BusinessMagazin

Tag: marci

  • Ce se întâmplă în prezent cu brandul de ţigări româneşti CARPAŢI

    Fabrica de Ţigarete din Tg- Jiu era una dintre cele mai renumite. Aici se produceau mărcile “Carpaţi”, “Mărăşeşti” sau “Snagov”. De la colosul economic, azi nu a mai rămas mare lucru. Închiderea fabricilor comuniste a făcut ca în Târgu Jiu să se ajungă şi la glorioasa rată a şomajului de 14%.

    „În 1957, când m-am angajat la Fabrica de Ţigarete, eram 900 de salariaţi. În 1990, când am ieşit la pensie, erau 1200. Reparaţia capitală s-a făcut când încă eram acolo, prin 1985-1986, atunci s-au făcut din nou drumurile, instalaţia electrică, au fost aduse utilaje noi din Cehoslovacia. Mergea extraordinar de bine şi aveam cerinţe mari. Era o fabrică foarte frumoasă, vestită pentru mărcile autohtone. Nu-mi vine să cred că s-a ales praful”, povesteşte Elena Diaconescu, fostă contabilă la fabrica de ţigări din Târgu-Jiu.

    Citeşte continuarea pe mediafax.ro

  • Cât costă înregistrarea unei mărci în România

    La această sumă se adaugă onorariul consilierilor în proprietate industrială care asistă clientul în procedura de înregistrare. În situaţia în care apar opoziţii/contestaţii, costurile totale ale înregistrării cresc. Reînnoirea protecţiei mărcii duce la un cost suplimentar în jurul sumei de 1700 de lei dacă reînnoirea se realizează în timpul perioadei de protecţie sau în jurul sumei de 2.500 de lei dacă reînnoirea se realizează după expirarea protecţiei iniaţiale, după cum explică avocatul.

    România se clasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte preocuparea pentru protejarea proprietăţii intelectuale: conform datelor comunicate anul trecut de către Eurostat cu ocazia Zilei Internaţionale a Proprietăţii Intelectuale (26 aprilie), România are al doilea cel mai mic număr de mărci pe cap de locuitor înregistrate la nivel european, după Croaţia. În 2015, numărul noilor mărci româneşti cu protecţie internaţională era de 79, în timp ce în Germania, acest număr a depăşit 4.400, potrivit informaţiilor publicate de site-ul World Intellectual Property Office. 

    „În ultimii ani am sesizat o creştere a preocupării pentru protejarea proprietăţii intelectuale în România, iar această tendinţă se datorează în special dificultăţilor cu care s-au confruntat companiile din piaţa locală sau chiar a pierderilor suferite din cauza incapacităţii de a-şi dezvolta afacerile sau de a exploata rezultatele unui business neprotejat în acest sens”, observă Monica Stătescu, Ea spune că în ultimul timp a crescut preocuparea pentru protecţia drepturilor de autor, în special cu privire la produsele software, precum şi pentru protecţia know-how-ului. „Pe măsură ce societatea noastră se digitalizează şi automatizează din ce în ce mai mult, valoarea economică a produselor IT devine tot mai evidentă, după cum devine evidentă şi nevoia de a o proteja, inclusiv din perspectiva juridică”, spune Stătescu.

  • Porsche Finance Group lansează în România sharetoo, un serviciu corporate de car sharing

    sharetoo se adresează atât companiilor cu nevoi flexibile de mobilitate, cât şi angajaţilor acestora. Flexibilitatea este punctul central al serviciului, întrucât companiile îşi pot configura flota auto în funcţie de propriile nevoi: le stau la dispoziţie toate brandurile auto ale grupului Volkswagen comercializate de Porsche România, pot stabili perioada de utilizare dorită şi beneficiază de o alocare transparentă a costurilor.

    „Procesul este foarte simplu: membrii echipei se conectează la o platformă online şi îşi rezervă o maşină, pe care o deschid cu ajutorul telefonului, fără cheie. Am fost încurajaţi de feedback-ul pozitiv din etapa-pilot, în care mai mult de 600 de persoane au avut acces la serviciu”, a declarat Radu Manea, Head of Fleet Management Porsche Finance Group România.

    Serviciul a fost testat începând din 2016, sub marca locală RideON. România s-a numărat printre primele pieţe ale grupului care au implementat această soluţie. În etapa-pilot, serviciul a fost utilizat de angajaţii companiilor Porsche în România, precum şi de câţiva clienţi strategici, cu care grupul are în derulare parteneriate pe termen lung. Mai mult, iniţiativa locală a inspirat şi alte pieţe să testeze ideea şi a contribuit la lansarea internaţională a noii directii de business a Grupului Porsche Bank, sub noul brand sharetoo.

    „Am pornit proiectul de car sharing, numit iniţial RideON, alături de o echipă dedicată şi motivată de angajaţi ai Porsche Finance Group, alături de care am pus pe picioare un proiect-pilot de succes. Am pornit totul de la zero, de la o idee, în care am crezut cu toţii şi care ne-a motivat să lucrăm susţinut ca echipă, cu pasiune şi încredere. Iată că eforturile noastre sunt recunoscute astăzi, când mă bucur să pot spune că proiectul-pilot început în România este parte fundamentală a noii direcţii strategice de business a grupului: sharetoo – Mobility by Porsche Bank”, a adăugat Andrei Constantinescu, CFO Porsche Finance Group România.

    Noul serviciu este disponibil din 10 octombrie 2017 şi propune, în primă fază, două tipuri de produse de corporate car sharing. Primul se adresează companiilor cu nevoi sporite de mobilitate, care doresc să utilizeze o flotă adaptată nevoilor lor individuale şi să ofere, totodată, un beneficiu suplimentar angajaţilor. Cel de-al doilea este adresat reţelei naţionale de distribuitori autorizaţi ai mărcilor comercializate de Porsche România, alături de care Porsche Finance Group doreşte să obţină acoperire naţională pentru sharetoo. Flota sharetoo este integral configurabilă pe nevoile individuale ale fiecărui client şi se bazează pe mărcile Volkswagen Group.

    Porsche Finance Group este filiala locală a Porsche Bank A.G. În calitate de subsidiară a Porsche Holding, cu sediul la Salzburg, Porsche Bank A.G. este o companie internaţională specializată în servicii de finanţare şi asigurare auto. Porsche Holding are peste 50 de ani de experienţă în finanţarea şi asigurarea auto şi este parte a Volkswagen Group.

  • Produsul românesc pe care-l vor toţi străinii. Au devenit unele dintre cele mai căutate mărci din lume

    Exporturile totale de biciclete, tricicluri şi cvadricicluri, cu pedalare asistată, cu un motor electric auxiliar cu o putere nominală continuă, mai mică sau egală cu valoarea de 250W, au însumat peste 39 de milioane de euro, în prima jumătate a acestui an, fiind exportate aproape 73.000 de biciclete.

    Cele mai multe biciclete, tricicluri şi cvadricicluri au fost exportate în Germania (circa 53.000, valoarea acestora fiind de aproape 28 de milioane de euro), Olanda (aproape 15.000, cu valoare de peste 8 milioane de euro) şi Austria (aproape 1.700, cu valoare de peste un milion de euro).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Milioane de români sunt AFECTAŢI DIRECT de măsura anunţată în această dimineaţă

    Comercianţii cu amănuntul au aplicat imediat aceste scumpiri, fără a mai aştepta să se epuizeze pachetele achiziţionate la preţurile anterioare, iar producătorii de ţigarete nu au oferit – în raportările către Finanţe – motivele scumpirilor.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă maşină de poliţie din lume – GALERIE FOTO

    Este singurul loc în care ai putea fi tras pe dreapta de un Bugatti Veyron, Ferrarri FF sau de un Lamborghini Aventador.

    De altfel, poliţia a primit recent şi un certificat din partea Guiness World Records pentru cea mai rapidă şi cea mai scumpă maşină deţinută de o unitate de poliţie: un Bugatti Veyron. Preţul unui Veyron pleacă de la 2,25 milioane dolari.

    Cu toate acestea, pare oarecum normal ca într-un oraş în care întorci capul după Bentley-uri sau Rolls Royce-uri, şi poliţia să aibă cu ce se mândri.

    Sursa: CNN

  • Povestea femeii care a adus succesul unor mărci precum Fulga, Zuzu sau Rarăul

    Albalact face parte din grupul Lactalis, cea mai mare companie din industria lactatelor la nivel mondial. Raportările financiare IFRS arată că Albalact a înregistrat la 30 septembrie 2016 un venit net consolidat de aproape 367 milioane de lei, cu 17,29% mai mare decât în perioada similară din 2015. Profitul net la sfârşitul celor trei trimestre din 2016 a ajuns la 23,8 milioane de lei.

    În afara carierei, Cristina Miclea are mai multe pasiuni. „Călătoriile şi drumeţiile la munte mi-au plăcut întotdeauna. Vara, multe dintre weekenduri sunt dedicate drumeţiilor la munte. Grădinăritul e o preocupare pe care am descoperit-o de câţiva ani; la început a fost o încercare – am plantat câteva răsaduri de roşii, pur şi simplu de curiozitate.” Încurajată de rezultate, a dedicat tot mai mult timp grădinăritului, iar „astăzi, am o grădină de legume în sensul adevărat al cuvântului, câţiva pomi fructiferi şi, desigur, multe flori, în special lalele şi trandafiri”.

    Cristina Miclea consideră că în ultimii ani implicarea oamenilor de afaceri în societate a crescut îmbucurător şi, spune ea, „satisfacţia este cu atât mai mare, cu cât aceşti oameni importanţi nu aduc doar putere financiară, ci şi experienţă şi expertiză. M-aş bucura însă dacă s-ar renunţa complet la interesele personale sau de circumstanţă sau de grup şi dacă ar exista o mai mare unitate şi coordonare, astfel încât proiecte reale, importante să fie susţinute cu o anumită coerenţă şi constanţă şi astfel să fie acoperite mai multe domenii”.

    Dacă ar fi preşedinte, spune Cristina Miclea, „aş lupta pentru depolitizarea instituţiilor statului şi, mai ales, a celor strategice. Dar asta ar fi o luptă complexă şi îndelungată, de ani de zile, nu doar de o zi”.

  • Maşina ta ar putea avea PROBLEME mari! SCANDAL monstru în industria auto după ce s-au făcut teste la aceste mărci. Cei de la Volkswagen au fost doar începutul

    Din cauza ineficienţei testelor de laborator, mentenanţa inadecvată şi altor factori, automobilele emit mai mult cu 4,6 tone de oxid de azot (NOx) decât permit standardele, conform unui nou studiu al cercetătorilor de la ”University of Colorado Boulder”.
     
    Cercetarea a constat în efectuarea a 30 de analize în condiţii reale în mai multe ţări precum Australia, China, Canada, India, Japonia, Mexic, Rusia, Statele Unite şi ţări din Uniunea Europeană.
     

  • Care sunt mărcile favorite ale românilor. Ce preferă în materie de maşini, electrocasnice sau dulciuri

    Camioanele de sărbătoare ale Coca-Cola sunt atât de iubite de cumpărătorii români încât compania a difuzat în perioada Crăciunului, la cererea clienţilor, reclamele cu aceste camioane, deşi campania planificată avea alte spoturi. Este un exemplu de ataşament faţă de marcă, de imaginea acesteia. Băutura care i-a definit imaginea lui Moş Crăciun în întreaga lume (da, Coca-Cola este cea care a împrăştiat în toată lumea ideea moşului cu barbă albă, îmbrăcat în roşu, cu ditamai sacul) a înţeles de mult că miza pe emoţii este câştigătoare.

    Motiv pentru care de decenii construieşte campanii care se adresează mai degrabă sufletului cumpărătorilor. Construirea ataşamentului emoţional dintre consumatori şi marcă este una din cele mai importante investiţii pe care le face o companie, declara Marc Gobé, un vizionar al marketingului, care a şi definit zece legi pentru construcţia ataşamentului faţă de mărci. „Ataşamentul clienţilor este important pentru orice brand, însă în telecom are un rol major pentru că piaţa este mai competitivă că oricând, iar modul în care ne construim relaţia cu clienţii a devenit un diferenţiator esenţial”, afirmă Mirela Bosoi, head of brand and communication în cadrul Orange România.

    „Dacă o marcă nu ţine pasul cu cerinţele consumatorului, riscă să fie taxată de consumator, trecând într-un con de umbră şi cedând locul jucătorilor mai dinamici”, declară Iulia Petre, senior research & client service executive în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. Firma lansează cel de-al cincilea val al topului Emotional Branding, studiu ce măsoară ataşamentul românilor faţă de aproape 300 mărci din 12 categorii diferite de produse şi servicii. Realizarea clasamentelor are ca punct de pornire cele 10 legi ale brandingului dezvoltate de Marc Gobé. Toate cele 10 legi contribuie la construirea indexului Emotional Branding, însă ponderea lor se schimbă uşor de la an la an, în funcţie de modul în care românii se raportează la mărcile evaluate.

    Cel de-al cincilea val vine cu o schimbare notabilă în ceea ce priveşte consumatorul român, şi asta pentru că legea inovaţiei şi a experienţei cântăreşte acum mai mult decât în oricare din anii precedenţi, spune Iulia Petre. „Se conturează astfel un nou portret al consumatorului român, acesta fiind acum un individ cu apetit şi curaj pentru schimbare, în căutare de experienţe deosebite. Scade în schimb proeminenţa legii încrederii. Asta nu înseamnă că relaţia construită în timp de o marcă nu rămâne un pilon solid, dar indică faptul că dispare puterea inerţiei”, arată reprezentanta 360insights. Ediţia din acest an a studiului arată că „părerea mea contează” şi „vocea mea poate face diferenţa” sunt pe deplin conştientizate de consumatorul din prezent, iar reţelele sociale sunt una din scenele principale în care se discută, se propagă, se penalizează sau se aplaudă orice subiect de actualitate. „Astfel, specialiştii în marketing au o sarcină din ce în ce mai dificilă, fiind nevoiţi să răspundă agil, pertinent, dar şi prietenos provocărilor lansate de consumatori”, afirmă Iulia Petre.

    De-a lungul celor cinci ediţii ale studiului au devenit evidente evoluţii spectaculoase şi căderi la fel de impresionante de pe podium. Covalact, de pildă, a urcat 26 de poziţii în clasament, din 2011 până la finalul lui 2016, ajungând pe a treia poziţie în categoria produselor alimentare; tot o marcă de lactate, Delaco, a urcat în acelaşi interval 23 de poziţii, ajungând pe locul patru în rândul produselor alimentare. Kinder a urcat 24 de trepte în segmentul dulciurilor, ajungând pe poziţia a treia a podiumului, iar Nutella a ajuns pe locul 9, avansând 16 poziţii, din 2012 până în 2016.

    În categoria dulciurilor sunt şi alte mărci sprintene: Raffaello a urcat opt poziţii în clasament şi a ajuns pe locul 5 (2012-2016), iar Oreo a ajuns pe locul 10, avansând opt poziţii. O marcă de bere, Ciucaş, a urcat în patru ani zece poziţii şi a ajuns pe locul 6 în topul categoriei de bere şi cidru, în care pe primele două locuri se află alte două mărci ale Ursus Breweries, respectiv Timişoreana şi Ursus. Mihai Bârsan, vice president marketing în cadrul Ursus Breweries, spune că există o corelaţie foarte puternică între brand equity şi cota de piaţă. „Este posibil ca şi alte elemente (promoţii, discounturi) să aibă o influenţă importantă pe termen foarte scurt. Dar efectul promoţiilor se pierde rapid, astfel că pe termen mediu şi lung nu există practic nimic mai important decât ataşamentul consumatorilor.”

    În spatele puterii şi evoluţiei pozitive a mărcilor Timişoreana, Ursus şi Ciucaş stau doi piloni ai strategiei, spune Bârsan: relevanţa pentru consumator şi diferenţierea faţă de toate celelalte beri din piaţă. „Începând de la gustul acestor trei beri, la culorile dominante de pe ambalaje, la calitatea execuţiilor din retail şi HoReCa, ne străduim ca toate elementele să construiască o poveste adevărată, relevantă şi diferenţiatoare. Acestora li se adaugă pasiunea, dedicarea şi creativitatea echipei Ursus Breweries”, adaugă reprezentantul Ursus Breweries.

    În categoria serviciilor financiare, cea mai dinamică evoluţie aparţine UniCredit Bank, care a avansat 11 poziţii în clasament, ajungând pe locul 6. „În categoria serviciilor financiare aceiaşi jucători sunt la masa ovală, însă cu interschimbări de poziţii. BCR redevine lider, urmat de ING şi Banca Transilvania, toate urcând câte un loc faţă de anul precedent. Rocada s-a produs în defavoarea lui BRD, care coboară trei poziţii şi ajunge pe locul 4”, spune Iulia Petre.

    BCR câştigă prin capacitatea de adaptare, înţelegând nevoile audienţei sale şi oferindu-i servicii relevante şi personalizate. Aprecierea sa îşi are ca sursă segmentul de vârstă 35-54 ani, pe când ocupantul locului 2, ING Bank, atrage publicul tânăr de până în 35 de ani. ING reuşeşte să atragă atenţia prin tot ceea ce face – „legea experienţei” – şi se diferenţiază prin reclamele haioase şi atrăgătoare. Banca Transilvania continuă clasamentul, cu o susţinere echitabilă din toate segmentele de vârstă. Românii îndrăgesc această banca pentru constanţa sa în timp şi spun că au încredere în ea şi că o recomandă şi celor din jurul lor. În partea a doua a clasamentului găsim UniCredit, Alpha Bank şi Bancpost, toate în urcare faţă de anul anterior. În scădere este însă NN, care imediat după lansarea studiului ocupa locul 6, însă acum ajunge pe locul 10, pierzând aria reclamelor memorabile, dar câştigând puncte în zona inovaţiei.

    Categoria electronice şi electrocasnice aduce o serie de modificări interesante în clasament, lucru care reflectă dinamica din domeniul tehnologiei, afirmă reprezentanta 360insights. Liderul deja cu tradiţie este Samsung, care reuşeşte prin puterea inovaţiei să se reinventeze constant şi să câştige inimile românilor. Un atu pentru această marcă este faptul că românii reuşesc să se identifice cu ea – „este genul meu de marcă”. Apple e susţinut tot de legea inovaţiei, însă vine dintr-o sferă mai aspiraţională. E descrisă de participanţii la studiu ca fiind o marcă aparte, ce reuşeşte să creeze experienţe deosebite, care impresionează, având cei mai înfocaţi susţinători în rândul publicului tânăr, de 16-24 ani.

    Philips reuşeşte să ajungă pe locul 2 în clasament, făcând o rocadă cu Apple, bucurându-se de un target eterogen. „Astfel, gama largă de produse pe care o oferă, potrivite pentru orice nevoie, îl face pe Philips unul dintre preferaţii românilor. Marca Whirlpool reuşeşte anul acesta să recâştige aprecierea consumatorilor şi ajunge pe poziţia a 4-a. Această marcă este îndrăgită pentru că şi-a respectat mereu promisiunile, lucru care se transferă în susţinere, românii împărtăşind părerile lor cu ceilalţi (legea recomandării)”, spune Iulia Petre.

    Dacă în 2011 Nokia era prima din topul Emotional Branding, acum găsim această marcă pe poziţia a 5-a, susţinută mai degrabă de cei de peste 35 de ani. Faptul că Nokia rămâne în top arată nostalgia utilizatorilor săi şi indică şi o ultimă şansă pe care aceştia o acordă mărcii de a resuscita succesul avut odată. Totuşi, nu se regăseşte acelaşi tip de indulgenţă în rândul tinerilor, care nu acordă credit acestei mărci. Din portofoliul autohton, spune reprezentanta companiei de cercetare, Arctic e cel care încheie clasamentul, fiind mândria locală din acest sector de produse.

    În categoria auto, tot Audi, Volkswagen şi BMW sunt ocupanţii podiumului, dar se produc rocade între ei. Audi şi Volkswagen urcă fiecare câte o poziţie şi ajung fruntaşe, cu scoruri foarte apropiate între ele. BMW coboară două trepte şi ajunge pe
    locul 3. Dacă Audi şi BMW sunt mărcile aspiraţionale, privite admirativ şi fiind văzute ca deosebite, Volkswagen este marca populară, pe tiparul românilor, câştigându-şi locul în clasament prin legea preferinţei.

    „Din portofoliul local, Dacia îşi păstrează locul 5, fiind o marcă apropiată de sufletul românilor, apreciată pentru succesul local, dar şi pentru modul în care şi-a dus renumele peste graniţele ţării, fiind un exemplu de reuşită românească. Chiar dacă Dacia e apreciată de un public larg, în grupul celor de 45-55 de ani îşi găseşte cei mai mulţi fani, grup pentru care, de altfel, Dacia ajunge pe locul 1 în clasament, devansând mărcile germane”, afirmă Iulia Petre. Din aceeaşi companie umbrelă, Renault vine imediat pe următoarea poziţie, bucurându-se de o ascensiune de trei poziţii.

    În topul produselor alimentare se întâlneşte ca în fiecare an supremaţia mărcilor de produse lactate, întrucât din primii 10 clasaţi, şapte vin din zona lactatelor. Hochland îşi rezervă prima poziţie pentru a patra oară consecutiv, reuşind să ţină pasul cu cerinţele consumatorului. Napolact, aflat pe locul doi în top, capitalizează pe imaginea prietenului apropiat, pe când pentru Covalact, ocupanta locului 3, propulsarea în clasament vine datorită reclamelor („Prea bun, prea ca la ţară” devenind memorabil), dar şi datorită experienţei create în jurul produselor sale, oferind într-adevăr calitatea promisă.

    „Pe primele trepte din categoria berii şi cidrului găsim stabilitate. Timişoreana se clasează ca în fiecare an pe prima poziţie, datorită încrederii menţinute în timp şi a puterii, de a se reinventa. Într-o piaţă marcată de dinamism în comunicare şi de investiţiile semnificative în această direcţie, Timişoreana reuşeşte să-şi apropie cel mai mult consumatorii prin reclamele sale memorabile, cel mai probabil şi că efect al campaniei iniţiate în 2016, cu Loredana şi Zdob şi Zdub drept ambasadori”, spune Iulia Petre.

    Mihai Bârsan punctează că fiecare din mărcile mari de bere din România are sute de milioane de momente de consum anual. Astfel că foarte mult contează experienţa de zi cu zi cu produsul şi brandul. „Aceasta este formată în primul rând din reţeta şi gustul în sine, dar şi din felul în care este servită berea în HoReCa, din modalitatea de implementare a evenimentelor, din modul în care arată ambalajele şi reclamele etc.”, adaugă Bârsan.

    O altă prezenţă de remarcat în clasament e cea a producătorului Heineken, ocupând trei poziţii din top 10, cu mărcile Heineken (locul 3), Ciuc (5) şi Strongbow (7), toate apreciate de un public tânăr, până în 35 de ani. Dacă mărcile de bere au întâietate în aprecierea bărbaţilor, Strongbow primeşte mai multe voturi din rândul femeilor, care descriu marca drept creatoare de experienţe inedite.

    „Cu toate că băuturile nonalcoolice au incidenţă universală, aceasta e cu siguranţă categoria cea mai iubită de către tinerii de 16-24 ani, îndeosebi când vine vorba de sucurile carbonatate. Segmentul 25-45 ani oferă apreciere mai mare mărcilor de apă, iar în rândul femeilor găsim mai mulţi susţinători pentru sucurile fără acid”, afirmă reprezentanta 360insights.
    Ca în fiecare an, duelul Coca-Cola şi Pepsi dă startul clasamentului, ocupând primele două poziţii, ambele fiind caracterizate de prezenţa ridicată în media – au reclame interesante şi memorabile. Coca-Cola e marca admirată de publicul larg, asociată puternic cu legea ce spune „Iubesc această marcă”. „Pepsi deţine însă legea preferinţei, indicând că are un segment de consumatori care îi oferă întâietate. Un astfel de segment pot fi bucureştenii; analizând clasamentul în Capitală, Pepsi şi Coca-Cola sunt ambii lideri ai clasamentului, obţinând scoruri aproape egale”, arată reprezentanta 360insights.

    Piaţa telecomunicaţiilor este una din cele mai dinamice în ceea ce priveşte comunicarea cu audienţă sa şi deşi numărul jucătorilor de pe piaţă e restrâns, asta nu face lupta să fie mai puţin acerbă. Toţi jucătorii sunt activi şi investesc în acţiuni de marketing, ceea ce îi ajută să îşi menţină poziţiile. Primele locuri sunt ocupate de aceiaşi jucători: Orange, Vodafone, RCS&RDS şi Telekom. „Inovaţia este un punct comun pentru Orange, Vodafone şi Telekom, toţi trei fiind apreciaţi pentru capacitatea de a aduce mereu lucruri noi pe piaţă (legea inovaţiei), pe când RCS&RDS câştigă prin nota familiară pe care o evocă, fiind asemuit cu un prieten apropiat şi de încredere. Preferinţele românilor în zona de telecomunicaţii diferă mult în funcţie de regiune, cel mai bun exemplu fiind Bucureştiul, unde locurile 1 şi 2 sunt ocupate de Vodafone şi Telekom, aceştia fiind lideri detaşaţi în Capitală”, argumentează Iulia Petre.

    Mirela Bosoi, head of brand and communication în cadrul Orange România, spune că „Orange este un brand optimist şi prietenos care a pus mereu în prim-plan oamenii şi a pornit la drum cu convingerea că, dacă este creată pentru oameni, tehnologia poate face lumea mai frumoasă. Chiar dacă în ultimii ani brandul a trecut prin câteva transformări impuse de schimbarea radicală a rolului tehnologiei în viaţă noastră, valorile şi filosofia Orange au rămas aceleaşi, iar relaţia cu clienţii noştri a căpătat noi dimensiuni”. Deşi Orange este o marcă internaţională, spune Mirela Bosoi, „rolul nostru aici, local, este să-l facem relevant pentru modul nostru de viaţă, să-l aducem mai aproape de români şi de valorile lor, de pasiunile şi aspiraţiile lor. O relaţie puternică nu se creează mecanic, nu ţine doar de strategie – pentru a primi încredere, trebuie să oferi încredere; pentru a primi emoţie, trebuie să oferi emoţie”.

    În categoria telecom, din familia RCS&RDS, Digi Mobil ocupă poziţia 5 în clasament, îndrăgit de un public matur, de peste 35 de ani. Un target similar de susţinători deţine şi UPC, care urmează pe locul 6.

    O altă categorie analizată de studiu este cafeaua. „Jacobs rămâne ca în fiecare an lider incontestabil şi e o marcă despre care românii declară că pur şi simplu o iubesc, având un public eterogen, fiind îndrăgită de toată lumea. Clasamentul e continuat de Lavazza, marca din sfera aspiraţionalului, care a avut creşteri constante în fiecare an şi care ajunge acum pe poziţia 2, faţă de poziţia 5 ocupată în 2011. Tchibo urmează cu un scor apropiat, câştigând afecţiunea românilor prin ideile sale noi care captează publicul şi care îl determină să o prefere în detrimentul altor mărci – legea inovaţiei şi legea preferinţei”, explică Iulia Petre. Doncafé şi Nescafé îşi menţin poziţiile 4 şi 5 în clasament. Dacă Doncafé este portretizat ca prietenul de nădejde care te ajută să faci faţă provocărilor din viaţă de zi cu zi, Nescafé este apreciat pentru reclamele sale memorabile, îndrăgite, cel mai mult, de adolescenţi şi tineri.

    În categoria dulciurilor, producătorul Mondelez este dominant, având trei reprezentanţi în top 10: Milka, Poiana şi Oreo. Milka dă tonul în clasament, deţinând rolul de lider absolut, la mare distanţă de restul competitorilor. Cheia succesului Milka, explică reprezentanta 360insights, este inovaţia, extinderea constantă a sortimentelor de produse, care acoperă acum nu doar o paletă mai largă de subcategorii – ciocolată tablete, biscuiţi, cookie, praline – dar şi o gamă tot mai variată şi surprinzătoare de arome şi combinaţii. Dacă Milka e iubită de toate generaţiile, Poiana îşi menţine locul al 4-lea datorită targetului de 45-55 de ani, în timp ce la polul opus Oreo este susţinut de segmentul tânăr (16-24 ani)

    Segmentul snacksurilor sărate are susţinerea cea mai mare din partea publicului tânăr, de 16-24 ani, care se dovedesc a fi cei mai mari fani ai acestor gustări. Marca Lay’s rămâne liderul categoriei. „Reclamele amuzante cu Puya şi Cabral, cât şi alte spoturi publicitare Lay’s au reuşit să câştige inimile românilor, având cel mai mare scor de diferenţiere pe legea reclamelor. În plus, inovaţia este un alt pilon de susţinere pentru marcă, consumatorii spunând că vine mereu cu noutăţi interesante pe piaţă, de pildă gama Lay’s Strong”, exemplifică Iulia Petre.

    Următorul clasat este tot din sfera chipsurilor, Chio, fiind o marcă apreciată îndeosebi de tineri şi asociată cu legea recomandării – „am mereu de spus numai lucruri bune despre această marcă”. Chipsurile Pringles apar în clasament la distanţă de Lay’s şi Chio, ocupând poziţia 9, având un target mai nişat de susţinători – cei cu venituri ridicate.
    În piaţa produselor de îngrijire personală, liderii categoriei rămân Dove şi Nivea, a căror luptă rămâne foarte strânsă, ambii înregistrând un index Emotional Branding foarte apropiat, 43 vs. 42. Reclamele memorabile care promovează feminitatea şi frumuseţea naturală a femeii, gama largă de produse i-au asigurat lui Dove poziţia fruntaşă şi în acest an, câştigându-şi încrederea şi afecţiunea românilor, care declară că pur şi simplu „iubesc această marcă”. Nivea urmează imediat în clasament, fiind în egală măsură îndrăgită de bărbaţi şi de femei, dar mai mult apreciată de publicul tânăr, de 16-34 ani.

    Câtă emoţie stârneşte un brand sau altul contează, până la urmă, graţie vânzărilor pe care le generează. Iar apanajul brandului contează chiar prin prisma valorii pe care o dă afacerii şi care poate reprezenta în medie o treime din valoarea unei firme. Ba chiar, în cazul brandurilor foarte puternice, acestea pot reprezenta şi peste 50% din valoarea companiei.

     

  • Povestea omului de afaceri căruia toate femeile îi cunosc numele

    Rimmel London este cunoscut, atât din promovare cât şi prin structura numelui său, ca un brand ce simbolizează frumuseţea britanică. Este greu de crezut, aşadar, că fondatorul uneia dintre cele mai cunoscute mărci de „machiaj britanic” din lume a fost un francez, originar din Paris, care şi-a dus şi crescut afacerile în Londra. Eugène Rimmel s-a născut în 1820 şi a moştenit apetenţa pentru cosmetice de la tatăl său, Hyacinthe Mars Rimmel, cunoscut parfumier şi om de afaceri francez.

    În 1834, acesta a decis să părăsească ţara natală şi s-a mutat în Londra, cu soţia şi fiul său adolescent, Eugène. În scurt timp,  buticul exclusivist al familiei Rimmel din West End a devenit o destinaţie principală pentru doamnele care căutau luxul şi inovaţia în preparatele de îngrijire a pielii şi în parfumuri. Eugène, care avea doar 14 de ani când tatăl său l-a introdus în lumea afacerilor, şi-a depăşit maestrul. După doar câţiva ani, şi-a deschis propria afacere, pe care a numit-o Casa Rimmel, iar în 1842 a preluat şi afacerea începută de tatăl său. Această mişcare îndrăzneaţă l-a lansat pe plan internaţional şi a contribuit la construirea reputaţiei sale de creator de produse de frumuseţe originale şi de parfumuri fine.

    Ulterior, tânărul Rimmel a cunoscut o evoluţie spectaculoasă, trecându-şi în palmares o listă de descoperiri în domeniul cosmeticii înainte de a împlini 30 de ani. Printre acestea s-ar număra introducerea cataloagelor de comandă prin poştă, o idee complet nouă în lumea parfumurilor şi cosmeticelor, evantaiele parfumate pentru doamnele de la operă, teatru sau balet ori cărţile parfumate. Însă piesa de rezistenţă a fost o fântână de parfum creată pentru Marea Expoziţie în 1851. Jeturile de apă de colonie erau eliberate de fântâna pe care vizitatorii încântaţi o foloseau pentru a-şi parfuma batistele. Fântâna de parfum l-a adus în atenţia reginei Victoria, care l-a numit parfumierul său oficial, o distincţie ce i-a răspândit numele şi faima pe tot globul.În timpul vieţii, Rimmel a primit 10 titluri regale de la mai mulţi şefi de stat din întreaga Europă.

    Însă produsul care i-a adus cu adevărat un loc în istoria frumuseţii a fost creaţia cosmetică din 1860 – Superfin – prima mascara comercială non-toxică. Chiar dacă femeile foloseau de secole diverse poţiuni pentru a-şi pune în evidenţă genele, amestecul de praf de cărbune şi vaselină creat de Rimmel a fost revoluţionar şi s-a răspândit foarte rapid în Europa. Cuvântul „rimel” a devenit sinonim cu mascara în limbile franceză, italiană, portugheză, persană, română, spaniolă, turcă şi arabă, demonstrând influenţa fondatorului asupra lumii cosmeticelor. Eugéne Rimmel a continuat să-şi extindă imperiul, deschizând magazine atât în Paris, cât şi în New York, precum şi o distilerie cu ulei esenţial la Nisa.

    A fost unul dintre primii pionieri ai aromaterapiei, descoperind că uleiurile extrase din plante şi flori au proprietăţi terapeutice. Rimmel a creat vaporizatoare care au fost utilizate în spitale pentru a dispersa aburi ai uleiurilor, în acelaşi mod în care folosim astăzi difuzoare de aromaterapie. Ulterior a creat Eau de Cologne, parfumuri uşoare, de reîmprospătare între spălări, probabil formele incipiente ale deodorantelor. În 1875, locaţia originală a clădirii Rimmel de pe Strand Street a fost distrusă de un incendiu, dar Eugene şi-a reconstruit fabrica în locul în care astăzi se află unul dintre hotelurile londoneze reprezentative, The Savoy.

    Eugène Rimmel s-a aflat la conducerea Casei Rimmel până când a încetat din viaţă, în 1887, la vârsta de 67 de ani. Compania a fost moştenită şi codusă de familie până în 1949, când a fost achiziţionată de proprietarii unei agenţii de publicitate din Londra. Din 1996, brandul este deţinut de Coty Inc., un gigant în lumea cosmeticelor, care a dus în 40 de ţări marca Rimmel, cel mai bine vândut brand din Marea Britanie.