Tag: marfuri

  • Ministerul Transporturilor explică scumpirea rovinietei: Tarifele se armonizează cu cele europene

    „Măsura se adresează doar transportatorilor rutieri de mărfuri cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi trebuie aplicată pentru a respecta Directiva europeană 1999/62/CE. Aceasta trebuia transpusă în legislaţia naţională încă de la 1 martie 2014. Termenul nu mai poate fi amânat pentru că există riscul deschiderii procedurii de infrigement împotriva României”, arată Ministerul Transporturilor.

    Normativele europene prevăd că tariful zilnic, fix şi unic, pentru toate categoriile de vehicule de transport marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, este de 12 euro. „Odată cu transpunerea tarifului zilnic s-au recalculat tarifele cu valabilitate pentru perioade de 7 zile, 30 zile, 90 zile şi 12 luni, astfel încât să fie respectate proporţiile prevăzute în Directivă”, mai arată ministerul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În iunie, UE a înregistrat un excedent de 6,9 miliarde de euro în comerţul internaţional

    Prima estimare pentru exporturile de bunuri extracomunitare în iunie 2018 a fost de 171,5 miliarde de euro, în creştere cu 8,2% faţă de iunie 2017, când însumau 158,5 miliarde de euro.

    Importurile din restul lumii au fost de 164,6 miliarde de euro, în creştere cu 8,4% faţă de iunie 2017, când acestea au însumat 151,9 miliarde de euro. Ca rezultat, UE28 a înregistrat un excedent de 6,9 miliarde de euro în comerţul cu mărfuri cu restul lumii în iunie 2018, faţă de 6,6 miliarde euro în iunie 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întârzieri la trenuri de peste două ore din cauza garniturii deraiate în judeţul Dolj

    Potrivit unui comunicat transmis de CFR Călători, în urma deraierii trenului de marfă aparţinând unui operator privat, trenurile Interregio sunt deviate pe ruta ocolitoare Caracal – Piatra Olt – Craiova, înregistrând întârzieri în medie de 120 de minute.

    Totodată, sunt anulate mai multe trenuri, iar pentru alte rute se asigură transbordarea cu mijloace auto.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai căutată marfă de pe piaţă: Hackerii sunt responsabili pentru 90% din încercările de login pe site-urile retailerilor

    Vânzarea datelor de natură personală este un business din ce în ce mai mare pentru hackeri. Undeva pe dark web, adresa ta de e-mail şi o serie de parole de-ale tale sunt probabil scoase la vânzare, potrivit Quartz.

    Hoţii cibernetici cumpără masiv astfel de informaţii în speranţa că vor reuşi să se conecteze cu ele la conturile clienţilor de pe platformele retailerilor online, de unde încearcă să obţinuă ceva valoros precum bani sau mărfuri scumpe.

    Retailerii online sunt loviţi cel mai tare de astfel de atacuri, potrivit unui raport realizat de firma de securitate cibernetică Shape Security.

    Hackerii utilizează programe pentru a încerca datele furate într-un val de încercări de login. În prezent, peste 90% dintre încercările de login pe site-urile de comerţ online vin dinspre astfel de atacuri. Industria aeriană şi industria de banking sunt sub asalt, peste 60% dintre încercările de login pe site-urile care provin dinspre aceste sectoare fiind cauzate de atacuri cibernetice.

    Aceste atacuri au succes doar în 3% din cazuri. Aceste fraude duc la pierderi de 6 miliarde de dolari pe an pentru secorul de comerţ online, în timp ce sectorul de banking pierde aproximativ 1,7 miliarde de dolari pe an din această cauză.

    Businessurile hoteliere şi operatorii aerieni pierd, de asemenea, 700 de milioane de dolari adunat din această cauză.

     

  • Un business care face oamenii fericiţi are nu moare niciodată. ”Avem clienţi de la 18 ani până la bunici”

    Nu e greşit să spui că PANDORA a devenit un fenomen pe piaţa locală a bijuteriilor, iar cozile pe care le întâmpini în magazine în perioadele aglomerate ilustrează perfect apetitul românilor pentru produsele companiei. De ce a fost totuşi nevoie de o schimbare în ceea ce priveşte strategia PANDORA pentru anii ce urmează?

    „Este prima oară după mulţi ani când avem o strategie coerentă şi care ne reprezintă”, spune Anca Alimănescu, country managerul Pandora România. Compania pe care o reprezintă a intrat pe piaţa locală a bijuteriilor în 2011, atunci când aceasta era împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Astăzi, Pandora este lider pe o piaţă estimată la 50 milioane de euro, are 80 de angajaţi şi operează direct 12 magazine; compania lucrează şi cu trei parteneri în franciză, numărul total al unităţilor care comercializează produsele ajungând la 38.

    Cifra de afaceri înregistrată de Pandora României a ajuns la 74,4 milioane de lei în 2016, în vreme ce profitul a ajuns la aproape 1,8 milioane lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile. La nivel global, Pandora are în jur de 10.000 de angajaţi. Anca Alimănescu are 31 de ani şi lucrează în cadrul companiei din 2012, ocupând diferite posturi de-a lungul timpului, până la cel de country manager.

    Rolul său în cadrul companiei este atât de a crea şi implementa o strategie coerentă, cât şi de a asigura profitabilitatea companiei. „Am lucrat un an de zile alături de clusterul din Europa de Est şi de celelalte; scopul pentru perioada următoare este să fim mai coerenţi decât până acum, pentru că totuşi Pandora e o companie tânără. Şi atunci când eşti tânăr, capeţi experienţă pe măsură ce faci lucruri”, descrie Alimănescu perspectiva sa asupra dezvoltării companiei. Ea sintetizează astfel noua strategie a Pandora: „Mai puţin despre produs şi mai mult despre om.

    Deşi a intrat în urmă cu şapte ani pe piaţa din România, Pandora nu s-a bucurat de un succes foarte mare în primii ani, potrivit reprezentantei companiei. Motivul a fost dezvoltarea calculată, spune ea: „Nu e doar o chestiune de a cuceri teritorii, ceea ce în mod normal se întâmplă în primii ani de dezvoltare; eu una nu am fost fanul unei dezvoltări rapide, am preferat să aştept şi câţiva ani pentru a intra într-o locaţie sau într-un oraş. Alimănescu spune că a preferat să facă acest pas doar atunci când economia, oamenii, cultura sau obiceiurile de consum erau pregătite să primească produsele Pandora. „Nu vreau să deschid locuri pe care să le închid, nu îmi plac lucrurile astea; mai bine mai încet şi corect decât repede şi de pomană, îşi descrie ea filosofia de management.

    De asemenea, subliniază ea, în condiţiile în care în România retailul se face prin mall-uri, nu poţi să te duci într-un oraş şi să îţi asumi riscul de a avea un magazin stradal; aminteşte totuşi că Pandora are două astfel de unităţi, la Sibiu şi Timişoara. Investiţia medie într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, fără a include aici şi stocul de marfă. „În funcţie de suprafaţă, poţi ajunge să ai sume uriaşe blocate, pentru că ai marfă care stă în vitrină, spune Anca Alimănescu.

    „Evident, toate bijuteriile noastre sunt pentru femei; pentru fiecare faţetă a personalităţii ne dorim să existe ceva. Dacă la început Pandora considera că se adresează unei anumite categorii de vârstă, unui anumit tip de venit, acum nu mai considerăm asta; timpul ne-a arătat că avem clienţi de la 18 ani până la bunici, oamenii fideli nouă nu au o anumită vârstă”, descrie ea motivele pentru care brandul nu se adresează în prezent unui anumit profil de clienţi.

    Obiceiul de consum s-a schimbat în bine, şi nu numai din punctul de vedere al perspectivei financiare, crede Anca Alimănescu. „Atunci când totul se desfăşoară pe repede-înainte, e mai mult clientul care îţi cere şi tu care îi oferi, nu poţi să îl ajuţi să îşi descopere stilul sau să îl consiliezi în vreun fel. Astăzi nu mai e aşa; oamenii sunt curioşi, vor să înţeleagă, vor să ştie ce cumpără – ce fel de pietre sunt, cum este tăietura, ce simbolizează. Am ajuns unde ne doream, şi anume să avem o conversaţie dincolo de bijuterie.

    Deşi se află la conducerea unei companii cu venituri de zeci de milioane de euro, Anca Alimănescu spune că „orice problemă există, inclusiv plângerile partenerilor, ajung la mine”. Ea îşi aminteşte că a oferit, ocazional, chiar şi indicaţii clienţilor care nu găseau un magazin. „Trebuie să asculţi vocile tuturor şi să înţelegi de unde vin; uneori ele sunt pline de emoţie, dar trebuie să o dai la o parte şi să înţelegi care e problema. Dacă înţelegi asta, atunci vei găsi şi o soluţie. Sunt oameni pregătiţi în magazine să rezolve orice situaţie, dar uneori, din cauza acelor emoţii, trebuie să intervin eu. Ei nu ştiu cu cine vorbesc, nici măcar la mailuri nu îmi trec funcţia – sunt Anca de la Pandora şi vă ascult”, spune ea râzând.

    Producţia s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin deschiderea unei noi fabrici în Thailanda cu o capacitate mai mare. „Dacă până acum prezentam cam şapte colecţii noi pe an, de acum vor fi zece, pentru că ne dorim să fim mai adaptaţi la ce se întâmplă. La sfârşitul lunii mai am lansat colecţia de vară, care deja merge foarte bine”, spune Anca Alimănescu. Ca volum al vânzărilor, cele mai performante trei magazine sunt cele din AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City şi Promenada Mall.

    „Pentru 2018 mă aştept la mai mult decât am planificat, pentru că anul acesta, mai mult decât în ultimii trei ani, o să avem foarte multe lucruri noi din perspectiva designului. Vin piese pe care nu le-am mai avut, sunt idei şi motive pe care nu le-am mai folosit, iar asta mă bucură”, descrie optimist perspectivele pentru anul în curs country managerul companiei Pandora.

  • Strategii pe piaţa bijuteriilor

    „Este prima oară după mulţi ani când avem o strategie coerentă şi care ne reprezintă”, spune Anca Alimănescu, country managerul Pandora România. Compania pe care o reprezintă a intrat pe piaţa locală a bijuteriilor în 2011, atunci când aceasta era împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Astăzi, Pandora este lider pe o piaţă estimată la 50 milioane de euro, are 80 de angajaţi şi operează direct 12 magazine; compania lucrează şi cu trei parteneri în franciză, numărul total al unităţilor care comercializează produsele ajungând la 38.

    Cifra de afaceri înregistrată de Pandora României a ajuns la 74,4 milioane de lei în 2016, în vreme ce profitul a ajuns la aproape 1,8 milioane lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile. La nivel global, Pandora are în jur de 10.000 de angajaţi. Anca Alimănescu are 31 de ani şi lucrează în cadrul companiei din 2012, ocupând diferite posturi de-a lungul timpului, până la cel de country manager.

    Rolul său în cadrul companiei este atât de a crea şi implementa o strategie coerentă, cât şi de a asigura profitabilitatea companiei. „Am lucrat un an de zile alături de clusterul din Europa de Est şi de celelalte; scopul pentru perioada următoare este să fim mai coerenţi decât până acum, pentru că totuşi Pandora e o companie tânără. Şi atunci când eşti tânăr, capeţi experienţă pe măsură ce faci lucruri”, descrie Alimănescu perspectiva sa asupra dezvoltării companiei. Ea sintetizează astfel noua strategie a Pandora: „Mai puţin despre produs şi mai mult despre om.

    Deşi a intrat în urmă cu şapte ani pe piaţa din România, Pandora nu s-a bucurat de un succes foarte mare în primii ani, potrivit reprezentantei companiei. Motivul a fost dezvoltarea calculată, spune ea: „Nu e doar o chestiune de a cuceri teritorii, ceea ce în mod normal se întâmplă în primii ani de dezvoltare; eu una nu am fost fanul unei dezvoltări rapide, am preferat să aştept şi câţiva ani pentru a intra într-o locaţie sau într-un oraş. Alimănescu spune că a preferat să facă acest pas doar atunci când economia, oamenii, cultura sau obiceiurile de consum erau pregătite să primească produsele Pandora. „Nu vreau să deschid locuri pe care să le închid, nu îmi plac lucrurile astea; mai bine mai încet şi corect decât repede şi de pomană, îşi descrie ea filosofia de management.

    De asemenea, subliniază ea, în condiţiile în care în România retailul se face prin mall-uri, nu poţi să te duci într-un oraş şi să îţi asumi riscul de a avea un magazin stradal; aminteşte totuşi că Pandora are două astfel de unităţi, la Sibiu şi Timişoara. Investiţia medie într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, fără a include aici şi stocul de marfă. „În funcţie de suprafaţă, poţi ajunge să ai sume uriaşe blocate, pentru că ai marfă care stă în vitrină, spune Anca Alimănescu.

    „Evident, toate bijuteriile noastre sunt pentru femei; pentru fiecare faţetă a personalităţii ne dorim să existe ceva. Dacă la început Pandora considera că se adresează unei anumite categorii de vârstă, unui anumit tip de venit, acum nu mai considerăm asta; timpul ne-a arătat că avem clienţi de la 18 ani până la bunici, oamenii fideli nouă nu au o anumită vârstă”, descrie ea motivele pentru care brandul nu se adresează în prezent unui anumit profil de clienţi.

    Obiceiul de consum s-a schimbat în bine, şi nu numai din punctul de vedere al perspectivei financiare, crede Anca Alimănescu. „Atunci când totul se desfăşoară pe repede-înainte, e mai mult clientul care îţi cere şi tu care îi oferi, nu poţi să îl ajuţi să îşi descopere stilul sau să îl consiliezi în vreun fel. Astăzi nu mai e aşa; oamenii sunt curioşi, vor să înţeleagă, vor să ştie ce cumpără – ce fel de pietre sunt, cum este tăietura, ce simbolizează. Am ajuns unde ne doream, şi anume să avem o conversaţie dincolo de bijuterie.

    Deşi se află la conducerea unei companii cu venituri de zeci de milioane de euro, Anca Alimănescu spune că „orice problemă există, inclusiv plângerile partenerilor, ajung la mine”. Ea îşi aminteşte că a oferit, ocazional, chiar şi indicaţii clienţilor care nu găseau un magazin. „Trebuie să asculţi vocile tuturor şi să înţelegi de unde vin; uneori ele sunt pline de emoţie, dar trebuie să o dai la o parte şi să înţelegi care e problema. Dacă înţelegi asta, atunci vei găsi şi o soluţie. Sunt oameni pregătiţi în magazine să rezolve orice situaţie, dar uneori, din cauza acelor emoţii, trebuie să intervin eu. Ei nu ştiu cu cine vorbesc, nici măcar la mailuri nu îmi trec funcţia – sunt Anca de la Pandora şi vă ascult”, spune ea râzând.

    Producţia s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin deschiderea unei noi fabrici în Thailanda cu o capacitate mai mare. „Dacă până acum prezentam cam şapte colecţii noi pe an, de acum vor fi zece, pentru că ne dorim să fim mai adaptaţi la ce se întâmplă. La sfârşitul lunii mai am lansat colecţia de vară, care deja merge foarte bine”, spune Anca Alimănescu. Ca volum al vânzărilor, cele mai performante trei magazine sunt cele din AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City şi Promenada Mall.

    „Pentru 2018 mă aştept la mai mult decât am planificat, pentru că anul acesta, mai mult decât în ultimii trei ani, o să avem foarte multe lucruri noi din perspectiva designului. Vin piese pe care nu le-am mai avut, sunt idei şi motive pe care nu le-am mai folosit, iar asta mă bucură”, descrie optimist perspectivele pentru anul în curs country managerul companiei Pandora.

  • Vânzările de produse IT&C s-au majorat anul trecut cu 14-15%; telefoanele mobile şi eloctrocasnicele conduc în topul creşterilor

    În ultimii ani, telefoanele mobile sunt cele care conduc topul ratelor de creştere, cu peste 25%, urmate apoi de eloctrocasnice, în care cele mici au fost schimbate cu cele mari, şi electronice.

    De asemenea, se observă o tendinţă de creştere a ponderii telefoanelor şi laptop-urilor din categoria mediu şi premium, cu efecte pozitive asupra marjelor.

    Piaţa echipamentelor de printare continuă să scadă, iar sectorul IT creşte doar valoric pe segmentul laptop-uri, consumatorii orientându-se mai mult spre vârfurile de gamă.

    Gradul de concentrare al pieţei de retail este unul ridicat, dominată de Altex şi Flanco, urmaţi apoi de Dante International (eMag), deţinând aproximativ 60% din piaţa totală.

    Presiunea asupra marjelor de profit rămâne o caracteristică dominantă a întregului sector, parţial explicată de tendinţa consumatorilor de a face cumpărăturile online.  Potrivit analizei, fiind o piaţă a producătorilor, oportunităţile de creştere a marjelor importatorilor sunt limitate.

    O altă caracteristică dominantă a sectorului este sezonalitatea, vânzarile din ultimul trimestru (acoperind momentele de Black Friday şi sărbatorile de final de an) contribuind cu până la 40% în total.

    Băncile au manifestat şi ele un apetit crescut pentru finanţarea nevoilor de capital circulant în ultimii doi ani, mizând pe tendinţa ascendentă a consumului.

    Oportunităţile de dezvoltare sunt în special în cadrul segmentului online, atât prin creşteri organice (vânzările pe internet fiind acum doar câteva procente din totalul consumului), cât şi prin preluări şi achiziţii.

    ”Companiile care activează în mediul online au o capacitate redusă de a genera economii de scară iar vânzările anuale fiind în general cu mult sub pragul de 100 milioane euro (cu notabila excepţie a liderului)”.

    În plus, sezonalitatea şi preferinţele consumatorilor, care sunt într-o continuă schimbare, conferă un caracter volatil pieţei.

    Potrivit analizei, punctul forte al pieţei IT&C este cererea de consum susţinută probabil în continuare prin măsuri favorabile din partea executivului, în timp ce punctele slabe sunt sezonalitatea ridicată, care menţine performanţa anuală a companiilor într-o clară dependenţă de vânzările din ultimul trimestru, şi finanţarea creşterilor de venituri în special prin îndatorarea unor jucători deja îndatoraţi.

    La capitolul oportunităţi, Euler Hermes notează subvenţiile sub formă de ajutor de stat oferit producătorilor internaţionali, care au transformat anumite zone în centre de producţie pentru exportul de electrocasnice, şi dezvoltarea platformelor online aflate înca în faza de început şi care contribuie la lărgirea potenţialului pieţei.

    Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz, listată la Euronext Paris.

    Compania a înregistrat o cifra de afaceri consolidată de 2,6 miliarde Euro în 2017 şi a asigurat tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 miliarde Euro în expunere, la sfârşitul anului 2017.

  • Inflaţia a ajuns la maximul ultimilor 6 ani

    Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 – martie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,5%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,9%.

    Creşterile de preţuri sunt de 4,01% la mărfurile alimentare, de 6,57% la mărfuri nealimentare şi de 2,90% la servicii.

    Comparativ cu începutul anului, creşteri importante pe categorii de produse s-au înregistrat la citrice şi fructe meridionale 11,79%, fructe şi conserve din fructe, cu 10,95%, la gaze, cu 5,69%, la legume şi conserve de legume, cu 6,75%, la energie electrică, cu 2,46% şi la energie termică cu 2,13%, iar preţurile ouălor şi zahărului au scăzut.

  • Contrabandiştii sunt din ce în ce mai inventivi. Cum au reuşit să transporte telefoane mobile în valoare de 80 de milioane de dolari

    Autorităţile chineze au prins o grupare de contrabandă care, potrivit presei naţionale, ar fi transportat ilegal smartphone-uri în valoare de 80 de milioane de dolari. Care a fost însă metoda ingenioasă folosită de aceştia?

    Autorităţile vamale susţin că suspecţii au folosit drone pentru a transporta ilegal până la 15.000 de dispositive peste graniţă, din Hong Kong până în oraşul vecin, Shenzhen. Aceştia au legat, cu ajutorul dronelor, două cabluri lungi de 200 de metri între clădirile situate în fiecare parte a frontierei. Pe cabluri au fost transportate genţi cu smartphone-uri şi alte dispozitive Apple.

    Contrabandiştii au fost prinşi în urma unei operaţiuni commune între autorităţile celor două oraşe.

    Anul trecut, mai mulţi traficanţi din zona Smolensk, situată la graniţa Rusiei cu Belarus, au asfaltat un drum de ţară pentru a putea transporta mai uşor bunurile.

    Agenţia de presă TASS a raportat că traficanţii au lărgit drumul şi apoi l-au asfaltat, ţinând totul în secret.

    Drumul care leagă Moscova de capitala belarusă Minsk era folosit de o lungă perioadă de vreme de către diverşi contrabandişti, iar acum a intrat sub supravegherea forţelor de ordine.

    Un convoi de camioane ce transporta 175 de tone de fructe din Polonia a fost recent oprit de poliţie; valoarea a fost estimată de autorităţi la peste 13 milioane de ruble (200.000 de dolari).

  • Guvernul reduce acciza la motorină pentru transportatorii de mărfuri şi persoane

    ”Astăzi începem să aprobăm printr-o ordonanţă de urgenţă o serie de măsuri în sprijinul ONG-urilor furnizoare de servicii sociale. Astfel, microintreprinderile care fac sponsorizări pentru asigurarea finanţării organizaţiilor non-profit care sunt dfurnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat vor beneficia de deducerea sumelor aferente din impozitul pe venitul microintreprinderilor până la nivelul de 20% din impozitul pentru trimestrul în care au fost înregistrate cheluielile respective”, a anunţat premierul Viorica Dăncilă.

    Ea a mai spus că persoanele fizice vor putea redirecţiona 3,5%, faţă de 2%, pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi la cu cel puţin un serviciu social licenţiat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro