    Cei care se află în maşini model Mach-E 2023 se pot abona la serviciul hands-free şi urmează să fie oferite probe gratuite de 90 de zile.

    Aceştia pot seta viteza şi distanţa pe care doresc să o menţină faţă de maşina din faţă, notează Sky News.

    Tehnologia monitorizează marcajele rutiere, indicatoarele de viteză şi condiţiile de trafic pentru a controla direcţia, acceleraţia, frânarea şi poziţia pe bandă.

    Aceasta se activează atunci când maşina detectează autostrada şi se dezactivează când a ieşit de pe autostradă.

    Aprobarea a fost acordată de către Departamentul pentru Transporturi pentru Ford după ce compania a împărtăşit datele vehiculului şi după ce au fost efectuate teste pe drumurile britanice şi, în total, pe 100.000 de mile de drumuri europene.

    Testele din Marea Britanie au inclus trasee cu pericole precum marcaje de bandă uzate, vreme rea şi lucrări rutiere.

  • Care sunt preferinţele românilor care vor să îşi cumpere o maşină

    Românii sunt printre europenii care cheltuie cel mai puţin pe maşinile second hand. Aleg ori maşini ieftine ori foarte scumpe. Intervalul în care românii îşi schimbă cel mai des maşina este de 4-6 ani de la achiziţionare.

    Obiceiurile cumpărătorilor de maşini din Europa variază de la o ţară la alta, deoarece oamenii diferă semnificativ în ceea ce priveşte puterea de cumpărare şi aşteptările pe care le au de la un vehicul. Există însă un aspect care îi uneşte pe toţi şoferii aflaţi în căutarea unei maşini second hand – dorinţa de a beneficia de un preţ cât mai mic.

    Pentru şoferii români, preţul este şi mai important – 44,8% dintre cumpărătorii de pe piaţa auto second hand consideră preţul ca fiind cel mai important factor atunci când iau o decizie de cumpărare.

    Intervalul în care românii îşi schimbă cel mai des maşina este de 4-6 ani de la achiziţionare, marjă care se încadrează în media ţărilor din regiune. 36,5% dintre români tind să-şi cumpere un alt vehicul la 4-6 ani, ceea ce este exact la fel ca în Franţa (36,5%) sau în Polonia (36,6%), potrivit unui studiu carVertical.

    Fiecare al 10-lea cumpărător român caută să-şi schimbe vehiculul între 7 până la 10 ani, interval de timp cu procentaj foarte asemănător cu Ungaria (10,4%). Un sfert dintre români schimbă vehicule la fiecare 1-3 ani, ceea ce este foarte asemănător cu obiceiurile şoferilor din Franţa (25,9%).

    „Mai mult de o cincime dintre respondenţii din România ne-au spus că sunt în proces de cumpărare a primei lor maşini, ceea ce înseamnă că ţara ar putea avea o pondere mai mare de şoferi noi în comparaţie cu pieţele învecinate”, spune Matas Buzelis, şeful departamentului de comunicare al companiei citate.

    Mai mult, 6,1% dintre şoferii români tind să-şi înlocuiască maşina mai rar decât la fiecare 10 ani ceea ce face România mai puţin conservatoare la acest capitol decât Franţa (12,9%), Cehia (10%) sau chiar Italia (7,9%).

    În funcţie de marcă, model, anul de fabricaţie şi starea actuală, o maşină la mâna a doua poate costa de la câteva sute până la câteva zeci de mii de euro. În jur de 8,9% dintre şoferii români decid să-şi cumpere un vehicul de până la 4.900 de lei. În acelaşi timp, în ţări precum Polonia şi Cehia aproximativ 10% dintre şoferii se aşteaptă să cheltuiască nu mai mult de 4.900 de lei pentru o maşină, în timp ce în Ungaria, această pondere este de 10,3%.

    Totuşi, cea mai populară categorie de preţ pentru o maşină second hand în România este cea cuprinsă între 4.900 şi 14.800 lei. Mai mult de un sfert dintre proprietarii de maşini (25,6%) decid să cheltuiască o sumă care se încadrează între aceste limite pentru următoarea lor achiziţie. 15,5% dintre cumpărătorii de maşini second hand au un buget cuprins între 14.800 şi 24.600 lei, în timp ce 16,8% dintre şoferi vizează maşini cu preţuri de 24.600-49.200 lei.

    Când vine vorba de vehicule mai scumpe, 12,2% dintre cumpărătorii de maşini cheltuie sume între 49.200 şi 73.900 de lei. Capitolul la care românii excelează în raport cu restul europenilor este cel al maşinilor de lux – 5,1% dintre şoferii din România au declarat că aleg vehicule care costă între 221.600 şi 295.400 de lei iar 5,6% vehicule de peste 295.400 lei.

    Situaţia economică dintr-o anumită ţară reflectă cât de mult doresc şoferii să plătească pentru un vehicul second hand. În România, Polonia, Ungaria şi Cehia, majoritatea cumpărătorilor cheltuiesc până la 14.800 de lei pe maşini. Aceste cifre sunt mult mai mari în ţările vest-europene, cum ar fi Italia, Marea Britanie şi Franţa, unde majoritatea se încadrează între 24.600 şi 73.900 de lei când achiziţionează un vehicul second-hand.

    Atunci când aleg o maşină, majoritatea şoferilor români sunt îngrijoraţi de starea sa tehnică. Istoricul coliziunilor şi preţul sunt de asemenea printre priorităţile principale. Emisiile de carbon sau ţara de origine a unui vehicul sunt factorii cei mai puţin importanţi.

    Cumpărătorii de maşini second hand acordă prioritate lucrurilor similare în toate ţările chestionate. Starea tehnică, preţul şi siguranţa sunt cei mai importanţi factori pentru şoferii din Ungaria, Italia şi Spania. Cu toate acestea, pentru majoritatea şoferilor români, siguranţa nu este printre priorităţile de top.

  • Care sunt preferinţele românilor care vor să îşi cumpere o maşină

    Românii sunt printre europenii care cheltuie cel mai puţin pe maşinile second hand. Aleg ori maşini ieftine ori foarte scumpe. Intervalul în care românii îşi schimbă cel mai des maşina este de 4-6 ani de la achiziţionare.

    Obiceiurile cumpărătorilor de maşini din Europa variază de la o ţară la alta, deoarece oamenii diferă semnificativ în ceea ce priveşte puterea de cumpărare şi aşteptările pe care le au de la un vehicul. Există însă un aspect care îi uneşte pe toţi şoferii aflaţi în căutarea unei maşini second hand – dorinţa de a beneficia de un preţ cât mai mic.

    Pentru şoferii români, preţul este şi mai important – 44,8% dintre cumpărătorii de pe piaţa auto second hand consideră preţul ca fiind cel mai important factor atunci când iau o decizie de cumpărare.

    Intervalul în care românii îşi schimbă cel mai des maşina este de 4-6 ani de la achiziţionare, marjă care se încadrează în media ţărilor din regiune. 36,5% dintre români tind să-şi cumpere un alt vehicul la 4-6 ani, ceea ce este exact la fel ca în Franţa (36,5%) sau în Polonia (36,6%), potrivit unui studiu carVertical.

    Fiecare al 10-lea cumpărător român caută să-şi schimbe vehiculul între 7 până la 10 ani, interval de timp cu procentaj foarte asemănător cu Ungaria (10,4%). Un sfert dintre români schimbă vehicule la fiecare 1-3 ani, ceea ce este foarte asemănător cu obiceiurile şoferilor din Franţa (25,9%).

    „Mai mult de o cincime dintre respondenţii din România ne-au spus că sunt în proces de cumpărare a primei lor maşini, ceea ce înseamnă că ţara ar putea avea o pondere mai mare de şoferi noi în comparaţie cu pieţele învecinate”, spune Matas Buzelis, şeful departamentului de comunicare al companiei citate.

    Mai mult, 6,1% dintre şoferii români tind să-şi înlocuiască maşina mai rar decât la fiecare 10 ani ceea ce face România mai puţin conservatoare la acest capitol decât Franţa (12,9%), Cehia (10%) sau chiar Italia (7,9%).

    În funcţie de marcă, model, anul de fabricaţie şi starea actuală, o maşină la mâna a doua poate costa de la câteva sute până la câteva zeci de mii de euro. În jur de 8,9% dintre şoferii români decid să-şi cumpere un vehicul de până la 4.900 de lei. În acelaşi timp, în ţări precum Polonia şi Cehia aproximativ 10% dintre şoferii se aşteaptă să cheltuiască nu mai mult de 4.900 de lei pentru o maşină, în timp ce în Ungaria, această pondere este de 10,3%.

    Totuşi, cea mai populară categorie de preţ pentru o maşină second hand în România este cea cuprinsă între 4.900 şi 14.800 lei. Mai mult de un sfert dintre proprietarii de maşini (25,6%) decid să cheltuiască o sumă care se încadrează între aceste limite pentru următoarea lor achiziţie. 15,5% dintre cumpărătorii de maşini second hand au un buget cuprins între 14.800 şi 24.600 lei, în timp ce 16,8% dintre şoferi vizează maşini cu preţuri de 24.600-49.200 lei.

    Când vine vorba de vehicule mai scumpe, 12,2% dintre cumpărătorii de maşini cheltuie sume între 49.200 şi 73.900 de lei. Capitolul la care românii excelează în raport cu restul europenilor este cel al maşinilor de lux – 5,1% dintre şoferii din România au declarat că aleg vehicule care costă între 221.600 şi 295.400 de lei iar 5,6% vehicule de peste 295.400 lei.

    Situaţia economică dintr-o anumită ţară reflectă cât de mult doresc şoferii să plătească pentru un vehicul second hand. În România, Polonia, Ungaria şi Cehia, majoritatea cumpărătorilor cheltuiesc până la 14.800 de lei pe maşini. Aceste cifre sunt mult mai mari în ţările vest-europene, cum ar fi Italia, Marea Britanie şi Franţa, unde majoritatea se încadrează între 24.600 şi 73.900 de lei când achiziţionează un vehicul second-hand.

    Atunci când aleg o maşină, majoritatea şoferilor români sunt îngrijoraţi de starea sa tehnică. Istoricul coliziunilor şi preţul sunt de asemenea printre priorităţile principale. Emisiile de carbon sau ţara de origine a unui vehicul sunt factorii cei mai puţin importanţi.

    Cumpărătorii de maşini second hand acordă prioritate lucrurilor similare în toate ţările chestionate. Starea tehnică, preţul şi siguranţa sunt cei mai importanţi factori pentru şoferii din Ungaria, Italia şi Spania. Cu toate acestea, pentru majoritatea şoferilor români, siguranţa nu este printre priorităţile de top.

  • Decizie neaşteptată: Anunţul gigantului american care a făcut ca valoarea maşinilor Tesla la mâna a doua să se prăbuşească

    Valoarea maşinilor Tesla la mâna a doua s-a prăbuşit de când producătorul de vehicule electrice a demarat o serie de reduceri de preţuri pentru noile modele în ultimele şase luni, potrivit datelor de vânzări, conform Financial Times.

    Valoarea unui Model 3 nou, cu baterie cu autonomie mare, cumpărat în luna ianuarie a acestui an în Marea Britanie pentru 57.435 de lire sterline, se preconizează că va scădea cu 46% până la 31.300 de lire sterline până în ianuarie 2024, potrivit agenţiei de preţuri din industrie CAP HPI.

    Aceasta se compară cu o scădere de doar 4% în 12 luni pentru acelaşi model cumpărat în septembrie 2021, care a costat 48.435 de lire sterline nou şi a ajuns să valoreze 46.300 de lire sterline un an mai târziu.

    Datele Cap HPI se referă la Marea Britanie, una dintre cele mai mari pieţe ale Tesla, dar maşinile grupului american au suferit deprecieri abrupte şi în alte ţări, potrivit directorilor din industrie.

    Deşi valorile maşinilor second-hand au scăzut anul acesta comparativ cu anul 2022, când maşinile vechi se vindeau adesea aproape sau peste preţul lor nou, deprecierea maşinilor Tesla a fost mai mare decât a mărcilor electrice rivale.

    Spre deosebire de scăderea preconizată a valorii unui Model 3 de 46%, un Polestar 2 electric de 50.395 de lire sterline cumpărat în ianuarie va valora aproximativ 33.000 de lire sterline la începutul anului 2024, o pierdere de 17.395 de lire sterline, sau 35%, potrivit previziunilor CAP HPI.

    Deprecierea mai accentuată a modelelor Tesla face potenţial ca maşinile sale să fie mai scumpe în cadrul unor oferte de finanţare decât cele ale rivalilor.

    Acest lucru se datorează faptului că, în cadrul contractelor de leasing sau de achiziţie personală, utilizatorii trebuie să finanţeze valoarea pe care o pierde o maşină pe parcursul perioadei de leasing.

    Acest aranjament, care vizează aproape toate maşinile noi vândute în Regatul Unit şi care este din ce în ce mai popular în Europa şi în SUA, duce la preţuri mai mari pentru vehiculele care suferă o depreciere mai mare.

    Tesla a redus preţurile pentru maşinile noi în China în octombrie, apoi în SUA, Europa şi Marea Britanie în ianuarie şi din nou la unele modele în martie, pentru a genera cerere.

    Directorul executiv Elon Musk a apărat reducerile la începutul acestui an, spunând: “Dorinţa oamenilor de a deţine o Tesla este extrem de mare. Factorul limitativ este capacitatea lor de a plăti pentru o Tesla”.

    De asemenea, Tesla a întâmpinat dificultăţi în a-şi spori operaţiunile de vânzare la mâna a doua, ceea ce înseamnă că maşinile sunt adesea vândute prea ieftin, a declarat Dylan Setterfield, şeful departamentului de previziuni al CAP HPI, lucru coroborat şi de alte persoane din industrie.

    Acest lucru a jucat, de asemenea, un factor semnificativ în scăderea valorii autovehiculelor Tesla la mâna a doua de anul trecut, a adăugat el.

    Tesla stabileşte preţurile la nivel global, spre deosebire de alţi producători care folosesc sucursale sau dealeri locali, care oferă reduceri şi stimulente pentru a contribui la stimularea vânzărilor.

    De asemenea, marca nu are o listă lungă de aşteptare pentru maşinile sale, spre deosebire de rivali precum BMW, ceea ce înseamnă că este mai puţin protejată împotriva unei scăderi generalizate a cererii pe măsură ce condiţiile economice se înrăutăţesc.

    Reducerile operate de Tesla au stârnit avertismente privind un război al preţurilor între modelele electrice, dar până acum directorii constructorilor auto rivali au declarat că nu vor reduce preţurile de vânzare cu amănuntul pentru modelele noi, de teamă că vor provoca o depreciere mai mare pe piaţa second-hand.

    “Sper ca Tesla să continue să reducă la zero, dar noi vom continua să protejăm valoarea vehiculelor noastre electrice”, a declarat directorul general al Renault, Luca de Meo, la începutul acestui an. “Acest lucru distruge valoarea pentru client, cu siguranţă, atunci când faci acest lucru”.

    Doar Ford a redus preţul Mustangului său electric în Europa, în timp ce Mercedes a redus preţul clasei sale electrice E în China, la care iniţial a aplicat un preţ prea mare.

     

  • Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru introducerea de puncte de încărcare electrică şi pe bază de hidrogen în tot blocul comunitar. Planul ar trebui să fie îndeplinit până în 2031

    Autorităţile Uniunii Europene au convenit să instaleze puncte de încărcare electrică şi pe bază de hidrogen în întreaga regiune în următorii câţiva ani, în încercarea de a stimula tranziţia către energia verde, scrie Bloomberg.

    Parlamentul European şi statele membre au ajuns la un acord privind instalarea de staţii de încărcare electrică pentru autoturisme cel puţin la fiecare 60 de kilometri (37 de mile) pe drumurile cheie până în 2026, iar pentru camioane la intervale de 120 km – jumătate dintre acestea ar trebui să fie instalate până în 2028. Până în 2031, staţiile de realimentare cu hidrogen ar trebui să fie implementate cel puţin la fiecare 200 km.

    În aceeaşi săptămână, autorităţile europene au ajuns la un acord istoric pentru a se asigura că toate maşinile noi vândute în UE vor fi lipsite de emisii până în 2035. Lipsa infrastructurii de încărcare este considerată unul dintre principalii factori care împiedică această tranziţie, şoferii invocând lipsa de autonomie. 

    Noile norme „vor garanta că şofatul şi încărcarea unei maşini de nouă generaţie sunt la fel de simple şi convenabile ca şi în cazul unei maşini pe benzină”, a declarat Ismail Ertug, deputatul responsabil cu negocierile. „Trebuie să decarbonizăm sectorul transporturilor, care este încă principala cauză a cantităţilor mari de emisii de carbon”.

    De asemenea, UE vrea să se asigure că 90% dintre vehiculele grele au emisii zero până în 2040.

  • Legile şi impozitele din România au nevoie de actualizări pentru a încuraja maşinile puţin poluante

    Cadrul legislativ şi de impozitare din România are nevoie de o actualizare pentru a susţine trecerea treptată la vehicule mai puţin poluante, susţin specialiştii din domeniu.

    România oferă în prezent unele dintre cele mai generoase stimulente pentru achiziţionarea de vehicule electrice din Europa, în contrast cu ţări-cheie ale Uniunii Europene, precum Germania, Olanda, Franţa şi Suedia, care reduc sau înlătură treptat sprijinul financiar pentru achiziţia vehiculelor hibride sau electrice, arată o analiză a companiei de consultanţă Roland Berger.
    Pe de altă parte, bugetul Rabla Plus, care oferă stimulente financiare pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi hibride, aproape s-a dublat an de an şi a ajuns la 218 milioane euro în 2022.

    „Cu toate acestea, în lipsa altor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcţie de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieţei de autovehicule electrice în România, creând o dependenţă ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung”; avertizează specialiştii.

    Aceştia mai arată că sistemul de impozitare a vehiculelor din România se bazează exclusiv pe capacitatea cilindrică a motorului, fiind acordate reduceri semnificative autovehiculelor hibride şi electrice. Totuşi, nu sunt luate în considerare diferitele tipuri de maşini hibrid ceea ce „favorizează în mod disproporţionat vehiculele hibride faţă de cele complet electrice”.
    „În contrast, alte ţări europene utilizează multipli factori în calcularea impozitului, inclusiv consideraţii privind poluarea şi emisiile de gaze cu efect de seră. Un cadru de impozitare optim pentru România ar putea lua în considerare valoarea autovehiculelor, emisiile de dioxid de carbon şi norma de poluare a acestora pentru a descuraja treptat utilizarea vehiculele poluante”, susţin cei de la compania de consultanţă.

    O altă modificare propusă de specialişti are legătură cu descurajarea utilizării de maşini poluante. Ţări precum Franţa şi Marea Britanie au implementat multiple zone cu emisii scăzute sau emisii zero, în care este limitat accesul vehiculelor foarte poluante.

    În România, ponderea vehiculelor electrice şi a celor hibride plug-in din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a ajuns anul trecut la aproape 12% şi a depăşit pentru prima dată pieţe europene importante precum Italia şi Spania. Cererea şi oferta de maşini electrice au crescut, iar dezvoltarea infrastructurii de încărcare rămâne pe un trend ascedent.