BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Cum a ajuns o echipă de români să se afle în spatele unei premiere la nivel global în domeniul fintech

    Proiectul a pornit la drum de la o altă soluţie, şi ea dezvoltată pentru clienţi internaţionali. Mai exact, în urmă cu un an, Eduard Oneci, absolvent de Politehnică şi antreprenor cu experienţă în zona de marketing digital, s-a întâlnit cu Vasile Burcin, care avea nevoie de un sfat pentru businessul său – o aplicaţie mobilă de fidelizare prin intermediul căreia comercianţii îşi făceau reclamă. „Mobzoid a avut foarte mulţi comercianţi înscrişi în platformă, peste 400, majoritatea fiind din Grecia, iar restul din Franţa şi România. Aceştia îşi făceau reclamă oferind puncte de fidelizare într-o monedă virtuală cu care clienţii îşi puteau cumpăra spre exemplu cafeaua de la restaurantul partener. Practic, comerciantul îşi plătea publicitatea cu cafea”, a povestit Vasile Burcin, fondatorul Mobzoid. El a pornit start-up-ul în 2014 împreună cu un partener din Cipru – Loucas Markides – în urma unei investíţii de peste 60.000 de dolari, Mobzoid fiind o platformă de publicitate online care punea în legătură comercianţii cu publicul lor ţintă.

    Astfel, prin intermediul unei aplicaţii mobile, utilizatorii de Mobzoid erau recompensaţi atunci când interacţionau cu reclamele, platforma funcţionând ca o microeconomie închisă cu propria monedă virtuală. După câţiva ani însă, cei doi parteneri de la Mobzoid aveau nevoie să scaleze businessul, iar trecerea la tehnologia blockchain a fost considerată cea mai bună variantă. „Eduard a venit cu ideea modelului de business bazat pe tehnologia blockchain, iar din 2018 am pornit pe acest drum”, a precizat el. Aşa a luat naştere Zoidcoin Network, un start-up de tehnologie care oferă soluţii complete de blockchain altor companii care vor să se dezvolte în această industrie.

    Practic, start-up-ul a creat un întreg ecosistem din care face parte şi cardul ZoidPay – primul card pentru criptomonede disponibil deja pe piaţă. Mai multe start-up-uri din întreaga lume au strâns bani pentru lansarea unui astfel de card, însă nu au reuşit să şi facă acest pas pentru că s-au bazat pe infrastructura giganţilor care emit carduri bancare, precum Visa sau MasterCard, care nu le-au permis accesul în ecosistem. Unul dintre start-up-uri este TenX, care a strâns 80 milioane de dolari, dar încă nu a livrat nimic pe piaţă.

    „Noi am replicat practic infrastructura Visa pe blockchain. În tranzacţiile de pe blockchain nu sunt intermediari. Utilizatorii folosesc criptomoneda ZCN (zoidcoin) pentru a cumpăra produse şi servicii la preţuri speciale”, a explicat Eduard Oneci, cofondatorul Zoidcoin Network alături de Vasile Burcin şi Loucas Markides.

    Cei trei au investit până acum peste un milion de dolari pentru dezvoltarea soluţiilor Zoidcoin bazate pe tehnologia blockchain, suma incluzând atât capitalul investit, cât şi investiţia în oameni, echipa fiind platită în criptomoneda proprie – ZCN. La dezvoltarea soluţiilor Zoidcoin au lucrat full-time şapte persoane şi cinci colaboratori, la care se adaugă şi boardul de advisori printre care se numără şi Vassilis Nikolopoulos – un specialist în tehnologia blockchain care face studii şi cercetări la nivelul Uniunii Europene.

    Start-up-ul, administrat de compania ZCN ZOID LTD din Cipru, care urmează să aibă şi o reprezentanţă locală, a reuşit să strângă din decembrie anul trecut şi până în prezent fonduri de 250.000 de dolari, prin intermediul ICO (Initial Coin Offering) – metoda folosită pe piaţa de criptomonede, similară celei a unei listări la bursă (IPO – Initial Public Offering) în cazul companiilor tradiţionale.

    De ce să investeşti însă într-un start-up axat pe tehnologia blockchain? „Potenţialul de dezvoltare este imens, în condiţiile în care tehnologia blockchain permite scalarea unor procese complicate la costuri reduse. Pe lângă acest lucru, blockchainul este cea mai sigură tehnologie la momentul actual. Fiind o bază de date descentralizată, în care interacţiunile sunt peer-to-peer, utilitatea este una clară – poate fi implementată în toate domeniile (medical, logistică, transport ş.a.m.d.)”, a subliniat el.

    Potrivit unui studiu realizat de compania de audit şi consultanţă PwC (PricewaterhouseCoopers) anul trecut, patru din cinci executivi au declarat că deja au început să implementeze tehnologia blockchain în sistemul lor actual. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 600 de executivi din 15 ţări din întreaga lume. În acest context, pariul pe care echipa Zoidcoin Network l-a pus în investiţia pentru realizarea unui card de criptomonede şi dezvoltarea unui întreg ecosistem pe tehnologia blockchain are toate şansele, cred fondatorii, să aibă succes la nivel global. De altfel, cardul ZoidPay a fost deja livrat în peste zece ţări din întreaga lume, printre care se numără SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Emiratele Arabe Unite (Dubai) şi Japonia.

    Cum se foloseşte însă cardul ZoidPay? Acesta funcţionează împreună cu aplicaţia mobilă dedicată – ZoidPay Wallet, cu ajutorul căreia utilizatorii pot cumpăra în prezent criptomoneda proprie a start-up-ului, ZCN, dar şi moneda ethereum, urmând ca treptat să fie adăugate şi alte criptomonede în platformă. Walletul ZoidPay transformă totodată într-un POS orice dispozitiv care are integrată tehnologia NFC (Near Field Communication) şi aplicaţia instalată, astfel putându-se realiza transferuri de pe card de la persoană la persoană sau de la persoană la comerciant. Cardul ZoidPay este contacless şi are  un smart chip pentru a putea fi folosit în viitor şi la POS-uri dedicate direct la comercianţi. Start-up-ul tatonează în prezent ideea de a pune pe piaţă POS-uri dedicate pentru cardurile cu criptomenede.

    Soluţia ZoidPay se adresează oricărei companii care oferă produse sau servicii pe blockchain, start-up-ul punând la dispoziţie şi o variantă whitelabel a cardului. Astfel, ZoidPay va funcţiona la fel ca Visa sau MasterCard, companiile putând să îşi pună propriul brand pe card şi să folosească infrastructura tehnologică creată de Zoidcoin. „Până acum am fabricat în total 50.000 carduri şi am livrat deja în peste zece ţări – peste 200 de utilizatori persoane fizice şi opt companii mari care pot deveni clienţi pentru soluţia whitelabel. În această fază nu am trimis carduri decât unor persoane cheie care au influenţă în industria de criptomonede şi cu ajutorul cărora ne vom face mai uşor cunoscuţi. Distribuirea masivă către utilizatori va începe în cursul lunii acesteia”, a punctat Eduard Oneci. Cardul ZoidPay funcţionează deocamdată doar în reţeaua Zoidcoin, start-up-ul urmând să pună la dispoziţie un marketplace descentralizat pentru comercianţi, ZoidShop, astfel încât utilizatorii să poată cumpăra produse direct din platformă. „Suntem în discuţii toţi comercianţii care au fost în Mobzoid. Adopţia lor o vom face treptat. În prima fază, selectăm branduri de renume care pot oferi discounturi semnificative pentru deţinătorii de ZCN (zoidcoin) şi care pot livra comenzile în întreaga lume. O surpriză pe piaţa locală este www.bilet.ro, care va fi pe ZoidShop şi va accepta plata cu criptomonede – ETH şi ZCN tokens”, a precizat el. 

    În plus, start-up-ul va integra şi un sistem de promovare (Zoid Advertising Engine) pentru comercianţi prin care aceştia vor putea oferi diferite reduceri utilizatorilor. „În tranzacţiile de pe blockchain nu sunt intermediari. Utilizatorii folosesc criptomoneda ZCN (zoidcoin) pentru a cumpăra produse şi servicii la preţuri speciale. Oferim un discount de minimum 20% la cumpărăturile cu criptomoneda ZCN – comercianţii primesc în schimb buget pentru publicitate.”

    În prezent, valoarea unui ZCN este fixă, de 0,03 dolari, aceasta fiind însă valoarea din prima etapă de vânzare a criptomonedei, în care ţinta este de a vinde 70 milioane de ZCN în valoare totală de 2,1 milioane de dolari. „Valoarea unei criptomonede este direct proporţională cu produsul şi tehnologia pe care o promovează. Sunt mai multe tipuri de tokeni (reprezentarea tangibilă a unui fapt, a unei operaţiuni, în cazul acesta o monedă virtuală – n. red.). ZCN este un token utilitar, ceea ce înseamnă că utilizatorii noştri îl pot folosi imediat în platformă – e o conexiune clară, directă între tehnologie şi token”, a explicat Eduard Oneci.

    În total, Zoidcoin va avea cinci etape de vânzare, urmând ca în fiecare dintre acestea valoarea unui ZCN să crească până la ultima etapă când acesta va valora 0,06 dolari – ţinta din ultima etapă vizează vânzarea a 50 milioane de ZCN în valoare totală de 3 milioane de dolari. „După ultima etapă de vânzare se va trece la valoarea de piaţă – în momentul listării în cadrul exchange-urilor (platforme de tranzacţionare pentru criptomonede – n. red.). Procesul de cumpărare va fi anunţat pe site, de asemenea urmează o nouă variantă de site care va include şi sistemul de plăţi – cryptocard, wallet şi marketplace.”

    Pe lângă wallet şi marketplace, ecosistemul dezvoltat de Zoidcoin Network include şi protocoale (Zoid Protocols) pentru securitate şi confidenţialitate, care asigură integritatea datelor utilizatorilor în ecosistem, precum şi pentru realizarea plăţilor, tranzacţiile fiind validate mai rapid şi la costuri reduse. 

    Planul Zoidcoin Network este de a crea clustere pentru ZoidPay în întreaga lume, urmând să lanseze oficial cardul pentru criptomonede în mai multe oraşe mari de pe glob, primele pe listă fiind cele din SUA şi Japonia, unde industria de criptomonede este cea mai dezvoltată. Obiectivul start-up-ului este de a încheia parteneriate cu unele dintre cele mai mari platforme de tranzacţionare pentru criptomonede din lume pentru cardul ZoidPay şi celelalte soluţii complementare ale soluţiei whitelabel dezvoltate.

  • Gun Media anticipează afaceri cu 50% mai mari în 2019

    Rezultatele pozitive au venit pe fondul creşterii numărului de clienţi, a volumului de campanii derulate şi a valorii bugetelor gestionate. Cele mai bune rezultate au fost generate de activitatea PPC (Pay-Per-Click), agenţia gestionând bugete de peste 1,25 milioane de euro. Dintre aceştia, 1 milion de euro au fost direcţionaţi către campaniile Google Ads, iar aproximativ 250.000 de euro au mers în campanii Facebook Ads. Valoarea totală a bugetelor gestionate în 2018 a fost de aproximativ 1,3 milioane de euro, în creştere cu 40%, faţă de 2017.

    Agenţia a reuşit şi să atragă mai mulţi clienţi în 2018, ajungând la un portofoliu de 85 de clienţi, în creştere tot cu 40% faţă de 2017.

    Pentru 2019, reprezentanţii businessului şi-au propus dezvoltarea serviciilor SEO, PPC şi Social Media, pe care le oferim prin integrarea unor soluţii de automatizare la care lucrăm cu o echipă de dezvoltatori externă. Credem cu tărie că un mix corect de campanii de marketing online poate genera ROI (Return on Investment) pozitiv pentru orice business cu prezenţă în mediul online.

    Agenţia a înregistrat şi o creştere importantă a numărului de campanii derulate lunar în 2018. Gun Media a derulat anul trecut, în medie 80 campanii în fiecare lună, mult peste media de 50 de campanii simultane din 2017. Pentru anul acesta Gun Media şi propus o medie de minimum 100 de campanii simultan.

    Cofondatorul Gun Media consideră că piaţa locală a fost influenţată pozitiv în 2018 de dezvoltarea comerţului electronic din România şi de clienţii care au înţeles importanţa performanţei campaniilor în raport cu costurile, dar este afectată, în schimb, de lipsa de specialişti.

    În ceea ce priveşte 2019, fondatorul Gun Media consideră că, la nivel de piaţă, se va pune un accent mai mare pe campaniile YouTube Ads, pe campaniile de marketing online integrate, pe automatizări şi AI, dar şi pe Performance Media.
     

  • Cum a reuşit o tânără să transforme un blog într-o afacere de succes

    Antreprenoarea Elena Oglindă a lansat platforma Wineful şi abonamentul la vin în toamna lui 2017, alături de reprezentanţii fondului local de investiţii în start-up-uri V7 Capital, după ce, cu un an înainte, pornise un magazin de cadouri cu vin în online. În noiembrie 2018, businessul s-a extins şi în offline, prin deschiderea winebarului Wineful Tapas & Wine, în urma unei investiţii de 150.000 de euro. Anul trecut, Wineful a înregistrat o cifră de afaceri de 190.000 de lei (cca 40.000 de euro), iar pentru 2019 antreprenoarea prevede că aceasta va ajunge la aproximativ 100.000 de euro. Cât despre winebar, în numai două luni de activitate acesta a avut venituri de 35.000 de euro, iar pentru 2019 aşteptările reprezentanţilor businessului vizează o creştere de până la 300.000 euro. Care este însă povestea Elenei Oglindă şi a „primului şi singurului abonament la vin din România”, după cum spune chiar ea?

    Elena Oglindă a terminat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a început să lucreze în media încă din primul an de facultate, ca editor video la o televiziune, apoi ca digital marketer şi copywriter în câteva agenţii de publicitate. Atrasă fiind de lumea publicităţii, s-a angajat ca marketing manager într-o companie românească de dezvoltare de software, poziţie pe care a ocupat-o mai bine de cinci ani. În paralel, a avut o serie de proiecte antreprenoriale sau de voluntariat: la 18 ani a creat o casă de producţie video în urma unei investiţii primite printr-un program de tip business school; apoi, de la vârsta de 16 ani, timp de peste un deceniu, povesteşte că a fost DJ „prin toate cluburile şi festivalurile din ţară”. S-a implicat şi în organizarea de evenimente muzicale şi a fondat o asociaţie ce se doarea a fi un hub/spaţiu de coworking adresat muzicienilor sau celor interesaţi să înveţe să facă business în domeniul muzical, care nu a atras însă suficiente investiţii pentru susţinerea lui. Printre hobbyurile sale se numără muzica, tehnologia „şi recunosc că şi start-up-urile – îmi place să aduc idei la viaţă”.

    Pasionată dintotdeauna de vin şi interesată să descopere şi să exploreze soiuri şi crame noi, s-a decis să urmeze şi un curs de somelier. Apoi, pentru că i se cereau mereu recomandări de vin, a început un blog în care publica sfaturi despre vinurile pe care să le alegi sau de care să te fereşti. „Astfel am descoperit că exista un public destul de mare interesat de vin, ce nu se regăsea în stilul şi imaginea magazinelor de vin existente în online, şi am reuşit să-l strâng în jurul blogului pe care ulterior l-am transformat într-un magazin online.”

    Magazinul online a fost lansat în toamna lui 2016, cu o investiţie iniţială de aproximativ 8.000 de euro, la care se mai adaugă şi costul cursurilor de specializare, dar şi „timpul investit în crearea businessului”, spune ea. Aceşti bani au fost direcţionaţi în crearea unui website, a accesoriilor personalizate (pahare, suporturi de pahare şi de sticle), în stocul de vinuri şi consumabile şi în marketing.

    Iniţial, oferta cuprindea doar câteva pachete cu sticle de vin, care se încadrau mai mult în zona de cadouri. Antreprenoarea spune că elementul diferenţiator a fost prezenţa ghidurilor, în care erau cuprinse „notele de degustare a vinului, recomandări culinare, recomandări de servire şi povestea cramei de la care vine”. La doar câteva luni distanţă, Elena Oglindă a primit o propunere de parteneriat şi investiţie din partea V7 Capital, companie românească de venture capital. „Am început să lucrăm împreună la ideile comune pe care le aveam şi astfel, pe 1 noiembrie 2017, am lansat un site nou şi serviciul de abonament la vin.” Acesta, explică ea, a apărut din dorinţa de a încuraja clienţii să încerce crame şi vinuri noi şi astfel să îşi educe gustul, dar şi să afle mai multe despre acestea prin ghidurile cu care vine fiecare vin. V7 Capital a venit astfel nu doar cu idei, ci şi cu un aport de 50.000 de euro, investiţi într-un website mai complex, în crearea de produse, accesorii şi consumabile personalizate realizate în număr foarte mare, în dotarea unui studio foto in-house pentru a putea fotografia vinurile noi listate pe site, în stocuri şi în marketing.

    Abonamentul conţine doar vinuri surpriză livrate lunar şi are patru planuri: o cutie cu două vinuri de culoare albă, un pachet cu două vinuri mixte, o cutie cu două vinuri roşii şi una cu patru sticle, care conţine toate sortimentele din celelalte pachete. Vinurile din abonament sunt mereu noi şi ulterior sunt listate pe site la preţ întreg, faţă de cel din abonament, care este redus şi include şi livrare şi materiale gratuite. Preţurile abonamentelor la vin diferă în funcţie de numărul de sticle incluse. Astfel, cutiile cu două sticle costă 100 de lei, iar cele cu patru sticle, 200 de lei. Cel mai des incluse în abonament sunt vinurile liniştite roşii şi albe, seci, pe lângă cupaje, iar soiul cel mai căutat anul trecut a fost Feteasca Neagră, urmat de Sauvignon Blanc; uneori, sunt cereri şi pentru vinuri roze sau spumante. Anul trecut, prin intermediul platformei Wineful s-au vândut peste 15.000 de sticle, iar pentru anul acesta antreprenoarea se aşteaptă ca numărul să se tripleze. „Avem vinuri de la peste 30 de crame din România – cu 30% dintre ele lucrăm direct, dar şi de la aproximativ zece crame internaţionale, vinuri luate prin importatori locali”, descrie antreprenoarea oferta de vinuri.

    La începutul lunii noiembrie 2018, la un an distanţă de la lansarea abonamentului la vinuri, Elena Oglindă a decis, alături de Andrei Creţu şi Iulian Cârciumaru, reprezentanţii V7 Capital (şi fondatori 7card), dar şi împreună cu alţi doi parteneri care s-au alăturat pe parcurs – Cătălin Ivaşcu, cofondator 7card şi Dan Moraru, marketing manager 7card, să extindă conceptul şi în offline, prin deschiderea winebarului Wineful Tapas & Wine, în care au fost investiţi 150.000 de euro. În bar, antreprenoarea spune că cel mai mult sunt consumate vinurile româneşti, roşii, corpolente şi vinurile albe şi roze aromate, cu note fructate, cele mai vândute branduri fiind 1000 de Chipuri, Gramofon şi Catleya. Alături de vinuri, meniul conţine produse şi preparate tradiţionale realizate în România şi în străinătate de micii producători de alimente bio.

    Potrivit descrierii Elenei Oglindă, atât clienţii platformei cât şi cei ai winebarului sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani, în proporţie de 65% femei, cu studii universitare şi job în mediul corporate sau domenii creative, atraşi de locaţiile moderne. În prezent, pe platforma Wineful sunt peste 150 de abonaţi – persoane fizice, precum şi doi clienţi corporate, care asigură 20% din procentul total al abonaţilor. Pe lângă aceştia, există o serie de clienţi care nu sunt abonaţi, dar cumpără frecvent produse din magazinul online. În primele trei luni ale anului, antreprenoarea se aşteaptă la o dublare a numărului de abonaţi, iar pe termen lung, planurile de dezvoltare pentru 2019 includ deschiderea mai multor locaţii fizice în alte oraşe din ţară, dar şi extinderea conceptului de abonament la vin pe plan extern. Cei mai mulţi abonaţi sunt din Bucureşti, urmaţi de cei din Cluj, dar şi de un număr mic de abonamente răspândite în aproape fiecare oraş al ţării. Valoarea bonului mediu în winebarul Tapas & Wine este de 180 de lei. În prezent, procentul clienţilor străini care vizitează winebarul este de aproximativ 10%, „dar cred că asta se datorează şi timpului scurt în care am fost prezenţi pe piaţă”, spune antreprenoarea. Ea crede că după ce businessul va avea o vizibilitate mai mare atât la stradă cât şi în online şi în urma implementării unei campanii de marketing care va avea ca ţintă turiştii şi expaţii, procentul clienţilor străini va ajunge cu siguranţă la 30-35%.

    La nivel de investiţii, anul trecut s-au plasat în dezvoltarea platformei peste 50.000 de euro, iar anul acesta reprezentanţii businessului au bugetată o investiţie similară pentru dezvoltări suplimentare în website şi produse, dar şi pentru a implementa o campanie complexă de marketing. „De asemenea, suntem deschişi în a atrage noi parteneri în business”, spune Elena Oglindă. În prezent, platforma are doi angajaţi, iar winebarul, cinci angajaţi.

    În ceea ce priveşte tendinţele consumatorilor români în materie de vin, antreprenoarea remarcă faptul că în ultimii 3-4 ani a crescut foarte mult curiozitatea consumatorilor de vin, cea de a descoperi crame şi vinuri noi, dar şi de a afla mai multe despre producţia sau degustarea de vin. Astfel, a crescut şi consumul vinurilor premium şi au apărut foarte multe evenimente cu rol educativ sau târguri în care sunt prezentate crame boutique. „Încă nu am ajuns la nivelul în care putem spune că avem un public educat, însă putem spune cu convingere că avem un public curios şi dornic să înveţe, ceea ce ne face să privim pozitiv următorii ani”, crede ea.

    În comparaţie cu pieţele din vestul Europei, Elena Oglindă spune că industria HoReCa ocupă în România un loc „destul de jos, din cauza situaţiei economice şi a incertitudinilor politice care au destabilizat sectorul privat”. Totuşi, vede cu optimism creşterea din ultimii ani a puterii de cumpărare a românilor şi faptul că aceştia au început să îşi dorească locaţii la nivelul celor din Europa de Vest, ceea ce a condus la dezvoltarea şi apariţia de localuri „tot mai diverse, cu designuri moderne, meniuri creative şi, în primul rând, servicii din ce în ce mai bune. Oamenii îşi doresc produse de bună calitate şi să fie serviţi cât mai prompt. De asemenea, creşterea importanţei tehnologiei în influenţarea comportamentului consumatorului a dus la îmbunătăţirea tuturor serviciilor”. Totodată, crede că şi accesul la informaţie sau la exemple de businessuri de succes din afară, dar şi intrarea pe piaţa românească a diferitelor programe de accelerare, finanţare sau specializare destinate start-up-urilor din industria HoReCa sau apariţia unui număr tot mai mare de localuri premium sau cea a ghidului Gault Millau au dus la îmbunătăţirea şi creşterea industriei şi ne poziţionează peste piaţa din sud-estul Europei. 

    Somelier de meserie, Elena Oglindă spune că această meserie a devenit cunoscută în România abia în ultimii ani „şi nu este încă pe deplin înţeleasă nici de către client, nici de către angajator”. Ea adaugă că, în ciuda faptului că au apărut şcoli de somelieri care au dat peste 250 de absolvenţi, „observăm că rolul somelierului în majoritatea restaurantelor încă este ocupat de furnizorul de vinuri, care creează meniul de vinuri în funcţie de ce se vin se vinde mai bine şi nu de meniul sau specificul locaţiei, iar cei care au diploma de somelieri aleg să se orienteze către businessuri proprii sau proiecte ce nu ţin neapărat de HoReCa”. Spre comparaţie, antreprenoarea spune că în vestul Europei somelierul are un rol bine poziţionat în fundaţia unui restaurant, în plan local somelierii fiind întâlniţi doar la evenimentele de degustare de vin, nefiind înţelese încă beneficiile unui somelier în activitatea de zi cu zi a unui local, iar asta „şi pentru că încă mai avem de lucrat la partea de educare atât a proprietarilor de restaurante, pentru a putea înţelege care este rolul acestuia în locaţie, cât şi a clienţilor locaţiilor pentru a avea încredere să se lase pe mâna somelierului”. Crede însă că vina este şi a somelierilor: „Un motiv pentru care aceştia nu sunt încă foarte populari în localuri este faptul că folosesc un limbaj de lemn, prin care nu se fac extrem de clari”, încheie antreprenoarea.

  • Povestea tinerilor din România care şi-au deschis o afacere după ce au vazut un filmuleţ pe Facebook

    “Proiectul nostru a plecat de la un material video pe care l-am văzut pe Facebook, în care o fată făcea cutii colorate pentru evenimente şi atunci m-am întrebat: «ce pot eu să fac, astfel încât să aducă şi profit?»”, povesteşte Dana Dănescu (25 ani) despre cum a ajuns să fie antreprenor.

    Împreună cu prietenul ei, Alex Surdu, conduce o firmă de accesorii pentru evenimente de familie,Mr & Ms Craft, prin care cei doi vând produse realizate chiar de ei.  

    Cei doi au înfiinţat mica afacere cu mărturii în 2015, iar de atunci, de la cutiile pentru evenimente, au extins gama de produse realizate manual, cum ar fi pahare pentru evenimentele de familie.

    Investiţia în înfiinţarea businessului a fost minimă, cei mai mulţi bani fiind direcţionaţi înspre cumpărarea materiei prime, care în mare parte este achiziţionată de la producători locali. Iniţial materialele erau cumpărate de pe site-uri precum Alibaba, Amazon, AliExpres, însă, în pofida faptului că preţurile sunt mai mici, marfa nu ajunge la timp şi furnizorii nu oferă factură.

    „Amândoi lucram şi toţi banii pe care îi câştigam îi investeam în business. Ştiam că avem la dispoziţie 1.000 de lei pe care putem să îi investim în materiale şi alte lucruri de care avem nevoie. Începând cu 2018 am început să facem calcule serioase să vedem dacă merită să continuăm sau nu”, spune Dana Dănescu.Ea a terminat Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice la Iaşi, iar Alex Surdu a făcut marketing şi managementul afacerilor în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).

    „Eu am renunţat la fostul job, iar din luna martie a anului 2018 până în iulie 2018 m-am ocupat doar de businessul nostru. Însă este dificil, pentru că încă nu ne putem baza doar pe comenzile primite şi pe ce putem produce, mai ales că acum este şi iarnă, iar costurile cu întreţinerea au crescut.” În prezent, Dana Dănescu lucrează în paralel în domeniul comunicării, iar Alex Surdu face şi înregistrări video pentru evenimente. 

    Tinerii antreprenori spun că nu investesc în marketing, însă îşi promovează businessul pe site-uri de socializare precum Facebook, Instagram sau OLX, care le aduc şi cea mai mare parte din comenzi. „2018 a fost un an productiv. Cele mai multe comenzi ne vin primăvara, vara şi toamna”, a spus Alex Surdu, completat de partenera sa, care a adăugat că în luna august a anului 2018 au avut în jur de 22 de comenzi. „Am avut şi comenzi cu total de plată de 500 de lei, dar şi comenzi de 30 de lei. Nu refuzăm comenzi chiar dacă sumele sunt mici, până la urmă clientul este client şi dacă serviciul oferit este bun, atunci de ce să refuzi, poate se întoarce cu o comandă mai mare.”
    Una dintre cele mai mari comenzi pe care le-a onorat Dana Dănescu a venit din America, prin intermediul unui site, unde sunt mai multe branduri ce desfăşoară această activitate.

    În relaţia de business dintre cei doi, Dana Dănescu este cea care vine cu ideile pentru noile produse, iar Alex pune în practică ideile Danei, ajutându-se uneori de clipurile de pe YouTube. Firma care înregistrează profiturile Mr & Ms Craft se numeşte Best Time Story şi a încheiat anul 2018 cu afaceri de peste 11.000 de euro. „Suntem încă la început şi nu am descoperit tot potenţialul businessului”, adăugă Alex Surdu.
    Planurile antreprenorilor pentru dezvoltarea businessului vizează deschiderea unui magazin fizic, pentru a diversifica metodele prin care primesc comenzi, dar şi pentru a atrage mai mulţi clienţi, „pentru că este mult mai simplu atunci când clientul vede direct ce îi poţi oferi şi are mai multă încredere”, a completat Dana Dănescu.

    În ceea ce priveşte piaţa pe care activează, cei doi spun că aceasta este împărţită între oameni care preferă să cheltuie cât mai puţin şi oameni care caută ceva unic şi care înţeleg că preţul reflectă calitatea şi nu li se pare mult
    3 lei pentru o mărturie. „Noi încercăm să simplificăm munca pe care o depunem pentru a putea să vindem produsele la un preţ cât mai mic, însă nici aşa nu putem să batem companiile mari.” 

  • Compania care rezolvă „to do listurile” clienţilor bogaţi

    Anul 2010 aducea cu el, în plină perioadă de criză, nevoia companiilor de a-şi păstra clienţii, de a-i fideliza, în condiţiile în care bugetele de marketing se micşorau şi perioada cadourilor ce constau în vacanţe pentru clienţii importanţi sau în discounturi era la final. Am identificat această nevoie de fidelizare şi, deci, oportunitatea de business. Ne-am unit eforturile şi cunoştinţele în marketing, finanţe, turism şi evenimente şi am iniţiat această nouă piaţă în România, cea a serviciilor de concierge”, descrie antreprenoarea Carmen Voicu începuturile businessului, pornit alături de Mioara Ionescu cu o investiţie de 200.000 de euro din resurse proprii.

    Ea spune că au ajutat-o „experienţa în marketing, dar şi cunoaşterea clienţilor şi a produselor financiare care aveau cea mai mare nevoie de a-şi păstra clienţii, deoarece fuseseră cel mai mult afectate de criză”. Compania a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de circa 1 milion de lei,  în creştere cu peste 40% faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea ocupă anual un procent de circa 10-15% din valoarea cifrei de afaceri. Dacă 2018 a fost „anul în care s-a investit în alinierea la cerinţe de GDPR şi dezvoltarea de alte proceduri interne”, proiecte cărora li s-au atribuit investiţii de circa 25.000 de euro, pentru 2019 conducerea Consiergo are în vedere creşterea echipei şi dezvoltarea tehnologică. Astfel, compania va investi circa 50.000 euro în personal şi crearea unei aplicaţii pentru serviciile premium.

    Pe lângă statutul de membru fondator, Carmen Voicu ocupă şi funcţia de CEO al Consiergo. Ea a urmat un MBA româno-canadian în marketing şi resurse umane, iar de-a lungul carierei a ocupat poziţii în companii multinaţionale de publicitate, însă nu se află nici la prima iniţiativă antreprenorială. A dezvoltat, de asemenea, o agenţie de consultanţă în marketing şi publicitate, o companie de hobby-uri şi ateliere pentru companii şi o companie multilevel de produse de frumuseţe – Charlott, cu peste 100 de agenţi de vânzări în ţară. Printre pasiunile sale s-au numărat dintotdeauna moda, călătoriile şi cititul. Nici Mioara Ionescu nu este novice într-ale antreprenoriatului. Ea a fondat, încă din anii ’90, o companie de turism. În prezent, este membru fondator şi partener al Consiergo.
    Potrivit executivului companiei, concierge-ul reprezintă „asistenţa personalizată, la un nivel premium”, oferită de o echipă care se află la dispoziţia clienţilor şi a familiilor lor 24/7: „Concierge-ul reprezintă un diferenţiator major pe nişa serviciilor de lifestyle, iar nevoia oamenilor de a avea mai mult timp pentru ei îi va determina să apeleze la o echipă specializată, aflată oricând la dispoziţia lor. Acesta le oferă clienţilor acces rapid acolo unde uşile par a fi închise, cu maximă confidenţialitate şi, mai ales, salvând timpul oamenilor ocupaţi”, explică Carmen Voicu.

    În prezent, Consiergo are un portofoliu de peste 10.000 de clienţi premium, însă aşteptările celor două antreprenoare pentru anul acesta vizează o creştere de 20% a numărului celor care apelează la serviciile companiei. Cine sunt însă clienţii cu dare de mână dispuşi să plătească preţul în bani a ceea ce Carmen Voicu consideră a fi cea mai importantă resursă a vremurilor noastre, timpul? „Gestionăm cei mai importanţi clienţi ai primelor opt bănci din România, precum şi clienţi şi angajaţi de top ai companiilor din domeniile pharma, IT sau ai caselor de avocatură. Clienţii şi angajaţii lor ne apelează pentru serviciile de concierge în lifestyle, casă şi administrativ, medicină, turism şi evenimente.” În prezent, clienţii corporate reprezintă 80% dintre clienţii companiei. Cu toate acestea, companiile doar achită abonamentele de concierge pentru diverşi angajaţi şi colaboratori, pentru a-i recompensa, prin urmare aceştia sunt adevăraţii beneficiari, alături de familiile lor.

    Un procent mai mic este acoperit de familiile cu venituri peste medie care aleg să încheie un abonament de concierge direct cu compania. În acest caz, un abonament costă 3.000 euro/an şi include servicii de concierge all-inclusive cu solicitări nelimitate, 24/7. În schimb, pentru companii, bugetele sunt personalizate în funcţie de numărul beneficiarilor finali şi serviciile de concierge selectate. „Clientul de concierge este o persoană activă, ocupată, care are nevoie de timp şi acces rapid la servicii. De cele mai multe ori este antreprenor sau angajat în poziţii solicitante în companii. Ca medie de vârstă, acesta se situează între 35 şi 55 de ani, dar pentru că gestionăm familiile clienţilor noştri, avem şi clienţi tineri – copii sau adolescenţi care ne plasează direct solicitările”, descrie Carmen Voicu profilul celor care le solicită serviciile.

    În ceea ce priveşte angajaţii, numărul acestora a rămas constant de-a lungul anilor. Astfel, şi în prezent echipa numără în jur de 10 – 12 angajaţi, „cu experienţă pe client service, turism, evenimente şi administrativ”.

    Antreprenoarea spune că formarea pieţei de concierge în plan local a presupus „un efort maxim din cauza barierelor de percepţie: am început cu familii care au ales să apeleze la serviciile noastre de concierge cunoscând conceptul din străinătate sau îmbrăţişând această idee nouă. În anii ce au urmat, companiile au înţeles că au nevoie pentru clienţii şi angajaţii lor de top de un concierge local şi nu de o companie de concierge străină”.

    Ea îşi aminteşte că a trebuit să bată la multe uşi înainte de a reuşi să promoveze serviciile companiei şi în cele mai multe cazuri se lovea de refuzuri: „Am avut zeci de prezentări, zeci de solicitări rezolvate ca testări, pentru a demonstra că reuşim acolo unde nu reuşeau alţii – companiile de concierge din afară sau secretarele, aşa cum ne transmiteau iniţial potenţialii clienţi: «Nu avem nevoie de astfel de servicii, avem o armată de oameni în jurul nostru»”.

    Cu toate acestea, companiile au început în cele din urmă să sune cu solicitări de ultim moment sau evenimente sold-out ori confidenţiale, mai ales după ce au înţeles că „pentru companiile de concierge străine, un client din România e pus pe lista de aşteptare”, în timp ce pentru cele două antreprenoare „orice solicitare a unui client devine maximă prioritate.”

    Pentru anul acesta, compania urmează să îşi extindă activitatea şi în afara domeniilor în care activează în prezent: „2019 va fi anul deschiderii căre concierge-ul full-service în imobiliare sau clădiri de birouri, în clinici private de sănătate şi, de ce nu, în şcoli private. Consiergo poate prelua solicitările ce nu ţin strict de specificul instituţiei respective, astfel încât conducerea şi stafful să se concentreze pe afacere”, spune Carmen Voicu.

    Cât despre procesul de pornire a unui astfel de business pe piaţa locală, antreprenoarea spune că „nu este deloc uşor. Este un efort uriaş şi rezultatele apar după ani. Mai întâi clădeşti echipe, demonstrezi că poţi, dezvolţi şi consolidezi relaţii cu zeci, sute de parteneri locali şi internaţionali. Îţi trebuie implicare totală, pasiune. Au încercat atât alţi antrepenori români, cât şi companii străine, dar au renunţat pentru că îţi trebuie răbdare, specificul clientului român este cu totul altul decât al celui din străinătate”, spune antreprenoarea.

    În ciuda faptului că în cei şapte ani în care a rezolvat, alături de partenera sa de business, „mii de solicitări grele” şi au depăşit împreună o serie de obstacole care le-au ajutat să se obişnuiască cu provocările, reuşind să treacă, în primul rând, de cea mai mare barieră: mentalitatea, Carmen Voicu spune că în prezent provocările vin din nevoia de a se adapta rapid la schimbări din zona tehnologiei şi de a găsi angajaţi devotaţi şi bine pregătiţi.

    În România, ea spune că „nu avem competitori care să ofere servicii all-inclusive de concierge. Au mai fost încercări de intrare ale altor companii străine sau nou înfiinţate, dar nu au avut succes. Sunt companii de turism sau de intervenţii pentru casă ori auto care spun că oferă concierge, ceea ce e corect, dar o fac strict pe domeniul respectiv.” Şi asta, explică ea, pentru că solicitările clienţilor care apelează la servicii de concierge sunt mult mai complexe. 
    Faţă de alte pieţe din vestul Europei, „rata de utilizare în Romania a serviciilor de concierge este mică, 3-5%, dar aceasta este rata din toată Europa de Est. Ţări ca Polonia şi Ungaria au aceeaşi rată. Este departe de cea din Europa de Vest deoarece nu există cultura de a apela la un ajutor specializat, de a avea asistenţă la dispoziţie”, spune antreprenoarea.

    Iar când vine vorba de posibilitatea ca pe viitor resursa umană să fie înlocuită de inteligenţa artificială în domeniul în care activează, antreprenoarea se declară sceptică: „Eu sunt mai tradiţionalistă. Vor fi anumite proceduri în cadrul activităţii noastre care vor fi înlocuite de roboţi, dar nu în viitorul prea apropiat. Specificul activităţii de concierge, aşa cum o facem noi acum, la nivel premium, este tocmai această personalizare, această atenţie la detalii, înţelegerea nevoii clientului ce nu poate fi standardizată”, crede Carmen Voicu. „Un concierge de masă, pentru un target nesofisticat ar putea apela la roboţi. Dar targetul de masă în România, nu ştie acum nici ce este acela un concierge, deci va dura mult până acolo”, încheie ea.

  • Compania care rezolvă „to do listurile” clienţilor bogaţi

    Anul 2010 aducea cu el, în plină perioadă de criză, nevoia companiilor de a-şi păstra clienţii, de a-i fideliza, în condiţiile în care bugetele de marketing se micşorau şi perioada cadourilor ce constau în vacanţe pentru clienţii importanţi sau în discounturi era la final. Am identificat această nevoie de fidelizare şi, deci, oportunitatea de business. Ne-am unit eforturile şi cunoştinţele în marketing, finanţe, turism şi evenimente şi am iniţiat această nouă piaţă în România, cea a serviciilor de concierge”, descrie antreprenoarea Carmen Voicu începuturile businessului, pornit alături de Mioara Ionescu cu o investiţie de 200.000 de euro din resurse proprii.

    Ea spune că au ajutat-o „experienţa în marketing, dar şi cunoaşterea clienţilor şi a produselor financiare care aveau cea mai mare nevoie de a-şi păstra clienţii, deoarece fuseseră cel mai mult afectate de criză”. Compania a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de circa 1 milion de lei,  în creştere cu peste 40% faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea ocupă anual un procent de circa 10-15% din valoarea cifrei de afaceri. Dacă 2018 a fost „anul în care s-a investit în alinierea la cerinţe de GDPR şi dezvoltarea de alte proceduri interne”, proiecte cărora li s-au atribuit investiţii de circa 25.000 de euro, pentru 2019 conducerea Consiergo are în vedere creşterea echipei şi dezvoltarea tehnologică. Astfel, compania va investi circa 50.000 euro în personal şi crearea unei aplicaţii pentru serviciile premium.

    Pe lângă statutul de membru fondator, Carmen Voicu ocupă şi funcţia de CEO al Consiergo. Ea a urmat un MBA româno-canadian în marketing şi resurse umane, iar de-a lungul carierei a ocupat poziţii în companii multinaţionale de publicitate, însă nu se află nici la prima iniţiativă antreprenorială. A dezvoltat, de asemenea, o agenţie de consultanţă în marketing şi publicitate, o companie de hobby-uri şi ateliere pentru companii şi o companie multilevel de produse de frumuseţe – Charlott, cu peste 100 de agenţi de vânzări în ţară. Printre pasiunile sale s-au numărat dintotdeauna moda, călătoriile şi cititul. Nici Mioara Ionescu nu este novice într-ale antreprenoriatului. Ea a fondat, încă din anii ’90, o companie de turism. În prezent, este membru fondator şi partener al Consiergo.
    Potrivit executivului companiei, concierge-ul reprezintă „asistenţa personalizată, la un nivel premium”, oferită de o echipă care se află la dispoziţia clienţilor şi a familiilor lor 24/7: „Concierge-ul reprezintă un diferenţiator major pe nişa serviciilor de lifestyle, iar nevoia oamenilor de a avea mai mult timp pentru ei îi va determina să apeleze la o echipă specializată, aflată oricând la dispoziţia lor. Acesta le oferă clienţilor acces rapid acolo unde uşile par a fi închise, cu maximă confidenţialitate şi, mai ales, salvând timpul oamenilor ocupaţi”, explică Carmen Voicu.

    În prezent, Consiergo are un portofoliu de peste 10.000 de clienţi premium, însă aşteptările celor două antreprenoare pentru anul acesta vizează o creştere de 20% a numărului celor care apelează la serviciile companiei. Cine sunt însă clienţii cu dare de mână dispuşi să plătească preţul în bani a ceea ce Carmen Voicu consideră a fi cea mai importantă resursă a vremurilor noastre, timpul? „Gestionăm cei mai importanţi clienţi ai primelor opt bănci din România, precum şi clienţi şi angajaţi de top ai companiilor din domeniile pharma, IT sau ai caselor de avocatură. Clienţii şi angajaţii lor ne apelează pentru serviciile de concierge în lifestyle, casă şi administrativ, medicină, turism şi evenimente.” În prezent, clienţii corporate reprezintă 80% dintre clienţii companiei. Cu toate acestea, companiile doar achită abonamentele de concierge pentru diverşi angajaţi şi colaboratori, pentru a-i recompensa, prin urmare aceştia sunt adevăraţii beneficiari, alături de familiile lor.

    Un procent mai mic este acoperit de familiile cu venituri peste medie care aleg să încheie un abonament de concierge direct cu compania. În acest caz, un abonament costă 3.000 euro/an şi include servicii de concierge all-inclusive cu solicitări nelimitate, 24/7. În schimb, pentru companii, bugetele sunt personalizate în funcţie de numărul beneficiarilor finali şi serviciile de concierge selectate. „Clientul de concierge este o persoană activă, ocupată, care are nevoie de timp şi acces rapid la servicii. De cele mai multe ori este antreprenor sau angajat în poziţii solicitante în companii. Ca medie de vârstă, acesta se situează între 35 şi 55 de ani, dar pentru că gestionăm familiile clienţilor noştri, avem şi clienţi tineri – copii sau adolescenţi care ne plasează direct solicitările”, descrie Carmen Voicu profilul celor care le solicită serviciile.

    În ceea ce priveşte angajaţii, numărul acestora a rămas constant de-a lungul anilor. Astfel, şi în prezent echipa numără în jur de 10 – 12 angajaţi, „cu experienţă pe client service, turism, evenimente şi administrativ”.

    Antreprenoarea spune că formarea pieţei de concierge în plan local a presupus „un efort maxim din cauza barierelor de percepţie: am început cu familii care au ales să apeleze la serviciile noastre de concierge cunoscând conceptul din străinătate sau îmbrăţişând această idee nouă. În anii ce au urmat, companiile au înţeles că au nevoie pentru clienţii şi angajaţii lor de top de un concierge local şi nu de o companie de concierge străină”.

    Ea îşi aminteşte că a trebuit să bată la multe uşi înainte de a reuşi să promoveze serviciile companiei şi în cele mai multe cazuri se lovea de refuzuri: „Am avut zeci de prezentări, zeci de solicitări rezolvate ca testări, pentru a demonstra că reuşim acolo unde nu reuşeau alţii – companiile de concierge din afară sau secretarele, aşa cum ne transmiteau iniţial potenţialii clienţi: «Nu avem nevoie de astfel de servicii, avem o armată de oameni în jurul nostru»”.

    Cu toate acestea, companiile au început în cele din urmă să sune cu solicitări de ultim moment sau evenimente sold-out ori confidenţiale, mai ales după ce au înţeles că „pentru companiile de concierge străine, un client din România e pus pe lista de aşteptare”, în timp ce pentru cele două antreprenoare „orice solicitare a unui client devine maximă prioritate.”

    Pentru anul acesta, compania urmează să îşi extindă activitatea şi în afara domeniilor în care activează în prezent: „2019 va fi anul deschiderii căre concierge-ul full-service în imobiliare sau clădiri de birouri, în clinici private de sănătate şi, de ce nu, în şcoli private. Consiergo poate prelua solicitările ce nu ţin strict de specificul instituţiei respective, astfel încât conducerea şi stafful să se concentreze pe afacere”, spune Carmen Voicu.

    Cât despre procesul de pornire a unui astfel de business pe piaţa locală, antreprenoarea spune că „nu este deloc uşor. Este un efort uriaş şi rezultatele apar după ani. Mai întâi clădeşti echipe, demonstrezi că poţi, dezvolţi şi consolidezi relaţii cu zeci, sute de parteneri locali şi internaţionali. Îţi trebuie implicare totală, pasiune. Au încercat atât alţi antrepenori români, cât şi companii străine, dar au renunţat pentru că îţi trebuie răbdare, specificul clientului român este cu totul altul decât al celui din străinătate”, spune antreprenoarea.

    În ciuda faptului că în cei şapte ani în care a rezolvat, alături de partenera sa de business, „mii de solicitări grele” şi au depăşit împreună o serie de obstacole care le-au ajutat să se obişnuiască cu provocările, reuşind să treacă, în primul rând, de cea mai mare barieră: mentalitatea, Carmen Voicu spune că în prezent provocările vin din nevoia de a se adapta rapid la schimbări din zona tehnologiei şi de a găsi angajaţi devotaţi şi bine pregătiţi.

    În România, ea spune că „nu avem competitori care să ofere servicii all-inclusive de concierge. Au mai fost încercări de intrare ale altor companii străine sau nou înfiinţate, dar nu au avut succes. Sunt companii de turism sau de intervenţii pentru casă ori auto care spun că oferă concierge, ceea ce e corect, dar o fac strict pe domeniul respectiv.” Şi asta, explică ea, pentru că solicitările clienţilor care apelează la servicii de concierge sunt mult mai complexe. 
    Faţă de alte pieţe din vestul Europei, „rata de utilizare în Romania a serviciilor de concierge este mică, 3-5%, dar aceasta este rata din toată Europa de Est. Ţări ca Polonia şi Ungaria au aceeaşi rată. Este departe de cea din Europa de Vest deoarece nu există cultura de a apela la un ajutor specializat, de a avea asistenţă la dispoziţie”, spune antreprenoarea.

    Iar când vine vorba de posibilitatea ca pe viitor resursa umană să fie înlocuită de inteligenţa artificială în domeniul în care activează, antreprenoarea se declară sceptică: „Eu sunt mai tradiţionalistă. Vor fi anumite proceduri în cadrul activităţii noastre care vor fi înlocuite de roboţi, dar nu în viitorul prea apropiat. Specificul activităţii de concierge, aşa cum o facem noi acum, la nivel premium, este tocmai această personalizare, această atenţie la detalii, înţelegerea nevoii clientului ce nu poate fi standardizată”, crede Carmen Voicu. „Un concierge de masă, pentru un target nesofisticat ar putea apela la roboţi. Dar targetul de masă în România, nu ştie acum nici ce este acela un concierge, deci va dura mult până acolo”, încheie ea.

  • Peste 7.000 de studenţi şi stagiari au beneficiat de programele Erasmus+

    Comisia Europeană a publicat raportul său anual privind Erasmus+, care arată că numărul de persoane care au participat la acest program este mai mare ca niciodată. În acelaşi timp, programul devine din ce în ce mai incluziv şi mai internaţional.

    În 2017, UE a investit în program suma record de 2,6 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creştere de aproape 13 % faţă de anul 2016. Acest lucru a permis oferirea mai multor oportunităţi pentru tineri ca niciodată înainte. Cifrele arată că programul Erasmus+ rămâne pe calea cea bună în vederea îndeplinirii obiectivului său de a sprijini 3,7 % dintre tinerii din UE între 2014 şi 2020. Raportul subliniază, de asemenea, faptul că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din medii defavorizate precum şi pentru organizaţiile mai mici.

    Sprijinul acordat programului este mai puternic ca oricând. În cursul unei campanii reuşite desfăşurate în 2017 pentru a sărbători cei 30 de ani ai programului Erasmus, peste 750 000 de persoane au participat la un număr de 1 900 de evenimente în 44 de ţări, evidenţiind rolul programului Erasmus+ şi al programelor anterioare acestuia care au permis tinerilor să îşi dezvolte competenţele şi să simtă ce înseamnă să fii european.

    În 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800 000 de persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfăşura activităţi de voluntariat în străinătate, aproape cu 10 % mai mult decât în 2016. Acesta a finanţat, de asemenea, cooperarea dintre instituţiile de învăţământ, organizaţiile de tineret şi întreprinderi. În total, 84 700 de organizaţii au participat la 22 400 de proiecte. Programul a permis unui număr de peste 400 000 de studenţi din învăţământul superior, stagiari şi cadre didactice din învăţământul superior să petreacă o perioadă de studiu, formare sau predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/2017, inclusiv aproximativ 34 000 de studenţi şi cadre didactice care au beneficiat de granturi pentru a se deplasa înspre şi dinspre ţări partenere din întreaga lume. Franţa, Germania şi Spania au fost principalele trei ţări de origine pentru studenţi, în timp ce Spania, Germania şi Regatul Unit au fost cele mai populare trei destinaţii pentru studii.
     

  • Cum înveţi antreprenorii să îşi finanţeze afacerile

    Problema principală pe care o reclamă antreprenorii din România la început de drum este cea a lipsei finanţărilor, însă Ionuţ Pătrăhău, fost vicepreşedinte al Băncii Transilvania şi actual cofondator al platformei Human Finance, susţine că „există o mare abundenţă de bani în piaţă”, dar fondatorii de start-up-uri nu ştiu cum să îşi pregătească proiectul pentru a-l prezenta cu încredere în faţa unui investitor.

    „Ne-am convins încă o dată că lipsa finanţării start-up-urilor vine din lipsa lor de experienţă. Există o mare abundenţă de bani în piaţă, cei care administrează bani ştiu asta. Există o lipsă de proiecte, nu o lipsă de finanţare. Poate vine din nou pe fondul unei crize şi va fi şi o criză a finanţării, dar până atunci totul e în expansiune şi rolul pe care vrem să ni-l luăm este să ajutăm antreprenorii să devină experimentaţi, să facem investitorii să fie confortabili cu transparenţa, cu încrederea, cu valorile pe care le emană afacerile inovative”, explica Ionuţ Pătrăhău în faţa presei şi a unei adunări formate din investitori şi consultanţi, la evenimentul de lansare a Human Finance, organizat în decembrie.

    În tabăra fondatorilor, Pătrăhău îl are alături pe Andrei Dudoiu, un alt fost vicepreşedinte al băncii din Cluj.Cei doi spun că experienţa pe care au acumulat-o activând în domeniul bancar le-a permis să dezvolte o perspectivă mai amplă în ceea ce priveşte nevoile de finanţare pe care le au antreprenorii la început de drum, dar şi asupra modului în care pot fi obţinuţi banii; atunci când eşti bancher înţelegi foarte bine unul dintre principalii factori ai unei investiţii: riscul.
    „În cei 20 de ani în care am fost bancher, am ajuns la concluzia că în multe cazuri lipsa educaţiei şi a experienţei de business are ca efect lipsa accesului la finanţare. Finanţatorii privaţi au la rândul lor fonduri importante pe care le-ar investi în start-up-uri, dar caută modalităţi inovative de investiţii şi siguranţă în ceea ce priveşte transparenţa şi profesionalismul antreprenorilor din industriile noi. Atât ei, cât şi băncile ar deveni mai activi pe acest segment dacă ar avea mai multe certitudini”, crede Andrei Dudoiu.

    Alături de cei doi foşti bancheri, la masa fondatorilor se află şi Daniel Mateescu, de profesie IT-ist, dar care a ocupat timp de cinci ani poziţia de director operaţional al companiei Total Soft, ceea ce i-a oferit experienţa executivă.

    Tabloul fondatorilor este completat de Iulian Pădurariu, specialist în marketing şi consultant de business, care a intrat în lumea antreprenoriatului în 2005, înfiinţând biroul de consultanţă Jack Trout.

    „Mă bucur mult că am început acest proiect şi cred că se adresează unei nevoi reale şi va ajuta mulţi antreprenori aflaţi la început de drum”, spune Iulian Pădurariu.

    Cum îl poate asigura antreprenorul pe investitor că proiectul prezintă un risc ce merită asumat? Fondatorul unui business care accesează platforma Human Finance îşi poate analiza start-up-ul prin intermediul instrumentelor puse deja la dispoziţie.

    Prima aplicaţie din cadrul platformei se numeşte Digital CFO şi ajută antreprenorii „să devină directorii financiari ai propriei afaceri”, potrivit reprezentanţilor companiei.

    „Prin intermediul Digital CFO, Human Finance identifică nevoia şi modelul de finanţare prin equity sau lending şi oportunitatea participării unuia sau mai multor investitori la finanţarea fiecărei afaceri. Human Finance deschide platforma către partenerii care aderă la valorile Human – Get knowledge. Get funding – pentru a-şi integra propriile produse şi servicii”, transmite compania.

    Altfel spus, acest instrument poate rezolva una dintre principalele probleme ale antreprenorilor care nu au studii în finanţe, şi anume interpretarea informaţiilor contabile. Mulţi antreprenori aflaţi la început de drum nu deţin cunoştinţele necesare pentru a-şi interpreta informaţiile pe care i le oferă contabilul. Prin instrumentul Digital CFO, un utilizator îşi poate încărca bilanţurile în platformă, iar aplicaţia va oferi un set de date „comestibile” pe care antreprenorul neexperimentat le poate înţelege.

    „Scopul aplicaţiei nu este să facem antreprenorii contabili, ci dimpotrivă, să îi ajutăm să înţeleagă pe limba lor. Dacă vii la noi şi ne dai datele de intrare noi îţi dăm lună de lună informaţiile de la contabilul tău dar mestecate pe limba română, pe înţelesul tuturor”, explică Daniel Mateescu, fost director operaţional în cadrul Total Soft şi actual cofondator al Human Finance.

    Pentru că lipsa de finanţare pleacă în principal din lipsa de educaţie a celor care vor să acceseze capital, una dintre cele două funcţii principale ale Human Finance este „Get knowledge” – platforma oferind sute de materiale cu scop educaţional, pe care antreprenorii le pot accesa.

    Fondatorii au investit până acum 90.000 de euro în platformă şi îşi propun să dubleze această investiţie proprie înainte de a căuta surse de finanţare externă, încercând să ajungă în următorii trei ani la 100.000 de start-up-uri. Mai mult, fondatorii susţin că au deja investitori nerăbdători să utilizeze această platformă pentru a-şi găsi următoarele investiţii.

    „Noi ne propunem ca până la sfârşitul anului 2019, Human Finance să pună umărul la finanţarea a 100 de afaceri, dintr-o comunitate construită de 1.000 de companii inovative. Peste trei ani vrem să ajungem să ne adresăm unui număr de 100.000 de start-up-uri din această regiune a Europei. (…) Am avut deja discuţii şi în Varşovia, iar următorul pas în discuţiile de dezvoltare ar fi Praga. (…) Deja avem investitori cu care am discutat şi care sunt pregătiţi să investească în start-up-uri şi de cealaltă parte avem deja peste 100 de utilizatori înscrişi pe platformă şi doar ce i-am dat drumul”, spune Andrei Dudoiu.

    Potrivit fondatorilor, Human Finance se adresează „afacerilor inovative”, care se află la început de drum şi au o activitate de maximum doi ani şi jumătate. „Vă provocăm să intraţi şi să investigaţi, să vorbiţi cu noi, pentru că ne ajutaţi să definitivăm ceea ce vrem să propunem start-up-urilor. Nu ne adresăm numai start-up-urilor, ci şi companiilor cu o istorie deja de un an, până în doi ani şi jumătate. Grosul este cel al companiilor incipiente, cei care nu au avut parte de finanţare decât de la rude, prieteni şi cunoscuţi şi cei care au planuri foarte ambiţoase de dezvoltare. (…) Nu ne aşteptăm ca unicornii să treacă pe la noi, ne aşteptăm la businessuri mici în mare parte şi la antreprenori la început de drum”, spune Pătrăhău.

    În primele trei luni platforma va putea fi accesată gratuit, atât de antreprenori cât şi de investitori, urmând să fie introdusă o variantă premium, bazată pe o subscripţie lunară cu o valoare cuprinsă „între 20 şi 50 de euro, încât să rămână accesibilă pentru toată lumea”, au transmis reprezentanţii companiei. Aceştia au mai spus că majoritatea aplicaţiilor din cadrul platformei vor rămâne totuşi gratuite.

    Un alt instrument de finanţare pe care fondatorii ar vrea să îl introducă, dar nu este reglementat în România, este crowdfundingul.

    „La noi crowdfundingul nu e reglementat, ar trebui să mergem în alt regim legislativ să dezvoltăm tokenization şi monetization, dar sigur se va ralia şi România la standardele respective deoarece crowdfundingul este un instrument complex. Ne adresăm cu el oricui are cel puţin 1.000 de euro în buzunar şi vrea să se implice”, spune Pătrăhău.

    Companiile pot fi testate şi pot primi certificate „de performanţă” de la Human Finance. „Completezi unul dintre testele noastre, iar în funcţie de rezultat eşti introdus în anumite liste. Poţi intra pe cadet list dacă obţii un anumit punctaj, apoi dacă la testul de knowledge ai un anumit punctaj intri pe knowledge list şi dacă parcurgi aceste capitole şi se vede că ai cunoştinţele necesare intri într-un premium list şi atunci putem vorbi de o situaţie în care deja eşti căutat de investitori.”

    Iar fondatorii spun că deja au discutat cu investitori care sunt interesaţi să investească şi aşteptau această platformă pentru a putea avea o siguranţă că start-up-urile la care se uită sunt „antrenate” şi transparente, iar antreprenorii pe care pariază au know-how-ul necesar.  

  • Cum a reuşit un antreprenor român să îşi ducă business-ul în numai 5 ani în 4 ţări din regiune. Acum are altă ambiţie

    În cinci ani, antreprenorul local Rareş Bănescu a reuşit să scaleze start-up-ul Retargeting.biz în alte patru ţări vecine din zonă – Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Grecia, iar acum urmează să îşi extindă businessul în toată regiunea Europei de Sud-Est.

    “Ideea din spatele Retargeting.biz a venit în urmă identificării unei nevoi în piaţa de e-commerce şi totodată a unei nevoi personale, pe vremea când eram implicat direct în mai multe magazine online, lidere pe segmentul lor de piaţă, într-un context în care tot mai multe magazine online investeau resurse considerabile în eforturile de marketing fără a vedea rezultatele pe care şi le doreau. Retargeting.biz a fost creat ca o platformă de automatizare şi personalizare a comunicării dintre un magazin online şi clienţii acestuia prin e-mailuri şi mesaje pe website”, descrie Rareş Bănescu începuturile afacerii Retargeting.biz.

    Povestea start-up-ului local care ajută retailerii să-şi crească vânzările în competiţia acerbă a preţurilor din mediul online – noul teren de luptă din comerţ – a început în urmă cu cinci ani, când Rareş Bănescu a identificat, pe baza propriei experienţei profesionale, nevoia unui soft dedicat automatizării activităţilor de marketing, dedicat pieţei de comerţ electronic.

    Cum a reuşit un antreprenor român să îşi ducă business-ul în numai 5 ani în 4 ţări din regiune. Acum are altă ambiţie 

  • Povestea românului care „a primit like“ de la Facebook şi Google

    „Ideea din spatele Retargeting.biz a venit în urmă identificării unei nevoi în piaţa de e-commerce şi totodată a unei nevoi personale, pe vremea când eram implicat direct în mai multe magazine online, lidere pe segmentul lor de piaţă, într-un context în care tot mai multe magazine online investeau resurse considerabile în eforturile de marketing fără a vedea rezultatele pe care şi le doreau. Retargeting.biz a fost creat ca o platformă de automatizare şi personalizare a comunicării dintre un magazin online şi clienţii acestuia prin e-mailuri şi mesaje pe website”, descrie Rareş Bănescu începuturile afacerii Retargeting.biz.

    Povestea start-up-ului local care ajută retailerii să-şi crească vânzările în competiţia acerbă a preţurilor din mediul online – noul teren de luptă din comerţ – a început în urmă cu cinci ani, când Rareş Bănescu a identificat, pe baza propriei experienţei profesionale, nevoia unui soft dedicat automatizării activităţilor de marketing, dedicat pieţei de comerţ electronic.

    Start-up-ul le oferă comercianţilor online o soluţie software prin care îşi pot îmbunătăţi vânzările prin personalizarea ofertelor pentru clienţi şi monitorizarea activităţii lor în magazinul online. Mai exact, softul Retargeting.biz analizează tot ceea ce face clientul pe perioada în care foloseşte site-ul retailerului online şi trimite apoi mesaje personalizate direct în cadrul magazinului online, pe e-mail sau SMS. Spre exemplu, în cazul în care un client s-a uitat la un produs, dar nu l-a cumpărat, soluţia trimite în mod automat un mesaj prin care îi oferă acestuia un discount.

    În fiecare an, Retargeting.biz a îmbunătăţit soluţia software dedicată magazinelor online adăugând noi funcţionalităţi, de la notificări push, SMS, până la reclame pe Facebook, Instagram şi Google. „Totul, pentru a ajuta magazinele online să fie mai eficiente în comunicarea cu clienţii, rezultând mai multe vânzări şi venituri mai mari, cu un consum de timp cât mai mic”, a subliniat el.

    În primii ani, finanţarea Retargeting.biz a fost susţinută din fondurile proprii ale lui Bănescu, la care s-au adăugat şi investiţiile a doi antreprenori români – Cătălin Constantin, CEO al companiei de e-mail marketing Newsman, şi Mugur Frunzetti, care a intrat în acţionariatul start-up-ului în 2014 cu o investiţie de 500.000 de euro. Mugur Frunzetti este cunoscut pentru investiţii în companii precum floria.ro, într-un grup de retaileri online din IT&C (marketonline.ro,azerty.ro, mediadot.ro) ori în platforma de live entertainment (videochat) Studio 20. Anul trecut, Frunzetti şi-a vândut însă participaţia de 30% către ceilalţi acţionari – Bănescu Rareş Nicolae, Constantin Mugur Cătălin şi Herling Investments SRL.

    „Investiţia iniţială s-a ridicat la 150.000 de euro, însă pe măsură ce ne-am dezvoltat am investit şi mai mult, investiţia totală fiind acum de ordinul milioanelor de euro. Să atrag fonduri nu a fost greu, având în vedere că produsul este unul inovator. Pot spune chiar că am refuzat câţiva investitori ce îşi doreau să investească în businessul meu”, a punctat Rareş Bănescu, de profesie economist. Cu un an înaintea înfiinţării Retargeting.biz, el a fondat şi agenţia OMTagency, aceasta fiind prima lui companie, specializată în direct marketing pentru jucători din sectorul bancar şi turism. Agenţia este activă de şase ani pe piaţa locală şi are în medie afaceri de 2 milioane lei pe an.

    De asemenea, Rareş Băneascu mai este implicat în alte două companii, dintre care una care activează tot în domeniul comerţului electronic, administrând site-urile Superpantofi.ro, s77.ro, Ventidue, Ligo, Stereomag şi Namos, acestea având împreună aproximativ 1.000 de comenzi pe zi. Anterior înfiinţării celor două companii proprii – Retargeting.biz şi OMTagency – el a lucrat timp de doi ani (2011-2013) în cadrul Machteamsoft, care deţine mai multe businessuri online pe plan local, precum teamdeals.ro, acasa.ro şi sentimente.ro.

    În prezent, antreprenorul este în discuţii avansate cu mai multe fonduri de investiţii din Europa pentru a atrage o finanţare de peste 3 milioane de euro, sumă necesară pentru scalarea businessului şi extinderea Retargeting.biz în regiune.
    „Suntem în discuţii foarte avansate cu mai multe fonduri de investiţii din Europa, fonduri ce au văzut posibilitatea de scalare a companiei noastre, creşterea foarte accelerată din ultimul an şi recunoaşterea internaţională primită în momentul în care am devenit printre primele companii din Europa de Est ce sunt Facebook Marketing Partner.”

    Printre primii parteneri Facebook din regiune

    Retargeting.biz a obţinut în 2018 statutul de partener al Facebook, unul dintre primii din regiune, precum şi pe cel de partener al Google, acreditările primite de la cei doi giganţi online fiind o validare a businessului construit în cei cinci ani, care poziţionează compania românească ca jucător de top în industria de profil din Europa Centrală şi de Est, potrivit lui Bănescu. „În Europa sunt mai puţin de 50 de companii partenere ale Google şi Facebook.

    Sunt agenţii mult mai mari care nu au acreditare de la Facebook. Facebook se axează foarte mult pe parteneri-tech, de tehnologie, iar noi am avut şi un pool foarte mare de clienţi – mii de magazine online”, a subliniat el. Prin statutul de partener Facebook, Retargeting.biz le poate oferi magazinelor online din Europa de Est o serie de avantaje, cum ar fi acces la funcţionalităţi noi înaintea celorlalţi,  testarea mult mai rapidă a celor mai recente inovaţii Facebook şi acces la servicii care nu sunt încă disponibile în regiune. De asemenea, dat fiind că Retargeting.biz are un manager de cont dedicat, magazinele online beneficiază de suport tehnic personalizat atunci când întâmpină dificultăţi în desfăşurarea campaniilor pe Facebook. Totodată, campaniile de pe Facebook ale clienţiilor Retargeting.biz sunt mai bine gestionate, iar reclamele realizate prin platforma proprie a start-up-ului local sunt mai bine adaptate şi mai performante.

    Totodată, acreditările primite de la giganţii americani Google şi Facebook au deschis noi surse de creştere a businessului Retargeting.biz.
    „De când am lansat integrarea cu Google şi Facebook am deschis practic două canale noi prin care clienţii îşi pot aduce comenzi, iar acest lucru s-a văzut instant şi în rezultatele financiare. Pot spune că în şase luni am reuşit să creştem businessul de patru ori, iar creşterea accelerată încă nu s-a oprit.

    Vedem toţi indicatorii, atât ai noştri cât şi ai clienţilor noştri, într-o puternică creştere”, a punctat Rareş Bănescu.
    Jumătate din veniturile înregistrate de Retargeting.biz în primele nouă luni din 2018, circa 2,5 milioane de lei, în creştere cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, sunt generate de reclamele dinamice în Google şi Facebook. „Trendul crescător a început în luna mai 2018, iar de atunci fiecare lună a fost în medie cu 25% mai bună decât cea anterioară.” Criteriile pentru ca Retargeting.biz să devină partener al Google şi Facebook au constat în bugetele cheltuite de clienţii săi, tipurile de reclamă pe care le pun la dispoziţie şi automatizările făcute pentru clienţi.

    De asemenea a contat şi faptul că Retargeting.biz este şi un partener tech, ceea ce implică o serie de avantaje precum accesul la suport, o aprobare a reclamelor mai eficientă, accesul la parteneriate şi evenimente ale celor doi giganţi media, optimizarea automată a campaniilor făcute de o aplicaţie de machine learning şi rezultate mai bune şi mai ieftine.

    „Bugetul este plătit separat de client direct către Google şi Facebook, iar media lui este de 1.600 de euro pe lună. Folosind acest buget prin reclamele realizate de Retargeting.biz, clienţii noştri reusesc să genereze cu 40% în medie mai multe comenzi faţă de utilizarea bugetului pentru campanii create şi optimizate manual”, a explicat el. Bugetele alocate pentru serviciile Retargeting.biz variază în funcţie de verticala pe care activează compania, însă în medie, un client plăteşte 250 euro pe lună pentru tot pachetul oferit – e-mail, push notifications, SMS, pop-ups, Google, Instagram şi Facebook.

    „Bugetele cheltuite sunt însă în medie de 1.600 de euro, acestea nefiind destinate doar retargetingului, ci şi generării de trafic nou. Un client mic/mediu care alocă un cost total de 1.850 euro ajunge să îşi dubleze vânzările lunare”, a subliniat Rareş Bănescu.
    Retargeting.biz continuă însă să investească în produsul creat, pieţe noi şi parteneriate pe termen lung.

    Investiţia de câteva milioane de euro alocată până acum nu a fost încă recuperată, fondatorul Retargeting.biz estimând că businessul se va autofinanţa începând cu 2020.
    „Încă nu s-a terminat perioada în care investim, concentrarea noastră actuală fiind pe achiziţia de clienţi şi pe achiziţia de pieţe noi. Sperăm ca începând cu anul 2020 să încheiem perioada în care finanţăm produsul şi să intrăm în perioada în care produsul este autofinanţat.”
    La finalul lui 2018, veniturile Retargeting.biz erau de trei ori mai mari faţă de 2017, când cifra de afaceri a start-up-ului s-a situat la 1,5 milioane lei, creşterea fiind generată atât de câştigarea de noi clienţi, cât şi de extinderea pachetului de servicii oferit către clienţii existenţi prin intermediul funcţionalităţilor noi integrate.

    „Am încheiat anul trecut cu peste 3.100 de clienţi, majoritatea fiind din sud-estul Europei. Ca verticale unde rezultatele noastre sunt uimitoare vedem creşteri pe fashion, cadouri şi home & deco, unul dintre clienţii mari din ultima vreme ce s-au alăturat familiei Retargeting fiind Arabesque, sau mai nou Mathaus”, a menţionat el.

    Numărul total de magazine online din România a depăşit anul trecut 14.000, dublu faţă de nivelul înregistrat în 2017, conform datelor ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), piaţa de comerţ electronic înregistrând în ultimii ani creşteri constante de peste 30%. Potrivit estimărilor ARMO, piaţa locală de comerţ electronic urma să ajungă la finalul lui 2018 la 3,6 miliarde de euro, în creştere cu 30% faţă de 2017. O treime din valoarea pieţei locale de comerţ electronic vine din vânzările online realizate pe segmentul electro-IT, pionierul industriei de e-commerce din România, urmat de cele din fashion, home & deco şi jucării.

    Din cei peste 3.000 de clienţi care folosesc în prezent softul Retargeting.biz, 60% sunt din România, faţă de 80% în 2017, iar restul sunt din Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Grecia, unde compania locală vrea să deschidă un birou în primul trimestrul din 2019.
    Planurile de dezvoltare ale Retargeting.biz pentru următorii ani sunt foarte ambiţioase, compania având ca ţintă înfiinţarea unui birou local în fiecare ţară din sud-estul Europei. Pentru atingerea acestui obiectiv, compania locală are însă nevoie de finanţare externă.

    „Scalarea unui business are un cost mare, spre exemplu să deschidem o piaţă nouă ne costă undeva la 500.000 de euro pe an minimum. În plus, limba este o barieră ce trebuie trecută, iar această barieră opreşte jucătorii mari să penetreze această piaţă ce pare descentralizată, şi anume sud-estul Europei. Noi încercam să depăşim aceste provocări, suntem conştienţi că este dificil, însă avem resursele necesare şi cunoştinţele despre pieţele învecinate să putem spune în 2020 că suntem lideri pe piaţa din sud-estul Europei”, a precizat Rareş Bănescu. 
    În prezent, investiţia necesară companiei se ridică la peste 3 milioane de euro, sumă pe care antreprenorul speră să o obţină la începutul acestui an.

    „Discuţiile pentru obţinerea investiţiei sunt destul de avansate, urmând a intră în curând în due diligence cu unul dintre fonduri. Fondul de investiţii este unul internaţional şi sunt încrezător că până la mijlocul anului viitor vom obţine o finanţare de peste 3 milioane de euro.”
    El a menţionat că deocamdată informaţiile legate de obţinerea investiţiei sunt confidenţiale, astfel că nu poate să ofere mai multe detalii cu privire la desfăşurarea acesteia şi la părţile implicate. Concomitent cu extinderea în străinătate, pe noi pieţe, Retargeting.biz va lansa anul acesta o nouă versiune a platformei – Retargeting 5, ce va include o serie de funcţionalităţi noi, precum promovarea pe YouTube sau Google Shopping, lansarea urmând să aibă loc în luna noiembrie.

    „Retargeting 5 va fi cea mai completă platformă de automatizare şi personalizare a comunicării dintre un magazin online şi clienţii sau potenţialii clienţi ai acestuia, cu noi funcţionalităţi precum reclame pe YouTube, reclame pe Google Shopping şi newsletter, toate create în mod automat şi cu un conţinut personalizat în funcţie de comportamentul vizitatorilor, dar şi un motor de recomandări şi varii îmbunătăţiri ale funcţionalităţilor existente. Toate aceste funcţionalităţi, nemaîntâlnite într-o singură platformă, vor transforma Retargeting.biz într-un canal indispensabil pentru orice magazin online”, a subliniat antreprenorul local.

    Cum vede el însă businessul peste încă cinci ani?

    „Ţinând cont de creşterea exponenţială şi de funcţionalităţile inedite ce urmează a fi lansate anul acesta, dar şi de echipa excepţională, peste cinci ani văd Retargeting.biz ca un brand internaţional, cu birouri în peste 10 ţări, cu o prezenţă semnificativă nu doar în Europa de Sud-Est, ci şi în ţări precum Marea Britanie, Germania, Franţa sau Italia, şi cu peste 20.000 de clienţi care folosesc Retargeting.biz. În cinci ani, Retargeting.biz va fi una dintre cele mai mari platforme de automatizare şi personalizare de marketing din Europa, poate chiar şi din lume.”